Papa Francesco presiede la Messa al Verano sabato 1° novembre. Celebrazioni con i vescovi ausiliari negli altri cimiteri


Nella solennità di Tutti i Santi, sabato 1° novembre alle 16, Papa Francesco celebrerà la Messa all’ingresso monumentale del cimitero in Campo Verano, seguita da una preghiera per i defunti e dalla benedizione delle tombe. Concelebreranno il cardinale vicario Agostino Vallini, l’arcivescovo Filippo Iannone, vicegerente della diocesi di Roma, il vescovo ausiliare per il settore Centro monsignor Matteo Zuppi, il vescovo vicario del Capitolo Lateranense monsignor Luca Brandolini e il parroco di San Lorenzo Fuori le Mura, padre Armando Ambrosi. In occasione della commemorazione dei defunti, sono previste anche celebrazioni negli altri cimiteri romani che saranno presiedute dai vescovi ausiliari Guerino Di Tora e Paolino Schiavon

 papaFrancesco

Sabato 1° novembre 2014, solennità di Tutti i Santi, alle ore 16, Papa Francesco celebrerà la Messa all’ingresso monumentale del Cimitero in Campo Verano. Al termine, ci sarà un momento di preghiera per i defunti, con la benedizione delle tombe. A concelebrare con il Santo Padre ci saranno il cardinale vicario Agostino Vallini, l’arcivescovo Filippo Iannone, vicegerente della diocesi di Roma, il vescovo ausiliare per il settore Centro monsignor Matteo Zuppi, il vescovo vicario del Capitolo Lateranense monsignor Luca Brandolini e il parroco di San Lorenzo Fuori le Mura, padre Armando Ambrosi. «I sacerdoti che vogliono partecipare – spiegano dall’Ufficio liturgico del Vicariato di Roma – avranno un settore riservato e dovranno indossare l’abito talare o religioso e la cotta (i parroci anche la stola di colore bianco) e trovarsi all’ingresso del cimitero entro le ore 15.30. Tutti i fedeli sono invitati a partecipare». Non è richiesta la presentazione di alcun biglietto.

In occasione della commemorazione dei defunti, sono previste anche celebrazioni negli altri cimiteri romani che saranno presiedute dai vescovi ausiliari: monsignor Guerino Di Tora, vescovo ausiliare per il settore Nord della diocesi di Roma, celebrerà la liturgia al cimitero di Prima Porta, sempre sabato 1° novembre, alle ore 16; monsignor Paolino Schiavon, vescovo ausiliare per il settore Sud, celebrerà la Messa nel cimitero di Ostia, sempre lo stesso giorno, il 1° novembre, alle ore 15.30, e al Laurentino il giorno successivo (domenica 2 novembre), ancora alle 15.30.

„I Romeni e la Grande Guerra”, mostra a Torino celebra il centenario della Grande Guerra


„I Romeni e la Grande Guerra” – mostra foto-documentaria al Museo Nazionale del Risorgimento Italiano – Palazzo Carignano di Torino dedicata al 100° Anniversario della Grande Guerra

Giovedì, 30 ottobre 2014  17:00 – Domenica, 14 dicembre 2014,  al Museo Nazionale del Risorgimento Italiano – Palazzo Carignano di Torino.

roGiovedì, 30 ottobre 2014, ore 17:00, presso il Museo Nazionale del Risorgimento Italiano – Palazzo Carignano di Torino avrà luogo l’inaugurazione della mostra foto-documentaria dal titolo „I Romeni e la Grande Guerra”. L’evento, organizzato dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, il Consolato Generale della Romania a Torino, il Museo Nazionale di Storia della Romania, l’Archivio Nazionale della Romania e l’Università Babeș–Bolyai di Cluj-Napoca, in collaborazione con la Città di Torino e il Museo Nazionale del Risorgimento Italiano – Palazzo Carignano, si avvale del patrocinio dell’Ambasciata di Romania nella Repubblica Italiana, della Regione Piemonte, della Provincia di Torino e della Città di Torino.

In seguito alla collaborazione tra l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e il Museo Nazionale di Storia della Romania, l’Archivio Nazionale della Romania e l’Università Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, è risultata la mostra „I Romeni e la Grande Guerra” che riunisce oltre 40 panelli foto-documentari che rispecchiano la partecipazione dei romeni e della Romania alla Grande Guerra, in base ai documenti d’archivio, alle fotografie, alle illustrazioni coeve e alle rassegne stampa d’epoca.

La mostra si avvale del sostegno finanziario dell’Istituto Culturale Romeno diBucarest e rimarrà aperta al pubblico fino al 14 dicembre prossimo, presso il Museo Nazionale del Risorgimento Italiano – Palazzo Carignano di Torino (Piazza Carlo Alberto 8, Torino). Ingresso libero. L’ingresso all’inaugurazione della mostra sarà su invito. Per informazioni e prenotazioni: 3349976873 o or.rci@nats.iahim.

Organizzatori: Istituto Culturale Romeno di Bucarest, Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Consolato Generale di Romania a Torino, Museo Nazionale di Storia della Romania, Archivio Nazionale della Romania e Università Babeș–Bolyai di Cluj-Napoca

In collaborazione con: Città di Torino e Museo Nazionale del Risorgimento Italiano – Palazzo Carignano di Torino

Con il patrocinio di: Ambasciata di Romania nella Repubblica Italiana, Regione Piemonte, Provincia di Torino e Città di Torino

 

IL FESTIVAL DEL CINEMA DI SPELLO A BUCAREST


ifestIl ‘Festival del Cinema Città di Spello’ è arrivato a Bucarest: la capitale della Romania lo ha infatti ospitato in occasione dell’evento culturale IFFEST DOCUMENT ART FEST  giunto alla sua XXI edizione, fondato dal presidente Nicolae Luca, svoltosi dal 15 al 18 ottobre, col quale è stato avviato un gemellaggio.

A rappresentare il festival delle professioni del Cinema, la presidente Donatella Cocchini, accolta dall’organizzazione del festival rumeno, incentrato su documentari che trattano arte, ecologia e turismo, firmati da registi provenienti da tutto il mondo.

Un’occasione per conoscere una realtà importante della Romania, come quella della scuola Dante Alighieri di Bucarest, dove s’insegna la nostra lingua. Un’apertura sempre più effettiva verso l’Europa è l’obiettivo del Festival del Cinema Città di Spello e di possibili collaborazioni sui vari territori. Partendo da questa esperienza a Bucarest sono in prospettiva diversi progetti.

Presenti anche i documentari Rai che si sono aggiudicati ben quattro premi, ritirati da Selvaggia Castelli della direzione relazioni esterne della Rai, nel corso della serata inaugurale di sabato 18 ottobre ospitata dalla suggestiva cornice della biblioteca centrale universitaria.

