“Leadership. Leaders and new trends in political communication.” Interviu cu expertul in comunicare politică, prof. Antonio Momoc


Antonio Momoc (http://www.antoniomomoc.ro)

€UROITALIA – Bucureşti, 26 mai 2011 – Simona C. Farcaş.

Internet şi Democraţie. Internetul în comunicarea politică. Influenţa libertăţii online asupra politicii offline… “Digitalizarea înseamnă neapărat şi democratizare? Câtă libertate câştigăm şi câtă educaţie pierdem prin intermediul internetului?”  se/ne întreabă prof. Antonio Momoc, specialist în comunicare şi în ştiinţe politice, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti. Contactat de Agenţia de presă EUROITALIA din Roma, prof. Antonio Momoc a acordat Simonei C. Farcaş un interviu despre comunicarea sa ştiinţifică “The rising of Romanian President Traian Băsescu and the role of digital guerilla.”, susţinută pe 20 mai 2011, la LUISS “Guido Carli”, cea mai prestigioasă Universitate privată din Roma, cu sediul în Viale Romania.

Prof.  Antonio Momoc din Bucureşti a conferenţiat la Roma alături de personalităţi cu renume mondial ale lumii comunicării politice, în cadrul simpozionului internaţional “Leadership. Leaders and new trends in political communication”, organizat de către CMCS – Centre for Media and Communication Studies “Massimo Baldini” şi LUISS Università Internazionale degli Studi Sociali Guido Carli, care s-a desfăşurat între 20-21 mai 2011.

Antonio Momoc, LUISS Università di Roma, 20 mai 2011

Simona C. Farcaş: Care a fost subiectul înâlnirii la conferinţa “Leadership. Leaders and new trends in political communication”?

Antonio Momoc: “Tema principală a dezbaterilor a fost influenţa noilor tehnologii de comunicare asupra regimurilor politice şi asupra stilului comunicării politice. În ce fel influenţează social-media/ new-media democraţiile occidentale şi în ce fel influenţează aceste tehnologii regimurile nedemocratice. Digitalizarea înseamnă neapărat şi democratizare? Câtă libertate câştigăm şi câtă educaţie pierdem prin intermediul internetului?”

Simona C. Farcaş: Antonio, citim pe site-ul  www.antoniomomoc.ro, că sunteţi licenţiat în jurnalism şi în ştiinţe politice; doctor în sociologie, scriitor, cercetător în istoria socială a sociologiei, lector doctor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării la Universitatea din Bucureşti, titular al cursurilor de Marketing politic şi Publicitate electorală la Catedra de Antropologie Culturală şi Comunicare. Va preocupaţi în special de comunicare politică. Nu este prima dată când sunteţi invitat să luaţi cuvântul la o conferinţă internaţională.

Antonio Momoc: “Este adevărat că în România, în Europa, în ţări ca Suedia, Ungaria, Polonia, Italia, Olanda am conferenţiat sau am paticipat la conferinţe pe tema relaţiei dintre Internet şi Democraţie. Întotdeauna a fost vorba şi despre Comunicare politică. Speranţa sau iluzia pe care o aduce internetul este aceea că societatea se poate democratiza prin accesul tot mai larg şi mai liber al cetăţenilor la comunicarea online. Aceasta poate fi o formă a democraţiei, însă una mai degrabă formală. E adevărat că tot mai mulţi oameni se pot exprima liber online. Dar câtă influenţă are această libertate online asupra politicii offline? Câtă putere politică au la propriu cei care se exprimă pe internet? Şi dacă vorbim despre democraţie calitativă, întrebarea este: suntem mai liberi offline, sunt respecate drepturile cetăţenilor mai mult acum, sunt cetăţenii mai educaţi în sensul participării şi al toleranţei odată cu dezvoltarea mediului online şi a noilor tehnologii de comunicare? Sunt întrebări la care viitorul va oferi răspuns.”

