VIOREL BOLDIS: FĂRĂ POLEMICĂ, DAR APĂSAT


eminescu_1

de Viorel Boldis – Sincer, mi-e și silă să răspund la toate tâmpeniile scrise in acest “editorial” (ghilimelele nu sunt întâmplătoare) http://actualitatea.it/editorial/459-cine-isi-bate-joc-de-comunitatea-romaneasca.html Dar trebuie sa o fac, deoarece (și din păcate) cei care citesc, atâția puțini câti sunt, pot să dea crezare aberațiilor scrise aici. Un articol care apare într-o publicație, cu atât mai mult un editorial, trebuie să răspundă câtorva întrebări bazilare: ce? cine? când? cum? de ce?  Acestea fac parte efectiv din alfabetul oricărui jurnalist. Alina Harja nu răspunde clar la nici una dintre întrebările de mai sus, iar atunci când o face, minte. Nu știu dacă minte deoarece nu se documentează, sau minte cu bună știință (sau cu “rea voință” – vorba ei!).

Ceea ce am facut până acuma, nu a fost altceva decăt să traducem  o lege italiană și să o punem în discuție.  Este vorba despre Legea nr. 286 din 23 octombrie 2003, care cuprinde Norme metodologice referitoare la activitatea Comitetelor italienilor în străinătate. Am luat ca model această lege a italienilor pentru diaspora lor, deoarece am considerat că, bineînțeles cu modificările de rigoare ar putea fi pozitivă și pentru comunitatea noastră. Deci, repet, este o lege italiană pe care am propus-o pentru dezbatere. Exact asta s-a făcut în coada manifestarilor care au avut loc pentru comemorarea lui Mihai Eminescu. Motivul pentru care am hotarât să dezbatem această lege în la comemorarea lui Eminescu l-am mai spus, dar îl mai spun o dată: pur și simplu am profitat de această ocazie si de a avea împreună cat mai mulți români! Ce e rău în asta? Dar nu a fost nimic ascuns, cum jalnic și fals stă scris în acest “editorial”, deoarece chiar în titlul manifestării se spune clar: Eminescu – poet și patriot § Prima dezbatere publică a Proiectului de lege pentru românii din străinătate https://www.facebook.com/events/567917703222389/

Viorel Boldis

Viorel Boldis

Dacă Alina Harja s-ar fi documentat cât de puțin și ar fi citit această lege (italiană), probabil nu ar mai fi scris atâtea falsități și mizerii. Probabil! Dar de tipa asta eu  nu mă mai mir, toate “editoarialele” ei sunt scrise în același “stil”, mă mir însă de unii pe care îi cunosc și știu că au capacitatea de a face diferența între idioțiile scrise de o frustrată și adevar. Mulți dintre aceștia sunt ferm convins că nu au citit la rândul lor legea în cauză și nici măcar nu s-au întrebat care sunt motivele reale ale acestei propuneri. Mulți dintre ei resping din start această propunere pentru simplul motiv că între promotorii ei se află Robert Răducescu, iar simpaticul Robert a reușit performanța de a se lua la harță cu o bună parte a jurnaliștilor români din peninsulă! Sper să nu mi-o luați în nume de rău, dar acesta este un motiv mai mult decât tâmpit. Dacă propunerea ar fi venit din altă parte, ce știu eu, să zicem de la Pir sau de la Gazeta Romănească (nu spun de la ziarul marii “editorialiste”, c-aș pretinde prea mult!) altele ar fi fost reacțiile, nu sunteți de acord?  Cine are răbdarea să citească și să se documenteze, observa că motivele care stau la baza acestei propuneri de lege au fost  împartașite de multe ori în trecut chiar de cei care acuma tună și fulgeră împotriva acestei propuneri. Singurii care ar avea motiv să se preocupe de o astfel de lege ar trebui să fie cei care până acuma au profitat de finanțările dubioase ale DRP – ului. Cred că este clar pentru toată lumea, pentru toate asociațiile din străinătate, pentru jurnaliști etc. că activitatea de până acuma a DRP – ului (Departamentul românilor de pretutindeni)  a fost nu  numai lamentabilă, dar și dubioasă, acesta finanțând de multe ori “asociații” și evenimente, sau reviste și posturi de radio de care nimeni nu a auzit niciodată. Nu stau să analizez aici criteriile după care DRP -ul finanța aceste activități, dar cu siguranță nu erau prea “ortodoxe”. Legea pe care o au italienii în acest domeniu, mie cel puțin mi se pare  o lege bună. Ce ar trebui să schimbe o astfel de lege? Ce spune ea de fapt? Iată în câteva cuvinte despre ce este vorba: – Înființarea unor “comitete” (comitete le-au numit italienii, dar noi le-am putea numi altfel, dar asta are mai puțină importanță) acolo unde numărul românilor este semnificativ. – Membrii acestor  “comitete”  vor fi aleși direct de către români și nu de către consulate sau guvern sau mai știu eu ce instituții statale. Legea italiană prevede ca italienii care votează (în cazul nostru românii) să fie înscriși în listele de pe lângă consulate; eu aș propune ca orice român care poate demonstra că este rezident în  circumscripția respectivă să poată vota. Dar acestea sunt detalii care pot fi si trebuie dezbătute de către noi toți.- Rolul acestor “comitete” alese direct de către membrii comunității, ar fi acela de a se ocupa “în prima persoană” de nevoile și cerințele românilor din Diaspora și de a gestiona fondurile pe care statul român le alocă în fiecare an Diasporei, fonduri care până acuma erau dirijate și manipulate de la București prin intermediul DRP – ului, sau ICR – ului, sau mai știu căror instituții care habar nu aveau de realitațile cu care ne confruntăm noi aici în străinătate. Gestionarea acestor fonduri s-ar face de către noi, în mod clar și controlat. Dar vă rog să citiți legea italiană pentru a vă face o idee și să nu judecați înainte de a vă documenta.Toate tâmpeniile scrise în acest “editorial” nu au nici o acoperire, nu știu de unde le-a luat.  Aveam intenția să scot fragmente din “editorialul” ei și să le pun alături de ceea ce spune legea respectivă și deci ceea ce s-a dezbătut efectiv, dar mi-am dat seama că îmi pierd timpul de pomană: întregul “editorial” este plin de invective și ineczactități, este de ajuns să dați o privire legii despre care s-a vorbit și pe care o s-o adaog aici mai jos. Dar, repet, nu există nici o propunere concretă deocamdată, aceasta va fi facută doar în urma dezbaterilor pe care le vom mai organiza, atat în Italia cât și în celelalte țări unde viețuiesc români. Asociațiiile care până acuma au fost de acord să dezbată pe seama acestei legi sunt numeroase și și-au declarat deschis participarea la dezabateri, iar faptul că Harja le numește “mafia constituită de unele asociații românești”  nici nu știu cum să-l comentez. Eu nu am facut campanie electorală pentru nimeni, mi-am spus întotdeauna punctul de vedere fară să tin cont de culoarea politică a unuia sau altuia. Dacă acuma m-am hotărât să susțin această inițiativă, este pentru că o consider pozitivă și benefică pentru Diaspora română, dar mai ales necesară. Nu am pretenția să susțin că ceea ce cred eu este fără îndoială bun și corect pentru toți, și atunci când mi se demonstrează contrariul nu am nici o problemă să recunosc. Dar felul în care este contestată această inițiativă mi se pare aberant și lipsit de minima obiectivitate. Iată legea italiană despre care vorbeam:

LEGEA NR. 286 din 23 octombrie 2003

Norme metodologice referitoare la activitatea Comitetelor italienilor în străinătate. 

Camera Deputaţilor şi Senatul Republicii Italia au aprobat:

PREŞEDINTELE   REPUBLICII Promulgă Următoarea lege:

Art. 1. (Instituţia Comitetului italienilor în străinătate)

În fiecare circumscripţie consulară în care sunt înregistraţi cel puţin treizecimii  de cetăţeni italieni înscrişi pe listele actualizate, se instituie în baza artcolului 5, paragraful 1, din Legea nr. 495 din 27 decembrie 2001, prin decret al Ministerului Afacerilor Externe în concordanţă cu Ministrul pentru italienii de pretutindeni un Comitet al italienilor în străinătate (Comites) , denumit în continuare „Comitet”.Comitetul este organul de reprezentanţă al italienilor în stăinătate în raporturile cu reprezentanţele diplomatico-consulare.În cazuri excepţionale, ţinând cont de dimensiunile circumscripţiei consulare, de prezenaţa unor nuclee consistente de cetăţeni italieni şi cetăţeni străini de origine italiană, şi în cazul în care condiţiile locale o impun, prin decret al Ministrului Afacerilor Externe în acord cu Ministrul pentru italienii de pretutindeni şi Ministrul Economiei şi Finaţelor, sunt instutite, chiar şi la cererea expresă a Comitetului în funcţiune , mai multe Comitete în interiorul unei singure circumscripţii consulare.  Decretul ministerial care instituie mai multe astfel de Comitete delimitează inclusiv zonele teritoriale de comptetenţă.Reprezentanţa diplomatico-consulară italiană informează autorităţile locale de instituirea Comitetului şi de tipul de activitate desfăşurată. Comitetul, după acordul cu autorităţile consulare, poate reprezanta cazurile colectivităţii italiene rezidente în cadrul circumscripţiilor consulare autorităţilor şi instituţiilor locale, excepţie făcând situaţiile care sunt reglementate de raporturile între State.Reprezentanţa diplomatico-consulară facilitează participarea Comitetului la întâlnirile oficiale cu autorităţile locale pe tema situaţiilor de interese ale comunităţii reprezentate, excepţie făcând situaţiile care sunt reglementate de raporturile între State.

Avertisment: Textul notelor publicate în acest document a fost redactat de administraţia competentă în materie, în baza art.10, paragarful 3, al textului unic al dispoziţiilor de promulgare al legii, prin decret al Preşedintelui Republicii şi a publicaţiilor oficiale ale Republicii Italia, aprobat prin decret al Preşedintelui Republicii nr. 1092 din 28 decembrie 1985, cu scopul facilitării lecturii dispoziţiilor de lege la care s-a stabilit amânarea. Rămân neschimbate valoarea şi eficacitatea actelor legislative transcrise prin prezentul.Notă la art.1 :Se transcrie textul art.5, paragraful 1, al legii nr. 459 din 27 decembrie 2001 respectiv (Norme pentru exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor italieni rezidenţi în străinătate):>.

            Art.2.              (Îndatoriri şi funcţii ale Comitetului)