Prossima meta sarà Londra, in occasione del World Travel Market in programma dal 3 al 6 novembre, nel corso del quale verranno presentati oltre alla Splendidissima Colonia Julia quale sede principale dell’evento, anche i Borghi Umbri che parteciperanno alla quarta edizione del Festival dal 28 febbraio all’8 marzo 2015: Cascia, San Venanzo, Foligno, Todi, Perugia ed altri.

Nicolae Luca e Donatella Cocchini

Nicolae Luca e Donatella Cocchini

Fonte: Festival del Cinema di Spello

VOTUL ROMÂNILOR DIN DIASPORĂ APARĂ INTEGRITATEA ROMÂNIEI


de Mihaela Sinca

DiasporavoteazaRoma, 21 octombrie 2014 – Ruperea dramatică de țara de origine nu înseamnă și uitarea ei sau indiferența față de ceea ce se întâmplă cu cei rămași acasă, cu părinții, frații și prietenii care continuă să trăiască în robie și în supărări. Legăturile și solidaritatea noastră cu aceștia rămân pe veci, ca punct de referință al trecutului, prezentului și viitorului nostru; în momentul părăsirii țării se naște un pact, un jurământ sacru și inviolabil de slujire a propriei sale țări cu toată ființa sa. Cu trupul suntem departe, dar cu sufletul, cu amintirile, cu năzuințele și simțirea suntem mereu alături de ai noștri.

Emigrantul român are înscrisă în sânge vocaţia de luptător pentru familia şi ţara sa prin sacrificiul cotidian de sine, prin investițiile economice și acțiunile politice directe. Votul este ”arma” democratică prin care ne ajutăm pe noi înșine și pe cei de acasă: prin vot dăm putere celor care împreună cu noi vor acționa pentru propașirea țării noastre și pentru îndreptarea racilelor sociale.

În actualul context tensionat de la frontierele României a merge la vot înseamnă a ne exprima vocația noastră europeană, profunda noastra adeziune la structurile euro-atlantice și tot prin vot ne apărăm integritatea noastră teritorială amenințată de elementele revizioniste și șoviniste din pusta de vest si din estul continentului. Votând îi ajutăm pe frații nostrii din Moldova de peste Prut în drumul lor greu către integrarea europeană.votare

Pentru noi, românii stabiliți în Centrul Creștinătății, sunt un izvor de înțelepciune învățăturile Sfântului Papă Ioan al XXIII-lea, canonizat acum şase luni, care în Enciclica sa ”Pacem in Terris” scrisă la finele anilor 50, ne învață ”orice democraţie trebuie să fie participativă”, iar ”guvernarea democratică … este definită prin atribuirea de către popor a puterilor şi funcțiunilor care sunt exercitate în numele său, pe contul său, în favoarea sa” (PT 31). Din acest context rezultă ca votul nu este doar un simplu drept și o îndatorire stabilită prin Constituție, ci un act divin, sacru, prin care oamenii conlucrează cu Dumnezeu în îndeplinirea voii Sale.presidenziali2014

Cu toţii ne dorim un om nou pentru vremuri noi şi numai participând la vot vom da putere şi legitimitate celui care ne va conduce în următorii cinci ani. Cu aceste nobile gânduri să dăm votul nostru unui om bun, drept şi corect, care iubeşte România şi este devotat binelui poporului, propăşirii şi apărării integrității țării noastre.

Preluat de pe fb.

Congresul Diasporei româneşti. Guidonia, Comitetul ad-hoc Italia protestează faţă de nepăsarea autorităţilor


“Uniţi pentru a reuni, nu împărţiţi pentru a ne dispersa !”

Guidonia, 18 octombrie 2014

Guidonia, 18 octombrie 2014

Congresul românilor de pretutindeni, reamintind denumirea ministerului înfiinţat pentru monitorizarea si rezolvarea problemelor legate de emigrare, încă nu deţine un instrument clar pentru a se organiza în mod corect, transparent şi democratic; nu se ştie încă nimic de liste, buletine de vot, constituirea secţiilor de votare și a sistemului de selecție și alegere a reprezentanților. Aceste carenţe se manifestă la o distanţă de timp foarte apropiată de la data alegerilor, prevăzute pentru sfârşitul lunii noiembrie 2014.

 În cadrul programului “Diaspora Estival” 2014 din luna august la Eforie Nord, grupul de miniştri prezenţi, de faţă fiind  şi primul ministru, au stabilit ca primul Congres să aibă loc la data de 30 noiembrie anul acesta. În acelaşi context, un jurnalist italian, specialist în relaţii internaţionale, a obiectat miniştrilor conditiile  neclare a organizarii acestui Congres, mentionand lipsa unui regulament pentru a organiza în timp util evenimentul, atât de important pentru milioane de români muncitori din afara graniţelor ţării.

Guidonia, 18 octombrie 2014

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc.

Au trecut de atunci mai mult de două luni, dar nu pare că s-a hotărît ceva concret. Este inutil să spunem că toată întârzierea asta a generat în românii din Diaspora şi în mod specific în sânul asociaţiilor, multă dezamagire şi perplexitate, la care se adaugă preocuparea şi dubiile, teama vizavi de celebrarea acestui Congres fără garanţie de transparenţă şi corectitudine democratică. Aşadar, NU unui Congres făcut în mare grabă şi în concomitanţă cu alegerile prezidenţiale.

 Comisia parlamentară pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, la sfârșitul lunii septembrie 2014, a decretat un document în urma apelului lansat către Guvernul şi Parlamentul României din partea mai multor asociaţii româneşti din Italia reunite la Roma pe 9 septembrie, care au înfiinţat un Comitet ad hoc, pentru a pregăti bine şi rapid participarea delegaţilor la primul Congress.

Procesul verbal al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării – Camera Deputaţilor, confirmă promisiunea guvernativă di august la Eforie Nord, Costanţa; dar, nu specifică nimic referitor la ceea ce mobilizarea emigraţiei româneşti din Italia aşteaptă şi doreşte fără ulterioare pierderi de timp. Prin urmare, Guidonia a fost un prilej în plus, după întâlnirile anterioare la Roma, Bologna şi Torino, pentru a asculta asociaţiile şi simţi pulsul comunităţii, la fel şi preocuparea generală a românilor muncitori în Italia, care, de această dată s-a transformat în protest faţă de nepăsarea autorităţilor româneşti vizavi de acest eveniment. Suntem din nou în presenţa unor subterfugii şi tergiversări pentru care se consideră responsabil mai mult Guvernul decât Parlamentul naţiunii noastre.

Guidonia, 18 octombrie 2014

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc. Foto: Români de succes în Italia.

Congresul Diasporei: Românii din Italia Centrală și Republica San Marino au protestat la Guidonia


Guidonia, 20 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia, după şedinţele de lucru organizate la Roma (9 septembrie), Bologna (14 septembrie) şi Torino (21 septembrie), sâmbătă, 18 octombrie 2014, a participat şi la Guidonia, în Sala Veche Cosiliară,  la o întâlnire a mai multor membri ai societăţii civile şi ai asociațiilor româneşti în Italia Centrală și Republica San Marino, organizată cu sprijinul Asociaţiei “Alfa&Omega” din Guidonia; participanţii au discutat pe tema alegerii reprezentanţilor românilor din Italia, care să ne reprezinte la primul Congres al Românilor de Pretutindeni. Congresul ar urma să aibă loc pe 30 noiembrie 2014, dată de mulţi contestată la ora actuală din mai multe motive.