Simona C. Farcaş: Care au fost impresiile, cum v-aţi simţit, ce a insemnat pentru dumneavoastră să conferenţiaţi la Roma, alături de personalităţi ale lumii comunicării politice cum sunt Brian McNair (Queensland University of Technology), Sara Bentivegna (Sapienza, Università di Roma), Nico Carpentier (University of Loughborough), Fausto Colombo (Università Cattolica di Milano), Raffaele De Mucci (LUISS “Guido Carli”), Sergio Fabbrini (LUISS “Guido Carli”), Ivor Gaber (City University London), Matthew Hibberd (University of Stirling), Michael Higgins (University of Strathclyde), Leonardo Morlino (LUISS “Guido Carli”), Edoardo Novelli (Università degli Studi Roma Tre), Jo Silvestre (City University London), Mick Temple (Staffordshire University), Katrin Voltmer (University of Leeds) etc.?

Antonio Momoc: “Aceste personalităţi ale lumii ştiinţifice sunt nişte oameni extraordinari. Am avut privilegiul de a sta de vorbă cu ei, informal, în pauzele de cafea sau la prânz ori la cină. Katrin Voltmer (University of Leeds) a fost extraordinar de activă pe durata conferinţei, a avut intervenţii excelente, comentarii şi observaţii utile. Este din Germania, din Berlinul de Vest. Am petrecut o seară întreagă împreună vorbind despre asemănările dintre Germania de Est şi ţările din Estul Europei, inclusiv România. Este un profesor extraordinar şi o cercetătoare de valoare.

Mick Temple (Staffordshire University) a avut o comunicare despre alegerile din MB în care a făcut câteva remarci şi la campania lui Obama despre care a împărtăşit credinţa că nu a fost atât o campanie care să implice dezbatere şi dialog, cât a fost o campanie de moblizare şi de fund-raising. Am petrecut prima seară a conferinţei la aceeaşi masă vorbind despre criza economică mondială. Am fost surprins să aflu că Mick Temple a fost în adolescenţă cântăreţ într-o trupă new wave punk.

Edoardo Novelli (Università degli Studi Roma Tre) a avut o comunicare consistentă despre istoria publicităţii electorale italiene şi despre cazul Silvio Berlusconi. Am vorbit cu el după conferinţa sa despre asemănările şi diferenţele dintre liderii populişti Berlusconi şi Traian Băsescu. Michael Higgins (University of Strathclyde) este un analist excelent, profesorul Morlino a fost şi la Bucureşti unde a primit titulul de Doctor Honoris Causa.

Fausto Colombo (Università Cattolica di Milano) are un farmec aparte al interpretărilor, este un moderator subtil şi redă analize complicate cu umor şi detaşare. Suntem deja prieteni pe FaceBook.

Am avut ocazia să vorbesc în prima zi cu Brian McNair (Queensland University of Technology) despre lucrările sale şi să îi mărturisesc că parte din seminariile şi cursurile mele de Publicitate electorală pornesc de la opera sa ştiinţifică. Cu profesorul Sergio Fabbrini (LUISS “Guido Carli” University) am fost onorat să stau mai mult de vorbă: comunicarea sa despre cum înlocuiesc noile tehnologii partidele politice, despre populism vs liberalism şi despre personalizarea vieţii politice vs instituţionalizare este extrem de utilă înţelegerii transformărilor actuale. Am făcut o sinteză a acestor comunicări şi pe blogul meu.”

Simona C. Farcaş: Câteva impresii personale despre Roma. Universitatea LUISS…. aspiraţii eventuale proiecte viitoare?

Antonio Momoc: “Roma este un oraş capitală europeană şi capitală mondială. Este un punct de intersecţie al marilor civilizaţii.  Istorie, artă, cultură, ştiinţă, modă, muzică, totul la superlativ. Am mai vizitat Roma turistică acum câţiva ani. De această dată am cutreierat Roma neturistică, de exemplu cartierul San Lorenzo unde studenţii italieni beau o bere în weekend.