Fiecare Comitet, prin intermediul studiilor şi cercetărilor, contribuie la descoperirea necesităţilor pentru dezvoltarea socială, culturală şi civilă a propriei comunităţi de referinţă şi poate aduce contribuţii importante reprezentanţelor diplomatico-consulare necesare conturării tabloului programatic al intevenţiilor acestuia în fiecare ţară. În acest scop fiecare Comitet promovează, în colaborare cu autorităţile consulare, cu regiunile şi cu entităţile autonome locale, asociaţii şi comitete operative din domeniul circumcripţiilor consulare, iniţiative oportune în materie legate de viaţa socială şi culturală, mai ales în sfera participării tinerilor, acordării de şanse egale, referitoare la asistenţa socială şi şcolară, la formarea profesională, la sectorul recreativ, la sport şi timpul liber al comunităţii italiene rezidente în circumscripţie. Fiecare Comitet îşi desfăşoară activitatea în vederea realizarea acestor tipuri de iniţiative. În sfera materialului prezentat de paragraful 1, autoritatea consulară şi Comitetul asigură un flux de informaţii constant referitor la activităţile promovate în cadrul circumscripţiei consulare de Statul italian, de către regiuni, provincii autonome şi alte entităţi teritoriale italiane dar şi de alte instituţii şi organisme. Autoritatea consulară şi Comitetul organizază întâlniri comune în vederea analizării iniţiativelor şi proiectelor specifice considerate de o importanţă majoră pentru comunitatea italiană.În concordanţă cu normativele prevăzute de legislaţia locală în vigoare şi normele de drept internaţional şi comunitar, în scopul favorizării integrării cetăţenilor italieni în societatea locală şi menţinerea legăturilor acestora cu realităţile politice şi culturale italiene, dar şi în scopul promovării răspândirii realităţilor istorice, a tradiţiilor şi a identităţii lingvistice, Comitetul dispune:cooperarea cu autorităţile consulare în vederea tutelării drepturilor şi intereselor cetăţenilor italieni rezidenţi în circumscripţia consulară, acordându-se o atenţie sporită tutelării drepturilor civile garantate pentru forţa de muncă italiană în cadrul dispoziţiilor legislative în vigoare din ţările specifice.colaboarează cu autorităţile consulare în vederea monitorizării contractelor de muncă şi depozitării contribuţiilor sociale acordate de ţările în care Comitetul îşi are sediul;  semnalează eventualele abateri de la aplicarea prevederilor normative locale în vigoare, normativelor  internaţionale şi comunitare care aduc prejudicii cetăţenilor italieni; asumându-şi în limitele permise de acelaşi ordin de funcţionare, iniţiative autonome faţă de părţile sociale implicate. Autoritatea consulară prezintă Comitetului natura şi concluziile intervenţiilor experţilor în urma sesizărilor pertinente;compune un referat anual despre activităţile desfăşurate care trebuie să însoţească bilanţul final, şi o balanţă anulă programatică care să însoţească bilanţul preventiv descris de conţinutul artcolului 3;să se exprime cu privire la iniţiativele pe care autoritatea consulară are intenţia să le pună în aplicare în materia prevăzută de paragraful 1; să formuleze propuneri către autoritatea consulară în domeniul materialului prevăzut de paragraful 1, şi în faza deliberatorie a bugetului de cheltuieli din programul anual;să-şi exprime opinia obligatorie, în termen de 30 de zile de la formularea  cererii, referitoare la documentaţia necesară verificării depozitării contribuţiilor sociale de către entităţi şi organisme asociative ce desfăşoară activităţi sociale, de asistenţă, culturale şi recreative în favoarea colectivităţii italiene, adresate Guvernului, regiunilor şi provinciilor autonome;să-şi exprime părerea pertinentă în termen de 30 de zile de la formularea cererii, referitor la contribuţiile sociale acordate de administraţii ale Statului către mijloacele locale de informare.Autoritatea consulară şi Comitetul primesc periodic informaţii legate de direcţiile generale ale activităţii desfăşurate în circumscripţia consulară de către patronate, informaţii tutelate de legea nr. 152 din 30 martie 2001 cu respectarea normativelor naţionale şi locale în vigoare.Comitetul adoptă un regulament intern care reglementează propria organizaţie şi modalităţile acesteia de funcţionare.

Notă la art.2:Legea nr. 152 din 30 martie 2001 stipulează: >.

Art.3.                     ( Bilanţul Comitetului)

Comitetul este reponsabil de propria activitate şi de îndeplinirea propriilor obligaţii prin:încasările eventualului patrimoniu;finanţările anuale dispuse de Ministerul Afacerilor Externe;eventualele finanţări dispuse de alte administraţii italiene;eventualele contribuţii dispuse de ţările în care îşi au sediile  Comitetele, dar şi din partea entităţilor private;surse din activitatea proprie şi manifestări variate.

Sursele de finanţare descrise la litera b) a paragrafului 1 sunt  distribuite în limitele complexive ale bugetului în scopurile prevăzute de unităţile previzionale de bază ale situaţiei estimate de Ministerul Afacerilor Externe.Pentru a fi admise să primească finanţare statală aşa cum prevede paragaraful 1, litera b), Comitetele prezintă Ministerului Afacerilor Externe, prin intermediul autorităţii consulare, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, bilanţul estimativ al cheltuielilor ce urmează a fi susţinute pentru desfăşurarea propriei activităţi în anul succesiv, însoţit de cererea de finaţare.Comitetul prezintă bilanţul anual în termen de 45 de zile de la închiderea exerciţiului financiar, avizat de 3 revizori contabili, doi dintre aceştia fiind desemnaţi de către Comitet şi unul de către autoritatea consulară, aleşi din afara membrilor Comitetului.Ministerul Afacerilor Externe se pronunţă referitor la cererile de finanţare în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii privind aprobarea bugetului de stat, prin decret care este adus la cunoştinţa Comitetului prin intermediul autorităţii consulare competente.În situaţia verificării condiţiilor prevăzute de paragraful 3, fondurile de finanţare sunt distribuite în primul trimestru al anului. Acestea sunt stabilite ca să poată asigura funcţionarea serviciilor, în baza criteriilor care ţin cont de numărul componeţilor Comitetului, de consistenţa numerică a comunităţii italiene, de întinderea teritorială în raza căreia acţionează Comitetul, dar şi de realitatea socio-economică a ţării în care Comitetul îşi desfăşoară  activitatea.Documentele contabile şi documentaţia administrativă necesară referitoare la regulile de finanţare dispuse de Ministerul Afacerilor Externe şi entităţile publice italiene sunt puse la dispoziţia autorităţilor consulare competente în vederea eventualeleor verificări.În cazul alternării obligaţiilor Comitetului întreaga documentaţie contabilă şi administrativă este depusă în termen de 10 zile din partea celui care îşi încetează activitatea, noului titular.Bilaţurile Comitetului sunt publice.În vederea actualizării prezentului articol este autorizată spre a fi cheltuită suma de 2.274.995 euro anual începând cu anul 2003.