Românii din Italia Centrală și Republica San Marino prezenţi la Guidonia, au decis să se alăture Comitetului ad hoc al comunităţii, constituit la Roma, mai nou, au propus ca acesta să constituie “Consiliul românilor din Italia” (C.R.I.), completând cererile de la primele trei întâlniri şi intervenind cu noi propuneri plauzibile.

Guidonia, 18 octombrie 2014 - Comitetul ad-hoc Italia

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia. Foto: Dan Martinescu şi Valentin Lucan, înterprinzători români de succes în Italia.

Aşadar, membrii Comitetului ad-hoc sunt pregătiţi de alegerile participanţilor la primul Congres şi protestează vehement împotriva tergiversării Guvernului şi Parlamentului în a adopta o metodologie clară şi transparentă vizavi de desfăşurarea alegerilor în mod transparent şi democratic; de asemenea, protestează vizavi de totalul dezinteres din partea organelor împuternicite cu organizarea, faţă de Congresul românilor de pretutindeni. Organizarea unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea nr. 299 din 2007: românii din afara graniţelor şi în special cei din Italia, unde numărul cetăţenilor români a întrecut un milion, sunt asaltați de suspiciunea că, în cazul în care va avea loc la sfârşitul lunii noiembrie 2014, acesta nu va fi un Congres organizat după principii democratice, în mod corect şi transparent, și că totul se va rezolva “ca de obicei”, în nimic concret; acest Congres va fi în cel mai bun caz o miză electorală părtinitoare, cu scopul de a favoriza mai degrabă un candidat în defavoarea altuia, pentru președinția ţării, fapt pentru care ar încălca legile democratice ale naţiunii noastre.
Comitetul ad-hoc cere cu voce tare Guvernului şi Parlamentului alegeri imparțiale și neutre. Emigranților români în Italia, în Europa și peste oceane, alături de familiile lor, trebuie să le fie asigurat dreptul de a-și exprima alegerea reprezentanţilor la Congres prin vot liber şi democratic. În continuare, cerem autorităţilor să unească, să reunească și nu să divizeze, să dezbine și să disperseze comunitatea românească din afara graniţelor.

Comitetul ad-hoc, căruia în ultimele luni i s-au adăugat mai multe asociații, rămâne deschis tuturor românilor din Italia; oricine poate adera şi particpa la întâlnirile organizate de membrii acestuia, sau poate organiza întâlniri la nivel local, provincial, regional şi adera la Comitetul ad-hoc Italia (e-mail: candidati.congres@gmail.com). Membrii Comitetului ad-hoc adresează, în continuare, un apel Guvernului României pentru a contracara acțiunile și manevrele care ar putea invalida Congresul în sine; cere, de asemenea, ca muncitorilor români emigrați să le fie dată certitudinea vizavi de reglementarea participării la primul Congres, pe baza unei garanții absolute şi prin alegeri democratice, cu atât mai mult cu cât va fi ales Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

Următoarele întâlniri organizate de Comitetul ad-hoc pe tema Congresul Românilor din Italia şi Congresul Românilor de pretutindeni, vor avea loc la Teramo, în Abruzzo şi la Bari, în Puglia. În scurt timp, vor fi organizate întâlniri pe tema Congresul Românilor din Italia şi de pretutindeni, în regiunile din Sudul Italiei, Abruzzo şi Puglia,

Centrul de comunicare al Comitetului ad hoc Italia, email: candidati.congres@gmail.com

Comitetul ad-hoc, participanții la întâlnirea de la Guidonia, 18 octombrie 2014:

  1. Baghiu Vasile, Asistent, Guidonia
  2. Bocaneala Ilona, 101.Proservices, Tivoli
  3. Ciacci Francesco, avvocato
  4. Cociobanu Andrei Constantin, traducător-interpret română-engleză, Roma
  5. Cociobanu Tereza, As. San Marino-Italia-Romania, Roma
  6. Crociani Baglioni Farcaş Simona Cecilia, As. “Futuro Insieme”, Orte
  7. Farcaş Anton, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Grosseto
  8. Ghiuţă Gianina Ina, As. “Alfa & Omega”, Guidonia
  9. Grigore Nicuşor Viorel, As. “LikaEventi”, Rieti
  10. Lucan Valentin, As. “Alfa & Omega”, Guidonia
  11. Macarie Gabriela, Asistenţă şi Intermediere, Roma
  12. Martinescu Dan, As. “Terra Dacica”, Tivoli
  13. Merchea Cristi, Ziarul “Emigrantul”, Roma
  14. Morosanu Silvia, As. San Marino-Italia-Romania, Republica San Marino
  15. Neacşu Alexandru, As. “Ulpia Traiana Romana”, Roma
  16. Pârvu Alexandru, Tehnician, Guidonia
  17. Pîrjolea Gabriel, Consilier local la Riano (RI)
  18. Pricop Mariana, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Roma
  19. Rotaru Elena Rodica, As. “LikaEventi”, Rieti
  20. Ursu Casina, As. “Genitori Romeni in Italia”, Roma
  21. Vasile Dana, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Ardea

Urmăreşte pe fb: CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI – DEZBATERE A MEMBRILOR COMUNITATII ROMANESTI DIN ITALIA

Vezi şi “Forumul Românilor din Serbia”

Vezi şi “Forumul Românilor din Serbia” (apasă pe fotografie pentru a accesa pagina cu articolul aferent)