Universitatea LUISS este locul unde orice cercetător şi-ar dori să lucreze. Dotarea tehnică sălilor, a laboratoarelor, a bibliotecii, facilităţile pentru studenţi, cele de lectură dar şi cele de recreere şi sport sunt extraordinare. Este o şcoală modernă şi serioasă. Întrucât am câştigat anul trecut o bursă europeană din Fondul Social European în cadrul căreia cercetez relaţia dintre new-media şi populişti, voi aplica pentru continuarea cercetării mele asupra populismului european la Universitatea LUISS. De fapt încerc un studiu comparativ Est-Vest, iar în Italia regăsim exemple interesante în relaţia dintre politicieni-jurnalişti-populism-democraţie.”

Simona C. Farcaş: De ce subiectul „Ascensiunea lui Traian Băsescu şi rolul gherilei digitale”?

Antonio Momoc:  “Pentru că Traian Băsescu este primul politician român care a derulat o campanie electorală online în România. Este primul care intuieşte avantajele internetului în comunicarea politică. Şi, deşi nu a avut niciodată un blog, reuşeşte printr-un site user generated content să moblizeze tinerii la vot. A făcut-o şi în 2004 şi în 2009. Băsescu a mizat pe nemulţumirile tinerilor, pe revolta lor antisistem, pe frustrările lor cauzate de politicienii vechiului regim, pe prezenţa tinerilor în număr mare în online. Gherila digitală este un mod de acţiune online care mobilizează tinerii în lupta de ridiculizare a politicienilor. Gherila online nu implică dezbatere, nu îndeamnă la dialog raţional sau la discutarea progamelor economice sau politice. Gherila digitală înseamnă caricatură, umor, ironie, defulare, luarea în râs a contracandidaţilor.”

Simona C. Farcaş: Care a fost impactul modelulului de acţiune inventat şi impus în 2004 de gherila digitală?

Antonio Momoc: “Gherila digitală a reprezentat în 2004 începutul erei web 2.0 în comunicarea politică din România şi prima campanie online negativă de succes. De fapt, iniţial a fost doar o secţiune a site-ului de campanie prezidenţială unde alegătorii upload-au materiale via email. A devenit un mod de acţiune în momentul în care materialele electorale au fost răspândite online prin email, mass-messeges, forumuri. După apariţia Youtube în 2005 şi a altor site-uri de video-sharing, după dezvoltarea blogurilor şi a blogosferei româneşti, acţiunea de gherilă digitală a devenit mai penetrantă, fiind dublată de marketingul viral.”

Simona C. Farcaş: Acest model a fost preluat în campaniile din 2007, 2008 şi 2009 de către Opoziţia lui Traian Băsescu. A avut succes?

Antonio Momoc: “E adevărat că Opoziţia a încercat să preia acest model de comunicare şi de acţiune online. Uneori cu succes, alteori cu mai puţin succes. În 2007, PD a reuşit să ducă aproape de perfecţiune gherila digitală la Referendumul suspendării preşedintelui. Să nu uităm însă că în 2008 PSD a obţinut mai multe voturi decât PDL, dar sistemul electoral a permis ca PDL sa aiba 1-2 mandate mai mult în Parlament. În 2009 Mircea Geoană în seara votului din turul II a crezut că a câştigat alegerile şi aliaţii săi din PNL au deschis şampania. Putem spune că gherila online a PSD şi PNL a câştigat, dar Geoană a pierdut.”

Simona C. Farcaş: A câştigat Traian Băsescu al doilea mandat datorită voturilor din diasporă?

Antonio Momoc: “E greu de spus. Şi în ţară voturile între primii doi clasaţi au fost împărţite pe din două. Desigur, au contat voturile cetăţenilor români din Republica Moldova, dar şi ale românilor care trăiesc în Occident. Probabil că Băsescu a acordat mai multă atenţie campaniei electorale în dispora decât au făcut-o ceilalţi candidaţi. Băsescu a avut mesaj ţintit pe românii din diaspora, ceilalţi mai puţin. Acesta este un merit al comunicării electorale şi al echipei sale de campanie.”

Simona C. Farcaş: Este Traian Băsescu un şef de stat european?