                  Art.4                             (Sediul şi secretariatul)

Autoritatea consulară colaborează cu Comitetul în vederea stabilirii sediului acestuia.Secretariatul Comitetului este acordat cu titlu gratuit unui membru al Comitetului.Comitetul poate apela la servicii ale personalului de secretariat în vederea exercitării propriilor funcţiuni, în strânsă corelaţie cu cerinţele din bilanţ; dar nu poate depăşi cele 2 unităţi care i-au fost desemnate prin intermediul unui contract de muncă subordonat privat şi tutelat de normativa locală.

                 Art.5               ( Eligibilitatea şi compoziţia Comitetului)

Comitetul este compus din 12 membri pentru comunităţi de până la 100.000 de cetăţeni italieni şi de 18 membri pentru cele formate din cominutăţi de peste 100.000 de cetăţeni italieni. În vederea determinării numărului de membri, consistenţa comunităţii este aceea rezultată la data de 31 decembrie a anului precedent alegerilor, în baza listei actualizate la care face referire art.5, paragarful 1 din Legea nr. 459 din 27 decembrie 2001. Sunt eligibili cetăţenii italieni rezidenţi în circumscripţia consulară şi candidaţi pe una din listele prezentate, înscrişi în listele actualizate la care face referire  articolul 5, paragraful 1, din Legea 459 din 27 decembrie 2001, şi idonei pentru a îndeplini cerinţele unui candidat la consultările electorale administrative. Candidatura este admisă doar într-o singură circumscripţie şi pe o singură listă. În cazul candidaturii în mai multe circumscripţii sau pe mai multe liste candidatul nu este eligibil.Listele electorale sunt alcătuite în măsură să garanteze părţilor ocazia unei reprezentări corespunzătoare a comunităţii de referinţă.Nu sunt idonei funcţionarii statali angajaţi ai statului italian care desfăşoară activităţi în străinătate, adică personalul contractual, persoanele care deţin funcţii instituţionale sau colaboratori şi salariaţi ai acestora. De asemenea nu sunt eligibili administratorii şi reprezentanţii legali ai entităţilor care gestionează activităţi şcolare ce operează în zona teritorială a Comitetului, nici administratorii şi reprezentanţii legali ai comitetului pentru asistenţă care necesită finanţare de la buget.Şedinţele Comitetului sunt publice. Publicitatea este asigurată prin intermediul publicaţiilor aflate pe listele asociaţiilor din contactele consulare şi din mijloacele de informaţie locale.Şeful biroului consular sau un reprezenatant al acestuia special delegat va participa la şedinţele Comitetului fără drept de vot. La şedinţele Comitetului pot fi, de asemenea,  convocaţi să ia parte cu titlu consultativ experţi externi corelaţi cu tematica aflată în dezbatere.Membrii Consiliului general al italienilor din străinătate, instituit prin legea nr. 368 din 6 noiembrie 1989, cu modificările ulterioare, au drept de participare, fără drept de vot, la reuniunile Comitetelor constitutive din ţările în care îşi au reşedinţa. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească convocări şi procese-verbale ale reuniunilor Comitetului.

Art.6.        (Comitetul preşedinţilor)

În fiecare ţară în care îşi desfăşoară activitatea mai mult de un Comitet se instituie Comitetul preşedinţilor din care fac parte preşedintele fiecărui Comitet sau reprezentantul acestuia, membru al Comitetului în cauză. Comitetul preşedinţilor se reuneşte cel puţin odată pe an; la aceste întruniri sunt invitaţi fără drept de vot membrii ai CGIS (Consiliul General al italienilor în străinătate) şi parlamentari italieni rezidenţi în repartiţiile electorale. Întrunirile sunt convocate şi conduse de către coordonatorul ales dintre preşedinţii membri ai Comitetului în cauză.În fiecare ţară este organizată, cel puţin odată pe an, o reuniune convocată şi condusă de către ambasador cu participarea consulilor, membrilor CGIS şi preşedinţilor de Comitete, în vederea dezbaterii problemelor cu care se confruntă comunitatea italiană. La aceste reuniuni sunt invitaţi să participe parlamentari italieni rezidenţi în repartiţia electorală.Cheltuielile de deplasare efectuate în vederea participării membrilor Comitetului la reuniunile descrise la paragrafele 1 şi respectiv 2 sunt prezente în bilanţul Comitetelor pentru fiecare membru apartenent.În vederea actualizării prezentului articol se autorizează o cheltuială de deplasare în valoare 226.000 euro anual începând cu anul 2004.

Art.7 (Membri străini de origine italiană)

Pot face parte din Comitet, pe lângă membrii aleşi cu cetăţenie italiană la care face referinţă articolul 5, prin adeziune, cetăţenii străini de origine italiană fără a depăşi o treime din componenţa Comitetului ales.Asociaţiile comunităţilor italiene care operează în cadrul circumscripţiilor consulare de cel puţin 5 ani şi care sunt oficial înscrise în registrul autorităţilor consulare, verificate de Comitet , desemnează conform respectivului statut, un număr de cetăţeni străini de origine italiană numeric egal cu dublul membrilor cooptaţi aşa cum prevede paragraful 1 din prezenta lege.Fiecare membru ales al Comitetului îşi poate exprima, printr-un scrutin secret, un număr de preferinţe egal cu o treime din cel al membrilor cooptaţi.Sunt aleşi cei care întrunesc cel puţin jumătate plus unu din voturile Comitetului. Această votare este organizată după desfăşurarea alegerilor prevăzute de artcolul 11, paragraful 1.