Declaraţia Simonei Cecilia Crociani Baglioni Farcaş: “Comitetul ad-hoc Italia, nu are intenţia de a încuraja participarea la acest pseudo-congres care se spune că va fi organizat la Bucureşti la sfârşitul lunii noiembrie, mai ales în condiţiile în care Diaspora nu este ascultată şi nu este pusă în condiţia de a-şi alege în mod transparent, democrat şi liber participanţii la primul Congres, indiferent de culoarea politică a acestora. Ne rămâne un singur lucru de făcut: să punem umărul la treabă şi împreună să organizăm Congresul / Forumul Românilor din Italia. Acesta se poate organiza la nivel naţional în Italia cu participanţi cunoscuţi şi recunoscuţi pentru meritele şi munca lor în sprijinul comunităţii din care fac parte, de asemenea, participanţii care au trecut deja prin sita alegerilor locale, provinciale şi regionale în scopul participării la Congresul/Forumul naţional. Abia acolo vom putea alege – după ce vor fi publicate condiţiile şi metodologia – persoanele care vor participa la Congresul românilor de pretutindeni. Nu uitaţi că primul congres alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent. Aşadar, Comitetul ad hoc Italia, aşa cum arată comunicatul publicat în urma întâlnirii de la Guidonia, va constitui “Consiliul românilor din Italia” (C.R.I.). Tocmai din acest motiv continuăm să organizăm întâlniri cu membrii societăţii civile româneşti în cât mai multe zone ale Italiei; Comitetul ad-hoc rămâne deschis, oricine putând adera şi particpa la întâlnirile organizate de membrii acestuia, până în momentul în care ne vom decide să dăm un statut C.R.I. “Consiliului Românilor din Italia”.
În scurt timp, cu ajutorul asociaţiilor locale, vor fi organizate întâlniri pe tema Congresul Românilor din Italia şi Congresul Românilor de pretutindeni, în regiunile din Sudul Italiei: Abruzzo şi Puglia, deocamdată; va urma, apoi, Sicilia şi Sardinia. Asociaţiile care ne-au contactat pentru a adera la Comitetul ad-hoc, vor organiza întânirile la nivel local. Cu toţii suntem invitaţi să participăm, să ne ascultăm, în primul rând, pentru a găsi soluţii vizavi de multele probleme prezentate de conaţionalii muncitori aici, care nu au informaţii, timp şi nici putere să le caute.” Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia.

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia.

GUIDONIA, MONTA LA PROTESTA DEI ROMENI IN ITALIA
Lavoro, integrazione, Congresso di rappresentanza della Diaspora per unire, riunire e non per dividere e disperdere. http://wp.me/pphml-1yt

Legea 299/2007 sprijinul acordat romanilor de pretutindeni

Românii din Italia, uniţi pentru a-şi alege reprezentanţii la primul Congres al Românilor de Pretutindeni. La Guidonia, pe 18 octombrie, a IV-a întâlnire .

Comitetul asociațiilor de la Roma, declarații ale participanților: “Această întâlnire este un miracol”

Comitetul asociaţiilor, constituit la Roma, cere Guvernului României o Ordonanţă pentru Congresul Diasporei

Bologna s-a unit cu Roma în Comitetul ad-hoc al comunităţii româneşti, iată solicitările către Bucureşti

Rezoluţia de la Torino: “Cerem amânarea Congresului diasporei şi o nouă metodologie pentru desemnarea delegaţilor”

Congresul diasporei va avea 224 de membri, Birourile Permanente ale Parlamentului şi-au dat acordul pentru organizare

EXCLUSIV: Congresul Diasporei, iată metodologia “cine are plicul mai mare” propusă de MAE pentru alegerea congresmanilor

“Participanţii la Congres trebuie aleşi NUMAI PRIN VOT, vom organiza un scrutin paralel LÂNGĂ secţiile de vot pentru prezidenţiale”

Propunere revoluţionară de la Torino: Congresmanii din Italia pot fi aleşi prin vot electronic, identificare prin CNP şi IP

Votul prin corespondenţă, Congresul Românilor de Pretutindeni şi stabilirea numărului de români discutate de românii din Belgia

Românii din Anglia cer amânarea Congresului: ”Nu suntem de acord cu modul netransparent şi neconsultativ în care a fost organizat”

Știre Radio Arthis – Bruxelles: a doua întâlnire a asociațiilor românești din Belgia. “Suntem gata să desemnăm reprezentanții românilor pentru Congres”

GUIDONIA, MONTA LA PROTESTA DEI ROMENI IN ITALIA


Lavoro, integrazione, Congresso di rappresentanza della Diaspora: unire, riunire e non per dividere e disperdere.

 

Guidonia, 18 octombrie 2014 - Comitetul ad-hoc Italia

Guidonia, 18 ottobre 2014

I rappresentanti dell’associazionismo romeno nell’Italia Centrale e nella Repubblica di San Marino, si sono riuniti a Guidonia Montecelio nella Sala Consiliare del Municipio, il giorno 18 ottobre 2014, per dibattere delle problematiche di vita, di lavoro, di inserimento e integrazione nonché dell’elezione dei delegati all’imminente Congresso della Diaspora romena.

Roma, 9 settembre 2014 – La Diaspora romena in Italia riunita a Ponte Garibaldi

 

Guidonia_IV_incontro

Il Congresso della Diaspora, per riprendere il nome dello stesso ministero dedito a monitorare e risolvere le problematiche proprie dell’emigrazione, ancora non dispone di un chiaro strumento per organizzare in modo corretto, trasparente e democratico la sua celebrazione; nulla si sa ancora di liste, schede, costituzione di seggi e sistema di selezione ed elezione dei rappresentanti. Tale carenza si manifesta a distanza di tempo assolutamente ravvicinata alla data delle elezioni, previste per fine novembre 2014.

Nel convegno “Diaspora Estival” di Eforie Nord dello scorso agosto, fu indicata dallo stuolo di ministri, presente anche il primo ministro, la data del 30 novembre. Già in quella sede un giornalista italiano specialista in relazioni internazionali, obiettò ai ministri presenti in merito alla situazione che anche all’epoca appariva intempestiva: l’assenza di un regolamento per giungere in tempo utile alla gestione dell’evento. Sono trascorsi oltre due mesi e non sembra che si sia varato alcunché. Inutile dire che tanta intempestività ha ingenerato nei romeni in Diaspora e specificatamente all’interno delle associazioni rappresentative della stessa, non poca delusione e sconcerto, che si sommano alla preoccupazione ed al sospetto, al quale si aggiunge il timore di una celebrazione del Congresso priva di quelle garanzie di trasparenza e correttezza democratica. Insomma, un Congresso in fretta e furia e concomitante con le elezioni presidenziali.

Guidonia, 18 ottobre 2014

Guidonia, 18 ottobre 2014

La Commissione Parlamentare nella Camera dei Deputati, a fine settembre 2014 varò un documento a seguito dell’appello che le associazioni di romeni in Italia, riunitesi a Roma il 9 settembre, costituendo un Comitato ad hoc,  rivolsero al Governo e al Parlamento di Romania. Onde fare presto e bene per l’organizzazione del primo Congresso. Il processo verbale di detta Commissione della Camera dei Deputati, conferma la promessa governativa di agosto a Costanţa; ma non specifica quanto la mobilitazione dell’emigrazione romena attende ed auspica senza ulteriori perdite di tempo.Guidonia, 18 octombrie 2014

Pertanto, Guidonia è stata un’ulteriore occasione, dopo Bologna (14 settembre) e Torino (21 settembre), per raccogliere una preoccupazione generale tradottasi in protesta. Stiamo di nuovo in presenza di tergiversazioni di cui consideriamo responsabile il Governo più che il Parlamento stesso della nostra Nazione. Restiamo assaliti dal sospetto che di un Congresso corretto non se ne faccia nulla e che tutto si risolva in nulla di fatto, nulla di concreto, sarà tuttalpiù una  passerella elettorale, di comodo, e sfacciatamente di parte, volta a favorire un candidato piuttosto che un altro alla presidenza della Nazione.