Antonio Momoc: “Sau este Traian Băsescu un lider european? România, prin poziţia geografică, prin aderarea la UE şi prin valorile pe care le împărtăşesc cetăţenii săi este un stat european. Probabil că din punctul de vedere al infrastructurii şi al economiei nu suntem la nivel european, dar din punctul de vedere al aspiraţiilor ne dorim să fim acolo unde este Europa dezvoltată. Ne ţin pe loc cultura şi obiceiurile din comunism şi din perioada fanariotă. Din punct de vedere mental suntem încă sub influenţa Orientului medieval. Şpaga, corupţia, dedublarea, lipsa de încredere în ceilalţi au rădăcini culturale adânci. Ele au fost dublate după 1989 de un indiviualism exacerbat, de un neoliberalism îmbrăţişat prea uşor de mulţi români, de un dezinteres radical pentru spaţiul public şi de o solidaritate şubrezită de mesaje politice antagonice. Nu credem în instituţii, rezolvăm probleme publice prin relaţii personale.Toate acestea sunt obstacole şi blocaje în mentalitatea şi în comportamentul românilor.

Traian Băsescu prin mesajele sale politice a contribuit la adâncirea clivajelor şi a rupturii sociale. Prin identificarea aşa-zişilor „vinovaţi”, ba a bugetarilor, ba a sindicatelor, ba a mogulilor, ba a pensionarilor, Preşedintele a acutizat neînţelegerile sociale şi a divizat mai mult societatea românească decât să construiască. Românii au nevoie mai mult ca oricând de mesaje de unitate şi de solidaritate şi de un preşedinte mediator şi împăciuitor între diverse categorii social-economice. Preşedintele ar trebui să permită mai mult instituţiilor să funcţioneze libere, independente una de alta, nu să personalizeze atât de mult viaţa publică, nu să intervină atât de brutal de personal în relaţiile dintre instituţiile statului.”

Simona C. Farcaş: Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, intr-o Scrisoare deschisă către societatea civilă, scrie: “Indiferent de simpatiile politice sau personale nu putem evita o întrebare:  cum a fost posibilă ascensiunea la cea mai înaltă funcţie în stat a unei persoane cu un trecut cunoscut ca fiind marcat de fapte ilegale şi imorale şi cum a putut fi el apoi sprijinit în acţiunile sale deşi acestea lezau grav autoritatea instituţiilor statului şi prestigiul internaţional al României?”. Cum comentaţi această întrebare?

Antonio Momoc: “Cred că orice cetăţean are dreptul de a alege şi a fi ales indiferent că în cheamă Băsescu sau Constantinescu. Dacă românii l-au ales pe Traian Băsescu nu are sens să judecăm post-factum de ce nu ales altfel şi ce ar fi fost dacă.. .  În 2009 puţini erau cei care credeau că Traian Băsescu este un om cu un trecut discutabil, cu atât mai mult în 2004 sau în 2007. Orice dovadă a ilegalităţilor din trecutul său ar fi fost citită, interpretată ca o încercare a Opoziţiei de a-l denigra pe Preşedinte. Şi astăzi simpatizanţii Preşedintelui cred sincer că Traian Băsescu este un reformator al statului şi un luptător anticorupţie.”

(Simona C. Farcaş)

Annunci

3 commenti su ““Leadership. Leaders and new trends in political communication.” Interviu cu expertul in comunicare politică, prof. Antonio Momoc

  1. Fabbrini despre “Political leadership in a time of technological change”: Jurnaliştii şi politicienii gândesc la fel

    http://www.antoniomomoc.ro/fabbrini-despre-political-leadership-in-a-time-of-technological-change/

    La conferinţa internaţională de la Roma despre “Leadership. Leaders and new trends in political communication”, profesorul Sergio Fabbrini de la LUISS University a prezentat comunicarea Political leadership in a time of technological change în care a vorbit despre consecinţele revoluţiei sistemului de comunicare politică asupra democraţiei moderne.

Rispondi

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...