       Art.8      (Durata mandatului şi revocarea componenţilor)

Membrii Comitetului rămân în funcţie pe o durată de 5 ani şi sunt realeşi pentru o perioadă de maxim două mandate consecutive.În situaţia în care alegerea membrilor componenţi ai Comitetului a avut loc, din varii motive, în unităţi temporale prin care scadenţa mandatului nu coincide cu generalităţile Comitetelor, durata mandatului în funcţie nu poate fi prelungită peste limita prevăzută de paragrafele generalităţi din statulul Comitetelor.Prin decret al autorităţilor consulare, la indicaţiile preşedintelui Comitetului, membrii decedaţi, demisionari sau decăzuţi din drepturi sunt înlocuiţi cu primii candidaţi nealeşi din lista pe care figurează. Lipsa participării nemotivate la lucrările Comitetului la un număr de trei şedinţe consecutive atrage decăderea din funcţie. Constituie motiv de decădere din funcţia de membru al Comitetului transferul de reşedinţă din circumscripţia consulară în care fusese ales.În situaţia în care numărul membrilor Comitetului se reduce la mai puţin de jumătate, acesta este dizolvat de către autorităţile consulare, care recomandă organizarea de noi alegeri în termen de 6 luni de la data dizolvării. Autoritatea consulară propune, de asemenea, dizolvarea Comitetului în situaţia în care acesta amână 5 sedinţe consecutive pe motivul lipsei întrunirii numărului legal de membri , sau în situaţia în care, din motive grave ori datorită modificării substanţiale a circumscripţiei, nu este în măsură să garanteze o desfăşurare corespunzătoare a activităţii sale. Ministrul afacerilor externe, în baza propunerii emisă de autorităţile consulare, în colaborare cu Ministrul pentru italienii de pretutindeni şi după informarea comitetului preşedinţilor CGIS , dispune prin decret dizolvarea Comitetului.

         Art.9                 ( Validitatea deliberărilor)

Comitetul adoptă propriile deliberări cu majoritate simplă, exepţie făcând cazurile prevăzute de prezenta lege. În cazul parităţii decide votul preşedintelui. Pentru validarea deliberărilor este necesară prezenţa jumătăţii plus unu din componenţa membrilor în funcţie.

Art. 10 ( Autoritatea şi funcţiile preşedintelui)

În prima şedinţă, Comitetul alege preşedintele cu majoritatea absolută a membrilor. În situaţia în care niciun membru nu îndeplineşte majoritatea voturilor. În şedinţa succesivă este ales preşedinte candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi. În cazul egalităţii este ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de preferinţe la alegerea Comitetului. Acest număr este determinat de suma numărului de voturi reportat din lista pe care aparţinea candidatul la care se adaugă lista cu preferinţele prezentată individual.Demisia preşedintelui este cerută cu moţiune subscrisă de cel puţin o treime din membrii componeţi prezentaţi de articolul 5, paragraful 1, care indică şi noul candidat propus dintre componenţii propozabili ai Comitetului. Această moţiune este supusă votului la deschiderea lucrărilor şedinţei succesive. În situaţia aprobării moţiunii cu vot favorabil al majorităţii membrilor componenţi prezentaţi în articolul 5, paragraful 1, candidatul indicat în moţiune este imediat investit în funcţia de preşedinte.Preşedintele are funcţia reprezentării legale a Comitetului, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia locală. Acesta convoacă Comitetul cel puţin odată la 4 luni şi la cererea scrisă cel puţin a unei treimi din membrii componenţi sau de către autorităţile consulare.Funcţia de preşedinte al Comitetului, începând cu reînnoirea mandatului CGIS succesiv intrării în vigoare a prezentei legi, este incompatibilă cu aceea de membru al CGIS.

                      Art. 11(Autoritatea şi funcţiile executivului)

Comitetul alege un executiv compus dintr-un număr de membri care să nu depăşească un sfert din componenţa sa numerică. Pentru această votare fiecare component dispune de un număr de preferinţe care să nu depăşească două treimi din numărul de membri din executivul propus pentru alegeri.Preşedintele Comitetului face parte din consiliul executiv şi îl conduce. El este asistat de către cel mai votat membru al consiliului executiv care desfăşoară şi activitatea de vice-preşedinte, iar în cazul parităţii de voturi, de membrul cel mai înaintat în vârstă din componenţa Comitetului şi, dintre membrii cu vârste egale de cel mai vârstnic dintre aceştia.Consiliul executiv realizează sesiunile Comitetului şi îşi desfăşoară activitatea conform directivelor sale.

                   Art.12         (Comisiile de muncă)

Comitetul instituie în interiorul său comisii de muncă, din care pot fi chemaţi să facă parte experţi externi, compatibili cu cerinţele din bilanţ.Comisiile prezentate la paragraful 1 sunt conduse de un membru al Comitetului. La reuniunile acestora pot participa şeful biroului consular sau un reprezentant al acestuia, special delegat în acest scop.

       Art. 13          (Electoratul activ)

Au drept de vot pentru alegerea Comitetului cetăţenii italieni înscrişi pe listele actualizate prezentate la articolul 5, paragraful 1, din legea 459 din 27 decembrie 2001, care sunt rezidenţi de cel puţin şase luni în circumscripţia consulară şi care sunt aleşi în baza textului unic al legii referitoare la disciplina electoratului activ, la conţinutul, revizuirea listelor electorale, la care face referire decretul Preşedintelui Republicii nr. 223 din 20 martie 1967 cu modificările ulterioare.Listele la care face referire paragraful 1 sunt făcute publice prin modalităţi definite de regulamentul de actualizare al articolului 26. Prin intermediul aceluiaşi regulament sunt definiţi termenii pentru înscrierea în lista menţionată.