L’assemblea di Guidonia ha evidenziato inoltre e messo alla luce i movimenti in atto per favorire determinate forze politiche nella scelta dei candidati all’elezione dei partecipanti al Congresso.Guidonia Montecelio, 18 octombrie 2014

Il Comitato ad hoc si muove invece nella direzione di scegliere candidati di ogni parte politica in modo equanime, imparziale e neutrale. A comprova della nostra identità apartitica, che vuole autenticamente riunire i lavoratori romeni emigrati in Italia, come in Europa ed oltre Oceano con le loro famiglie, per esprimere la giusta loro rappresentanza in spirito unitario. Dunque, per unire, riunire e non per dividere e disperdere.

Il Comitato ad hoc, cui in questi mesi si sono aggiunte altre realtà associative, e che resta aperto al concorso e all’adesione di tutti (email: candidati.congres@gmail.com), ha rivolto un ulteriore appello al Governo onde sventare azioni e manovre che andrebbero ad invalidare il Congresso stesso; e per dare ai romeni emigrati la certezza della regolarità sulla base di un regolamento di assoluta garanzia democratica.

 

Roma, 20 ottobre 2014

Per il Comitato ad hoc Italia, Dott.ssa Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş

Partecipanti all’assemblea di Guidonia, 18 ottobre 2014:

1. Baghiu Vasile,  Guidonia
2. Bocaneala Ilona, 101.Proservices, Tivoli
3. Ciacci Francesco, avvocato
4. Cociobanu Andrei Constantin, Roma
5. Cociobanu Tereza, As. San Marino-Italia-Romania, Roma
6. Crociani Baglioni Farcaş Simona Cecilia, As. “Futuro Insieme”, Orte
7. Farcaş Anton, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Grosseto
8. Ghiuţă Gianina Ina, As. “Alfa & Omega”, Guidonia
9. Grigore Nicuşor Viorel, As. “LikaEventi”, Rieti
10. Lucan Valentin, As. “Alfa & Omega”, Guidonia
11. Macarie Gabriela, Asistenţă şi Intermediere, Roma
12. Martinescu Dan, As. “Terra Dacica”, Tivoli
13. Merchea Cristi, Ziarul “Emigrantul”, Roma
14. Morosanu Silvia, As. San Marino-Italia-Romania, Republica San Marino
15. Neacşu Alexandru, As. “Ulpia Traiana Romana”, Roma
16. Pârvu Alexandru, Tehnician, Guidonia
17. Pîrjolea Gabriel, Consiliere locale a Riano (RI)
18. Pricop Mariana, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Roma
19. Rotaru Elena Rodica, As. “LikaEventi”, Rieti
20. Ursu Casina, As. “Genitori Romeni in Italia”, Roma
21. Vasile Dana, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Ardea

Segui su fb: CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI – DEZBATERE A MEMBRILOR COMUNITATII ROMANESTI DIN ITALIA

 

Guidonia_18_oct_2014

 

Pagina fb: 2014: Alegerea reprezentantilor comunitatii romanesti din Italia

Guidonia_18_oct

Legea 299/2007 sprijinul acordat romanilor de pretutindeni

Românii din Italia, uniţi pentru a-şi alege reprezentanţii la primul Congres al Românilor de Pretutindeni. La Guidonia, pe 18 octombrie, a IV-a întâlnire .

Comitetul asociațiilor de la Roma, declarații ale participanților: “Această întâlnire este un miracol”

Comitetul asociaţiilor, constituit la Roma, cere Guvernului României o Ordonanţă pentru Congresul Diasporei

Bologna s-a unit cu Roma în Comitetul ad-hoc al comunităţii româneşti, iată solicitările către Bucureşti

Rezoluţia de la Torino: “Cerem amânarea Congresului diasporei şi o nouă metodologie pentru desemnarea delegaţilor”

Congresul diasporei va avea 224 de membri, Birourile Permanente ale Parlamentului şi-au dat acordul pentru organizare

EXCLUSIV: Congresul Diasporei, iată metodologia “cine are plicul mai mare” propusă de MAE pentru alegerea congresmanilor

“Participanţii la Congres trebuie aleşi NUMAI PRIN VOT, vom organiza un scrutin paralel LÂNGĂ secţiile de vot pentru prezidenţiale”

Propunere revoluţionară de la Torino: Congresmanii din Italia pot fi aleşi prin vot electronic, identificare prin CNP şi IP

Votul prin corespondenţă, Congresul Românilor de Pretutindeni şi stabilirea numărului de români discutate de românii din Belgia

Știre Radio Arthis – Bruxelles: a doua întâlnire a asociațiilor românești din Belgia. “Suntem gata să desemnăm reprezentanții românilor pentru Congres”

Galleria

VILLA MALTA ALL’AVENTINO, P. EDWARD FARRUGIA S.J. CELEBRA LA SANTITÀ DEL BEATO GERARDO FONDATORE DEI CAVALIERI

Questa galleria contiene 15 immagini.


Originally posted on Conti Crociani Baglioni:
S.E. Frà Giacomo Dalla Torre Gran Priore di Roma S.M.O.M., P. Prof. Edward FARRUGIA s.j. e  Mons. Prof. Natale Loda Cappellano Capo del Gran Priorato del S.M.O. di Malta. Amalfi per l’acclività dei monti,…

Romania, elezioni presidenziali del 2014: il 2 novembre (I turno) e il 16 novembre (II turno)


presidenziali2014

E’ partita il 3 ottobre scorso la campagna elettorale per le presidenziali che si terranno il 2 novembre in Romania. La massima carica sarà contesa da 14 candidati: due in rappresentanza di alleanze, otto appoggiati da singoli partiti, e quattro indipendenti.

Il 2 novembre prossimo, i romeni in patria e nel mondo andranno al voto per eleggere un nuovo Presidente per la Romania. Nel Paese saranno allestiti 18.550 seggi elettorali e altri 294 all’estero, di cui 51 in Italia.  Ecco gli indirizzi:

Ecco i 51 seggi elettorali  in Italia

Ecco i 51 seggi elettorali in Italia

I romeni dovranno scegliere chi tra i 14 candidati occuperà la poltrona di Cotroceni per i prossimi 5 anni.   Secondo i sondaggi, la battaglia vera sarà al ballottaggio, previsto per il 16 novembre p.v., dove il premier socialdemocratico  Victor Ponta, sicuro di passare il primo turno, se la vedrà con uno degli sfidanti.

Stando ai sondaggi, il premier Ponta si attesta intorno al 40% delle preferenze, mentre il suo principale sfidante, il sindaco liberale di origine tedesca di Sibiu, Klaus Iohannis, tra il 20% e il 30% . Se, quindi, nessuno dei candidati otterrà il 50% più uno dei voti al primo turno si andrà al ballottaggio, previsto per il 16 novembre.

