Niţă Pitpalac cu famelia în Evropa


Personajul Niţă Pitpalac, care a prins atât de bine la public încât o vreme a reprezentat un clişeu al românului simpatic, familist, oportunist, incult, necivilizat, plin de viaţă, amator de mici şi bere– un adevărat prototip al mai celebrului Mitică, este conturat în trei cărţi- ipostaze umoristice cu mare succes la public: prin Europa, la Londra şi la Karlsbad. Celebre în epocă au fost şi alte două cărţi ale autorului, Când era bunica fată…, şi Doamna e geloasă.

Revenind la Niţă Pitpalac cu famelia în Evropa, o carte destul de rară astăzi dar de mare audienţă în anii de început ai veacului XX- a avut cel puţin trei ediţii după informaţiile furnizate de prietenul Google, ultima în 1946, vom spune că este un roman umoristico-satiric, cu o puternică tentă autoironică la adresa bucureşteanului tipic. Autorul îl poartă, în ritm alert, prin Occidentul civilizat şi îl pune în situaţii comice, penibile, etc. care dau farmec şi prospeţime naraţiunii. Soţia şi cei doi copii contribuie din plin la situaţiile hazlii prin care trece familia peste hotare, dar toţi reuşesc să depăşească chiar şi cele mai stânjenitoare situaţii cu seninătate şi umor. Dincolo de povestea în sine, autorul schiţează destul de convingător o serie de clişee existente atunci cu privire la unguri, nemţi şi francezi, stereotipuri care mai dăinuie şi astăzi în zona etno-imaginarului popular. Referitor la imaginea de sine a românului, aşa cum răzbate ea din perspectiva familiei Pitpalac, vom constata că ea nu s-a schimbat esenţial în cei aprox. 100 de ani care au trecut şi dacă urmărim programele televiziunilor din această perspectivă vom constata că ea nu s-a îmbunătăţit, ci chiar s-a erodat în ultimii ani, până la un nivel ce devine periculos pentru identitatea naţională.

via Niţă Pitpalac cu famelia în Evropa.

Educaţia de ieri şi de azi. Studiu de caz: Elena Farago


Cine nu a auzit de „Căţeluşul şchiop”, de „Gândăcelul”, de „Bondarul leneş”, de „Sfatul degetelor”, de „Motanul pedepsit”, de „Tanu” şi de multe alte poezii ale Elenei Farago? Cine nu a învăţat în copilăria mai fragedă sau mai puţin fragedă pe de rost aceste poezii? Cine nu a citit propriilor copii aceste versuri? Cine nu le-a auzit recitate la serbarea de la grădiniţă sau de la şcoală? Cred că foarte puţini dintre noi.Am o nepoţică ce va împlini peste vreo două luni trei ani. Este mare amatoare de poveşti şi poezii citite de oricine. Ieri mi-a venit şi mie încă o dată rândul. Copilul şi-a ales din raft Căţeluşul şchiop şi alte poezii, Editura Roxel Cart, Bucureşti, 2011, 48 de pagini (ediţia a doua, ilustraţii de Dana Popescu).

Am avut astfel ocazia să-mi amintesc cât de nepotrivite sunt astăzi multe dintre versurile Elenei Farago, cât de rău pot ele face copiilor noştri.  Volumul cuprinde 23 de poezii, între care „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”, „Bondarul leneş”, „Sfatul degetelor”, „Motanul pedepsit”, „Tanu”, dar şi „Doi prieteni”, „Cocoşelul”, „Puşiorul moţat” şi multe altele. Ce m-a supărat? Lipsa de discernământ a editorului (cine o fi acela!) care nu a înţeles un lucru elementar, anume că orice carte este scrisă într-o anumită epocă istorică pentru o anumită epocă istorică şi că o poezie pentru copii premiată în 1920 poate fi astăzi nu numai nepotrivită, dar şi nocivă!

via Educaţia de ieri şi de azi. Studiu de caz: Elena Farago.

ALFEDENA (AQ), “PAESE DI DOTTORI” E BUONA AMMINISTRAZIONE (I)


”…se in Italia facessero tutti così, avremmo qualcosa come mille miliardi di Euro a disposizione”.

Intervista al Sindaco che ha portato il Comune di Alfedena (AQ)*, a quasi 200.000 Euro di avanzo di bilancio nel 2012 .

Ing. Massimo Scura, Sindaco di Alfedena. Foto Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcas © – Agenzia Euroitalia

Intervista  audio del 2 maggio 2013 e trascrizione a cura di Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcas.

ALFEDENA, 19 febbraio 2014  – Parte I

SIMONA CECILIA CROCIANI BAGLIONI FARCAS.  Ingegner SCURA, lei è Sindaco di Alfedena dal 16/05/2011:   brevis verbis, come si riconduce un piccolo comune montano ad avanzo di bilancio in sì breve tempo, dalla vostra amministrazione, a raggiungere quasi 200.000 Euro di avanzo nel 2012. Qual è dunque la vostra formula per ripristinare Alfedena ad amministrazione tanto virtuosa, efficiente e con un così ampio consenso della cittadinanza, emerso anche in occasione del vostro ultimo Consiglio Comunale?

MASSIMO SCURA. Intanto, brevemente i principi generali che hanno informato la nostra azione. Direi che il titolo potrebbe essere, con un pizzico di legittimo orgoglio: ESISTONO ANCHE LE BUONE AMMINISTRAZIONI. Continua a leggere…

via  ALFEDENA (AQ), “PAESE DI DOTTORI” E BUONA AMMINISTRAZIONE (I).

Chiesa Madre di Alfedena. Foto Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcas © – Agenzia Euroitalia