Art.14.   (Sistemul electoral )

Comitetele sunt alese prin vot direct, personal şi secret aplicat listelor de candidaţi concurenţi. Modaliatea de exprimare a votului este prin corespondenţă.Desemnarea locurilor pentru listele de concurenţi este efectuată în mod proporţional prin modalităţi prevăzute de articolele 21 şi 22.

   Art. 15 (Desfăşurarea alegerilor şi listele electorale)

Exceptând  prevederile articolului 23, alegerile sunt organizate de şeful biroului consular cu trei luni înainte de termenul de scadenţă al Comitetului precedent. În cazul dizolvării anticipate, alegerile sunt efectuate în termen de 30 de zile de la emiterea decretului de dizolvare.Desfăşurarea alegerilor este adusă la cunoştinţa colectivităţii italiene prin postarea în registrul consular a circularelor informative şi folosirea oricărui mijloc de informare.În termen de 30 de zile de la organizarea alegerilor pot fi prezentate listele cu candidaţi, subscrise de un număr de alegători care să nu fie inferior numărului de 100 pentru colectivităţile formate dintr-un număr de cetăţeni italieni până la 50. 000 de persoane, şi de 200 pentru cele formate de un număr de cetăţeni italieni mai mare de 50.000 de persoane.Persoanele subscrise trebuie să fie înscrise în listele actualizate prezentate de articolul 5, paragraful 1 din legea nr. 459 din 27 decembrie 2001, şi nu pot candida.Semnăturile electoratului care apar pe mai mult de o listă sunt considerate nule.Pentru actualizarea paragrafului 2 este autorizată o cheltuială de 1.675.371 euro pentru anul 2003.

             Art.16( Comitetul electoral de circumscripţie)

Listele de candidaţi sunt prezentate de un birou specific electoral organizat pe lângă birourile consulare, condus de şeful biroului sau un reprezentant al acestuia, care le consideră corespunzătoare în termenele şi modalităţile prescrise de regulamentul la care face referire articolul 26.După expirarea termenului pentru prezentarea listelor se constituie, pe lângă biroul consular, un comitet electoral de circumscripţie condus de şeful biroului sau un reprezentant al acestuia.Din comitetul prezentat la paragraful 2 nu pot face parte candidaţii propuşi pentru alegeri.Membrii comitetului electoral de circumscripţie sunt numiţi, printre cei eligibili pentru a vota în cadrul circumscripţiei, de şeful biroului consular la desemnarea celor care prezintă listele şi de către asociaţiile de emigranţi prezente în circumscripţie conform modalităţilor stabilite prin regulamentul articolului 26.Comitetul electoral de circumscripţie are obligaţia de a controla validitatea semnăturilor pe listele prezentate, de a organiza sediile electorale, de a numi preşedinţii de sedii şi observatorii, de a supraveghea şi coordona activitatea sediilor electorale.Hotărârile comitetului electoral de circumscripţie sunt valide numai prin adoptarea de majoritatea componenţilor, în caz de egalitate diferenţa este dată de votul preşedintelui.

     Art. 17          (Tipărirea şi transmiterea de materiale electorale)

În funcţie de instrucţiunile transmise de Ministerul Afacerilor Externe,  biroul consular se ocupă de tipărirea materialului electoral care se transmite în plic aşa cum prevede paragaraful 3, şi în cazuri diferite, paragaraful 5.Buletinele de vot sunt din hârtie consistentă şi cuprind, în ordine, toate listele dispuse şi numerotate în ordinea prezentării.Cu 20 de zile înainte de data stabilită pentru alegeri, biroul consular trimite alegătorilor, prevăzut în articolul 13, plicul conţinând certificatul electoral, lista şi plicul aferent retransmiterii votului adresat biroului consular competent; plicul conţine, de asemenea, o foaie cu indicaţiile necesare privind modalităţile de exprimare a votului însoţit de textul prezentei legi.Un plic nu poate conţine documente electorale pentru mai mult de un alegător.Alegătorii care, în baza prezentului articol, la un interval de 14 zile de la data anunţată pentru votare, nu au primit la adresa de domiciliu plicul descris la paragarful 3 îl pot cere  şefului biroului consular; acesta, în urma înscrierii alegătorului într-un registru specific, poate emite un alt certificat electoral alegătorului care se prezintă personal pentru a solicita acest lucru. Noul certificat electoral conţine sigiliul corespunzător şi este însoţit de o a doua listă electorală care trebuie retransmisă după exericitarea votului urmând instrucţiunile prevăzute de paragrafele 4 şi 6.După exprimarea propriului vot pe lista electorală, alegătorul introduce în plicul corespunzător buletinul de vot, sigilează plicul, care este introdus la rândul său în alt plic timbrat  însoţit de recipisa din certificatul electoral care demonstrează exercitarea dreptului de vot şi îl expediază nu mai târziu de a10-a zi precedentă datei stabilite pentru algeri. Listele şi plicurile care le conţin nu trebuie să aibă niciun fel de semn distinctiv.Plicurile care au ajuns la birourile consulare în termenul de 24 de ore stabilit pentru votare, sunt considerate valide pentru scrutin.Responsabilii birourilor consulare se vor ocupa de incinerarea voturilor care au ajuns după scadenţa termenului prevăzut de paragraful 7 şi cele tipărite pentru cazurile prevăzute de paragraful 5 şi neutilizate. Această acţiune este însoţită de un proces-verbal corespunzător care va fi transmis Ministerului Afacerilor Externe.În vederea actualizării prezentului articol este autorizată o cheltuială de 10.257.100 euro pentru anul 2003.