Oltre a Iohannis (Alleanza Cristiana Liberale – ACL) e Ponta (Partito Social Democratico – PSD), infatti, sono in lizza i candidati indipendenti Monica Macovei (europarlamentare, ex ministro della Giustizia, molto vicina a Băsescu), l’ex premier e attuale presidente del Senato Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Meleşcanu e Elena Udrea (esponente del Partito di Băsescu PMP, Mişcarea Populară). Inoltre hanno presentato le firme al Bec (Ufficio Elettorale Centrale) anche il magnate Dan Diaconescu (Partito del Popolo, PP-DD), uno dei candidati della minoranza magiara Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt, il secondo rappresentante degli ungheresi di Romania (Partito popolare dei magiari di Transilvania, PPMT), il conservatore Corneliu Vadim Tudor (PRM), Constantin Rotaru (Alternativa Socialista, PAS), William Brânză (Verdi romeni), Mirel Mircea Amariţei (Partito Prodemo) e l’independente Gheorghe Funar.

Chi è Klaus Werner Iohannis, il candidato liberal-popolare che sfiderà il primo ministro Victor Ponta alle elezioni di novembre ?

Sindaco di Sibiu ininterrottamente dal 2000, un centro di insediamento etnico tedesco della Transilvania fin dal Medioevo (di qui il suo nome Hermannstadt), un legame di cui porta segni evidenti nell’architettura gotica.

Leader del Forum democratico dei tedeschi di Romania (Forumul German), uno dei numerosi partiti a base etnica del Paese, Iohannis ha promosso fortemente l’immagine di Sibiu, immettendola nel circuito del turismo europeo fin da quando nel 2007 è stata nominata capitale europea della cultura.

Nella NATO dal 2004, membro dell’Unione Europea dal 2007, la Romania è un crocevia di culture balcaniche, slave e turche, con una presenza tradizionale tedesca. Recentemente la minoranza magiara è stata al centro di polemiche per il discorso che il presidente ungherese Viktor Orban le ha indirizzato lo scorso luglio, divenuto poi una sorta di manifesto di contestazione alla globalizzazione liberaldemocratica.

Klaus Werner Iohannis, membro dello schieramento liberal-nazionale, di genitori tedeschi, luterano e vicino all’ex presidente Crin Antonescu, si presenta con le credenziali di buon amministratore urbano di una piccola città (135mila abitanti), capitale europea della cultura.

Monica Macovei, artefice di molte delle riforme romene nel momento critico in cui veniva messa in discussione l’adesione della Romania all’Ue per i casi di corruzione, corre come indipendente: “Mi sono candidata perché l’establishment politico è diventato un business di cui mi vergogno, perché il mio Paese combatte ancora con la corruzione e la crisi economica. La concorrenza è distorta e le persone e gli imprenditori onesti soffrono”.

Romania: un’anticamera delle presidenziali 2014 ?, di Sorina Soare*

Negli ultimi 25 anni, la Romania ha conosciuto un percorso di democratizzazione più lungo e tortuoso rispetto ad altri paesi della regione, con momenti di crisi e di ricaduta durante tutti gli anni ‘90 in un contesto di forte marasma economico, nazionalismo radicale e polarizzazione estrema (Bunce e Wolchick 2006; Soare 2011). Malgrado i successi collegati all’ingresso nella NATO nel 2004 e nell’UE nel 2007, la situazione politica rimane particolarmente instabile, con ricorrenti scontri istituzionali fra il Presidente, Primo ministro e il Parlamento (2007 e 2012) (Gherghina e Mişcoiu 2013) e, negli ultimi anni, una politica di austerità che ha alimentato tensioni sociali.

L’esito delle elezioni europee svoltesi in Romania conferma l’ondata ascendente del Partito social-democratico (PSD), visibile già nelle elezioni legislative del 2012. Con oltre il 37% dei voti, il PSD e i suoi due piccoli alleati ottengono la metà dei seggi disponibili per la delegazione rumena. Se il vincitore è indiscusso, altrettanto indiscussi sembrano essere i perdenti. Anzitutto, si registra l’uscita di scena dei partiti populisti: nelle precedenti elezioni europee il Partito della Grande Romania aveva avuto 3 seggi nella precedente legislatura. Dopo l’eclatante successo del Partito del Popolo-Dan Diaconescu (PP-DD) alle elezioni legislative del 2012 con il 14,65% dei voti al Senato ed il 13,99% alla Camera, le elezioni europee confermano il cono d’ombra del partito nato e tramontato assieme alla sua tribuna politica – la rete televisiva del suo fondatore (3,67%). Fra i perdenti, si ritrovano anche i due principali esponenti del centro-destra: il PD-L (12,23%) e il PNL (15%). Bisogna tuttavia osservare che dal punto di vista dei numeri, la delegazione liberale (PNL) a Bruxelles cresce (passa da 5 a 6), ma, nell’ottica della sfida diretta con il PSD in vista delle presidenziali della fine dell’anno 2014, un tale risultato è percepito come una sconfitta. Se il neonato Partito Movimento Popolare (PMP) riesce ad ottenere 2 mandati, anche in questo caso il successo è relativo in quanto, in base alle dichiarazioni pre-elettorali, si prevedeva un risultato a due cifre[2]. Infine, come nelle elezioni del 2007 quando il pastore László Tőkés viene eletto con 176.533 (3,44%) voti e nel 2009 la stessa figlia del Presidente Băsescu con 204.280 (4,22%), un altro candidato indipendente riesce ad ottenere dall’inizio della campagna l’attenzione dei media e, infine, anche un ampio appoggio elettorale. Mircea Diaconu, attore di teatro noto, nonché senatore e anche Ministro della Cultura per conto del PNL, si è ritrovato fuori dalle liste del suo partito in seguito a varie vicissitudini giudiziarie e ha deciso di candidarsi da solo. L’impresa della raccolta delle firme necessarie non garantiva affatto il successo senza il supporto economico e logistico del suo vecchio partito. In una campagna low cost, Diaconu ha ricevuto l’appoggio indiretto del Primo ministro e dei social-democratici, ma anche del gruppo Intact Media Group[3]. Privo di un vero programma, il suo discorso è stato incentrato sul contatto diretto con gli elettori e il ripristino del rapporto fra l’Europa e i rumeni, quest’ultimi “visti, ingiustamente, come cittadini di seconda mano”. Lo slogan della sua campagna è stato: “Dico la verità sul nostro Paese!”.I risultati[1]

Tabella 1 – Risultati delle elezioni 2014 per il Parlamento Europeo – Romania
Partito

Gruppo PE

Voti (%)

Seggi

Voti (diff. sul 2009)

Seggi (diff. sul 2009)

Alleanza elettorale Partito Social-democratico + Unione Nazionale per il Progresso della Romania+ Partito conservatore (PSD+UNPR + PC) *

S&D

37,6

16

6,5

5

Partito Democratico Liberale (PD-L)

EPP

12,2

5

-17,5

-5

Partito Nazionale Liberale (PNL)**

ALDE (EPP)

15,0

6

0,5

1

Alleanza Democratica dei Magiari della Romania (UDMR)

EPP

6,3

2

-2,6

-1

Partito Grande Romania (PRM)

NI

2,7

0

-6,0

-3

Mircea Diaconu (cand. indip.)