              Art.18.               (Exprimarea votului)

Alegătorul votează trasând un semn pe cadranul corespondent de pe lista aleasă de acesta sau pe pătratul care o conţine. Fiecare alegător, în sfera candidaţilor de pe lista votată de acesta, îşi poate exprima un număr de preferinţe care să nu depăşească o treime din numărul candidaţilor propuşi. Preferinţele exprimate peste această limită sunt considerate nule.Votul este nul dacă nu apare în cadranul corespunzător sau prezintă semne distincte pentru recunoaşterea identităţii alegătorului.Votul preferenţial este exprimat prin intermediul semnului trasat alături de numele candidatului ales sau prin indicarea numelui acestuia.Indicarea uneia sau mai multor preferinţe referitor la aceeaşi listă este echivalentul votului listei respective chiar dacă votul este exprimat în favoarea unui număr mai mare de liste cu indicarea mai multor preferinţe pentru candidaţii aparţinând uneia dintre liste, votul exprimat este considerat nul.

      Art.19.                (Înfiinţarea secţiilor de votare)

1.  Se constituie pe lângă fiecare birou consular o secţie de votare la fiecare 50.000 de alegători rezidenţi în circumscripţia consulară, cu obligaţia de a se ocupa de operaţiunile de sortare şi numărare a voturilor alegătorilor.2. Comitetul electoral de circumscripţie, înainte cu cel puţin 10 zile de la data stabilită pentru desfăşurarea alegerilor, organizează secţiile de votare şi numeşte preşedinţii de secţii. Secretarul secţiei de votare este ales, înainte de numire, de către preşedinte; funcţia de vicepreşedinte este acordată celui mai vârstnic dintre observatori. Fiecare secţie de votare este compusă în afară de preşedinte şi secretar, din observatori, minim patru persoane, şi de reprezentanţi din listă.3. Observatorii sunt numiţi dintre alegătorii care nu candidează, cu 10 zile înainte de alegeri, de către comitetul electoral de circumscripţie, în cadrul numirilor efectuate de prezentatorii listelor sau, în lipsa acestora, de către birou electoral.4. În lipsa unuia dintre observatorii de la inaugurarea secţiei de votare, preşedintele numeşte un observator dintre alegători. 5. Preşedinţilor birourilor electorale, respectiv secretarilor şi observatorilor li se distribuie o indemnizaţie stabilită prin decret al Ministerului Afacerilor Externe în concordanţă cu decizia Ministerului Economiei şi Finanţelor.6. În vederea actualizării paragrafelor 1 şi 5 este autorizată, pentru anul 2003, o cheltuială de 516.457 euro şi 775.000 euro.

Art.20.           (Operaţiuni de scrutin)

1. Distribuirea plicurilor care conţin listele pentru fiecare secţie de votare este efectuată de către comitetul electoral de circumscripţie.2. Pentru modalităţile de desfăşurarea a scrutinului, se observă dispoziţiile aduse de articolul 14 al Legii 459 din 27 decembrie 2001.3. Pentru cazurile ce nu pot fi disciplinate de prezenta lege sau fiind considerat controversat, se urmează, după caz, dispoziţiile textului unic al legilor care fac referire la normele pentru alegeri la Camera Deputaţilor , la care face referire decretul Preşedintelui Republicii nr. 361 din 30 martie 1957 cu modificările ulterioare.4. Comitetul electoral de circumscripţie revizuieşte listele conţinând voturile contestate şi nedistribuite provizoriu, ţinând cont de modificările aduse procesului-verbal prin contestaţii şi reclamaţii prezentate, şi hotărăşte distribuţia voturilor propriu-zise.5. Exceptând verificarea situaţiilor ipotetice prezentate de paragraful 4, comitetul electoral de circumscripţie nu poate reexamina listele deja supuse scrutinului de biroul electoral şi listele declarate nule de către acesta.

Notă referitoare la art. 20: – Se reproduce textul art. 14 al legii nr. 459 din 27 decembrie 2001:>

    Art. 21.      (Repartizarea colegiilor electorale )

1. Fiecare listă are dreptul la atâtea colegii electorale câte rezultă prin numărarea voturilor valide înregistrate prin coeficient electoral.2. Prin coeficient electoral se înţelege raportul dintre voturile valide şi numărul de candidaţi propuşi pentru alegeri.3. Colegiile electorale rămase vacante sunt atribuite listelor care au adus majoritatea voturilor rămase.

Art. 22.                (Proclamarea aleşilor)

1. Comitetul electoral de circumscripţie, în baza rezultatelor scrutinului, trece la proclamarea aleşilor şi redactarea procesului – verbal al operaţiunilor electorale care este semnat de toţi componenţii comitetului.2. Comunicarea concluziei operaţiunilor de vot este dată prin aceleaşi modalităţi prevăzute de articolul 15, paragraful 2.

Art. 23.                 (Comitetele non elective. Contribuţii)

1. În Ţări în care nu este posibilă efectuarea alegerilor pentru Comitete, prin decret al Ministerului Afacerilor Externe în acord cu Ministrul pentru italienii de pretutindeni, sunt instituite Comitete cu atribuţii şi componenţă precum cele elective prezentate la articolul 1.2. Membrii Comitetelor prezentaţi la paragraful 1 sunt numiţi de autoritatea consulară, după consultări cu membrii componenţi ai CGIS rezidenţi în ţara respectivă şi cu asociaţiile italiene care îşi desfăşoară activitatea în circumscripţie.3. Autoritatea consulară a unei circumscripţii în care îşi au reşedinţa mai puţin de treimii de cetăţeni italieni poate institui Comitete cu funcţiuni consultative care îşi pot desfăşura activitatea în conformitate cu dispoziţiile articolului 2. Aceste Comitete sunt compuse din minim 5 şi maxim 12 reprezentanţi ai comunităţii italiene dintre care îşi aleg propriul preşedinte în baza normativei referitoare la Comitetele alese.4. Pentru Comitetele descrise la paragrafele 1 şi 3 se aplică dispoziţiile articolului 5, paragraful 6.5. Ministrul afacerilor externe la propunerea birourilor consulare competente, finanţează Comitetele instituite în baza prevederilor descrise de paragrafele 1şi 3, şi prin modalităţi prevăzute de articolul 3 pentru Comitetele alese.

       Art.24.                 (Soluţionarea litigiilor)

1. Pentru soluţionarea litigiilor referitoare la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, Comitetul sesizează Direcţia generală competentă a MAE, care în termen de 60 de zile adoptă o prevedere definitivă, în acord cu autoritatea consulară, Secretarul general al CGIS şi membrii componenţi ai CGIS rezidenţi în statul în care îşi desfăşoară activitatea Comitetul.

    Art.25.       (Dispoziţii tranzitorii)

1. Comitetele instituite la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în funcţie până la stabilirea datei alegerilor succesive de la data intrării în vigoare a legii.

     Art.26.      (Punerea în aplicare a regulamentului)

1. Prin decret al Preşedintelui Republicii în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în baza articolului 17, paragraful 1 al Legii nr. 400 din 23 august 1998 cu ulterioarele modificări, sunt adoptate normele de aplicare ale prezentei legi.

Notă la art.26:Se reproduce textul art.17, paragraful 1, al Legii nr. 400 din 23 august 1988 (Disciplina activităţii Guvernului şi organizarea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri) :>.

Art. 27. (Acoperire financiară)

1. Suma asociată actualizării prezentei Legi este de 15.498.923 euro pentru anul 2003 şi de 2.500.995 euro anul începând cu anul 2004, se prognozează 7.274.995 euro pentru anul 2003 şi 2.274.995 euro anual începând cu anul 2004, prin intermediul bugetului de stat înscris pentru anii prezentaţi în baza  prevederilor Legii nr.205 din 8 mai 1985 cu modificările ulterioare, în programul de anticipare a bugetului MAE; faţă de 8.223.928 euro pentru anul 2003 şi 226.000 euro anual începând cu anul 2004, în concordanţă cu reducerea corespondentă a bugetului subscris, la sfârşitul balanţei trienale 2003-2005, ţinând cont de unitatea previzională de bază care face parte curentă din FONDUL SPECIAL al propunerilor bugetului Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru anul 2003, în scopul folosirii parţiale al fondului destinat MAE.2. Bugetele necesare susţinerii îndatoririlor necesare desfăşurării alegerilor pentru reorganizarea Comitetelor sunt stabilite prin legea de aprobare a bugetului de stat referitor la exerciţiile financiare care conţin cheltuielile inerente desfăşurării activităţii. 3.Ministerul Economiei şi Finaţelor este autorizat să aducă prin intermediul propriilor decrete, modificările necesare la variaţiile bugetului.

Notă la art. 27 :Legea nr. 205 din 8 mai 1995  se referă la : >.

Art. 28.           (Dispoziţii abrogative)

Începând cu intrarea în vigoare a prezentei legi sunt abrogate următoarele legi, Legea nr.205 din 8 mai 1995, şi succesivele modificări ale acesteia, respectiv Legea nr. 172 din 5 iulie 1990.Prezenta lege însoţită de avizul Guvernului va fi înregistrată în Monitorul Oficial al actelor normative al Republicii Italia. Organele competente vor lua act de aceasta ca Hotărâre de Guvern.       Emisă la Roma, la data de 23 octombrie 2003.

CIAMPI

Berlusconi, Preşedintele Consiliului de Miniştri  Tremaglia, Ministrul pentru italienii de pretutindeni Frattini, Ministrul Afacerilor Externe

Avizat de Ministrul de Justiţie Castelli

LUCRĂRI  PARLAMENTARE

Camera Deputaţilor  propunere nr. 3987Prezentat de Ministrul fără portofoliu pentru italienii de pretutindeni – Tremaglia- şi Ministrul Afacerilor Externe – Frattini- pe 16 mai 2003. Desemnat comisiei a III-a a Afacerilor externe , comisie referentă , la 21 mai 2003 cu avizul comisiilor I, II, V, VII, XI, XII şi Comisiei parlamentare pentru afaceri regionale.  Examinat de a III-a comisie, în 28, 29 mai 2003 şi 3,4,18, 19, 26 iunie 2003. Propus în dezbatere în plen pe 30 iunie 2003 şi aprobată cu aviz favorabil pe 2 iulie 2003.

Senatul Republicii – propunerea legislativă nr. 2380

 Desemnată comisiei a 3-a a Afacerilor Externe , cameră sesizată pe 9 iulie 2003 cu avize din partea comisiilor 1,2,5,7,11 şi Comisiilor parlamentare pentru problematică regională. Examinată de a 3-a comisie cu propunere de aviz pe 15,17,29, 30, 31 iulie 2003 şi 24 septembrie 2003. Înscrisă pe ordinea de zi pe 2 octombrie 2003 – propunerea legislativă nr. 2380/A iniţiator senator Pellicini. Propus spre dezbatere în plen şi aprobat pe 2 octombrie 2003.

In italiano: LEGGE 23 ottobre 2003, n.286 

Norme relative alla disciplina dei Comitati degli italiani all’estero.

Annunci

Rispondi

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...