NI

6,8

1

Partito del Popolo Dan Diaconescu (PP-DD)***

NI

3,7

0

Partito Movimento Popolare (PMP)****

EPP

6,2

2

Altri

9,5

Totale

100,0

32

-1

Affluenza al voto (%)

32,4

4,8

Soglia di sbarramento per ottenere seggi (%)

5%

Nota sul sistema elettorale: Scrutinio proporzionale a liste chiuse, in circonscrizione unica (d’Hondt). Per legge, il numero dei candidati presenti su ciascuna lista può essere di massimo 10 nomi in più rispetto al numero di mandati a disposizione della delegazione rumena nel PE. Soglia di sbarramento per i candidati indipendenti: un numero di voti validi almeno pari al quoziente elettorale nazionale (rapporto tra il totale dei voti espressi e il numero di mandati parlamentari europei disponibili)
Abbreviazioni dei gruppi al Parlamento Europeo: EPP=European People’s Party; S&D=Progressive Alliance of Socialists and Democrats; ALDE=Alliance of Liberals and Democrats for Europe; G-EFA=The Greens–European Free Alliance; ECR=European Conservatives and Reformists; GUE-NGL=European United Left–Nordic Green Left; EFD=Europe of Freedom and Democracy;NI= Non-Inscrits.
Note
* l’UNPR non faceva parte dell’alleanza del 2009, è stato creato nel Marzo 2010
** Secondo le dichiarazioni della direzione PNL e del Presidente del PPE si sono aperte le procedure per l’ingresso nell’EPP.
*** Fondato nel 2011
**** Fondato nel 2014

 La campagna elettorale e i principali attori

In un paesaggio politico in ebollizione, nel maggio 2014, per la terza volta, gli elettori rumeni sono chiamati a votare per il Parlamento europeo. In vista dello scrutinio, si sono registrati 15 partiti ed alleanze elettorali e 8 candidati indipendenti[4]. Se nei manifesti elettorali o nei programmi ufficiali l’Europa è stata un riferimento costante, nei dibattiti la dimensione interna è invece prevalsa. La competizione elettorale è stata marcata, fin dai primi giorni, dalla polarizzazione attorno alla personalità del Presidente in carica, T. Băsescu. Da un lato, si ritrovano i due partiti direttamente collegabili alla carriera politica dell’attuale Presidente della Romania: il Partito Democratico Liberale (PD-L), partito di cui questi era leader prima della sua elezione, e il neonato Partito del Movimento popolare (PMP). Dall’altra parte, ritroviamo il gruppo dei partiti vincitori delle elezioni legislative del 2012, fino a poco tempo fa colleghi di governo: il Partito Social Democratico (PSD), lo storico Partito Nazionale Liberale (PNL), il Partito Conservatore (PC) e l’Unione Nazionale per il Progresso della Romania (UNPR). In una posizione intermedia si ritrova il rappresentante della minoranza magiara della Romania (UDMR), instabile nelle sue alleanze fra i due poli.

Nel contesto delle elezioni europee del 2014, il punto nevralgico di questa polarizzazione sui generisriguarda l’atteggiamento del Presidente T. Băsescu nei confronti del nuovo partito PMP, al quale aderiscono numerosi membri dimissionari del PD-L e il cui capolista è un ex-europarlamentare dello stesso PD-L. Sfruttando l’ampia diffusione di immagini del Presidente fotografato sulle spiagge del Mar Nero con addosso una maglietta elettorale del PMP, la campagna elettorale si trasforma in uno“scontro” arbitrato dalla Corte Costituzionale. Nella richiesta del Primo ministro (PSD) per la messa in stato di accusa del Presidente si menzionava il mancato rispetto della codificazione costituzionale del ruolo del Presidente come mediatore super partes e, in particolare, di quanto previsto dall’articolo 84 che specifica che durante il mandato il Presidente non può essere membro di partito e non può compiere nessun’altra funzione pubblica o privata[5]. Quattro giorni prima del giorno delle elezioni, la Corte costituzionale ha tuttavia ha comunicato che non ha accolto le accuse di parzialità politica formulate dal Primo Ministro.

In parallelo, la campagna elettorale per le europarlamentari si prefigura dall’inizio come una prova in vista delle elezioni presidenziali previste a novembre 2014. In quest’ottica, un altro attore importante è il PNL. Uscito all’improvviso dalla coalizione di governo nel febbraio 2014, il PNL si discosta dal suo ex-partner, il PSD, e la sua campagna elettorale appare anzitutto come l’anticamera di una campagna di più ampio respiro per la candidatura del suo leader alle presidenziali, Crin Antonescu. Tuttavia il fallimento registrato alle elezioni, così come la mossa dello spostamento della delegazione dei liberali dal gruppo ALDE a quello dell’EPP sono interpretate come il preambolo di un avvicinamento al PD-L all’interno di un’unione per la maggioranza presidenziale sul modello francese.

In questo paesaggio elettorale delineato da vari scontri fra persone, emerge anche l’opposizione fondatrice della vita politica postcomunista rumena: ex-comunisti vs anti-comunisti. Quest’ultimo filone è stato utilizzato spesso dal PMP e dal PD-L per distinguersi dal PSD. Significative sono le esortazioni di una delle più note rappresentanti della delegazione rumena al PE, Monica Macovei (PD-L). Per motivare un voto a favore del PD-L, l’eurodeputata critica il tradimento degli interessi dell’Est Europa da parte del social-democratico Martin Schultz – candidato alla Presidenza della Commissione europea – e, più in generale, da parte dei socialisti europei (PSE). Schulz è criticato non soltanto per i sui tentativi di diminuire le tensioni con la Federazione russa, ma anche per aver bloccato inchieste penali di traffico di influenza che pendevano su un eurodeputato, Ovidiu Silaghi (allora PNL, oggi PSD). In base ad un sillogismo abbastanza rudimentale ma simbolico per la retorica anticomunista, votare per le liste PSD equivale a votare contro gli interessi della Romania nella stabilità regionale e a favore di un Presidente della Commissione europea filo-russo[6].

In una posizione relativamente distaccata da quanto detto sopra, ritroviamo il rappresentante della minoranza magiara, la cui costante elettorale è ricollegabile alle caratteristiche del voto etnico. Anche in questo caso, la portata del dibattito elettorale ha, tuttavia, una connotazione domestica. In apertura della campagna elettorale, il presidente UDMR dichiarava simbolicamente che il voto del 25 maggio avrebbe contribuito all’obiettivo di “portare il Südtirol e la Catalogna in Transilvania”[7] ovvero ad un sostegno implicito alle proposte dell’UDMR a favore di autonomia regionale. Aggiungeva, inoltre, “i nostri interessi non possono essere rappresentati che dai magiari (…). Se noi non ci arriviamo (n.a. – nel PE), il nostro posto sarà preso dai Parlamentari rumeni. Si tratta del nostro futuro!”[8]. Ritornano, in coerenza con queste prese di posizione, argomenti europei quali il multilinguismo o il decentramento, ma la portata del discorso è per lo più domestica.

Nella competizione elettorale partecipano anche rappresentanti della famiglia nazional-populista: il Partito Grande Romania (PRM) e il Partito del Popolo – Dan Diaconescu (PP-DD). Piuttosto periferici nel dibattito pubblico, entrambi i partiti promuovono un discorso incentrato sull’unità e la dignità nazionale, la critica dell’establishment e la lotta alla corruzione. Simbolici sono gli slogan del PRM:Votate con i patrioti, non con i mafiosi! Oppure, I patrioti votano PRM!. oppure ancora quello del PP-DD:Il 25 maggio, vota con anima di rumeno!. I risultati elettorali piazzano entrambi i partiti al di sotto della soglia elettorale.

Una visione conclusiva

In sintesi, più che una campagna di idee, più che un confronto su visioni distinte dell’Europa, la campagna elettorale del 2014 si presenta come uno scontro fra persone in vista delle elezioni presidenziali del Novembre 2014. Simbolici sono da questo punto di vista i vari poster con i presidenziabili dei vari partiti, anche se non erano candidati alle elezioni europee. Ritroviamo allora una certa sensazione di déjà vu: elezioni europee poco partecipate ma fortemente influenzate dalle dinamiche politiche nazionali. Tenuto conto della portata per lo più “nazionale” dei dibattiti, i risultati elettorali possono essere interpretati come un voto di fiducia per l’attuale coalizione di governo e una penalizzazione dei due principali esponenti del centro-destra, il PD-L e il PNL. L’onda d’urto dei risultati, infatti, si è fatta sentire immediatamente: la direzione del PNL si è dimessa ed un congresso straordinario è previsto alla fine del mese di giugno. Privo dell’appoggio diretto del Presidente Băsescu, il PD-L dimezza i suoi mandati (5), anche se molto probabilmente il numero complessivo del gruppo rumeno nell’EPP sarà rafforzato anche dai 2 eletti del PMP e dalla manovra del PNL di abbandono di ALDE a favore dei popolari europei. Il successo del PSD, con i suoi due piccoli alleati, riguarda non soltanto il fatto che ottiene la metà dei mandati disponibili, ma anche il fatto che diventa così la più forte delegazione proveniente da un paese postcomunista.

Ricordiamo che la partecipazione alle elezioni è stata in leggero aumento rispetto al 2009 (+ 4,77), ma rimane più bassa rispetto alla media Europea (oltre 10%). Stato Membro dell’UE da ormai 7 anni, la Romania sembra aver interiorizzato ab origine il mancato interesse per le elezioni europee sia a livello della società, sia a livello della classe politica.

Riferimenti bibliografici

Bunce V. & Wolchick S.L. (2006) “Favorable Conditions and Electoral Revolutions”, Journal of Democracy, 17(4): 5-18

Soare, S. (2011), “Bulgaria e Romania, vent’anni dopo: il peso del passato, le sfide del presente”, in Pietro Grilli di Cortona e Orazio Lanza (eds.), Tra vecchio e nuovo regime. Il peso del passato nella costruzione della democrazia, Il Mulino, Bologna, 2011, pp. 203-233.

Reif, K. & Schmitt, H. (1980) “Nine second-order national elections: A conceptual framework for the analysis of European election results”, European Journal of Political Research, 8 (1): 3–44

Gherghina, S. & Miscoiu, S. (2013) “The Failure of Cohabitation: The Institutional Crises in Romania”,East European Politics and Societies, 27 (4): 668-684

Roth F., F. Nowak-Lehmann D. & T. Otter (2013) “Crisis and Trust in National and European Union Institutions. Panel Evidence for the EU, 1999 to 2012”, RSCAS 2013/31 (Robert Schuman Centre for Advanced Studies, European Union Democracy Observatory), 2013,http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/26975/RSCAS_2013_31.pdf?sequence=1

Risorse internet


[1] Disponibili sul sito della Commissione elettorale (Biroul electoral central)

[2] “PSD e la scor maxim. PMP nu e in situatia de a impune prezidentiabilul dreptei. Interviu cu Cristian Preda”, 27 Maggio 2014, http://www.ziare.com

[3] Per una visione più dettagliata si veda l’articolo di M. Bird e S. Candea “Romanian renegate bids for EP seat”, EuObserver, 19 Maggio 2014.

[4] “Proces verbal privind rimanerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din Romania in Parlamentul european din anul 2014”.

[5] Oltre alle fotografie sopracitate è stata indicata anche la dichiarazione del Presidente Băsescu invitato ai dibatti organizzati dalla Fondazione Movimento popolare: “Sappiate che ho una soluzione molto semplice. Votate PMP, perché questo partito nuovo si è proposto di raccogliere il 30% dei voti alle elezioni legislative del 2016. Di sicuro, questo partito è stato nato prima del termine. Come ho già detto, i miei piani e quelli del Prof. Preda erano di creare un partito dopo la fine del mio mandato”. Il testo dell’intervento è disponibile sul sito della presidenza rumena: “Comunicat 17 mai 2014”, http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15029&_PRID=lazi

[6] “Monica Macovei: Suntem sub amenintarea Federatiei Ruse; europarlamentarii polonezi si cei din tarile baltice vorbesc despre pregatiri pentru aparare in caz de razboi”, 12 Aprile 2014, Ziarul de Iaşi o “Ce vrea Macovei de la Schulz privind anchetarea lui Silaghi”, HotnewsRo, 22 Maggio 2014.

[7] UDMR si-a lansat candidatii pentru europarlamentare. Kelemen Hunor: “Sa aducem Catalonia in Ardeal”, Mediafax, 29 marzo 2014.

[8] Ibid.

*Sorina Soare si è laureata in Scienze Politichepresso l’Università di Bucarest e ha conseguito un DEA e un dottorato in Scienze Politiche presso l’Université libre de Bruxelles. È ricercatrice presso il Dipartimento di scienze politiche e socialidell’Università degli Studi di Firenze, dove insegna Politica Comparata.

Questo articolo é stato pubblicato il 3 giugno 2014.

România, Dezvăluiri periculoase despre cardul de sănătate


stiati-ca

este grav ceea ce se întâmplă, fără informarea corectă şi fără acordul nostru ?

Începând cu 22 septembrie 2014, până în octombrie 2014, românii ar trebui să primească, de la Ministerul Sănătăţii, controversatele carduri cu microcip.

Acestea sunt informaţiile din microcipul cardului:

– numele, prenumele şi CNP-ul asiguratului;

– codul unic de identificare în sistemul de asigurări;

– numărul cardului naţional de sănătate;

– diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice;

– grupa sanguină şi RH-ul;

– acceptul exprimat în timpul vieţii de a dona organe după deces;

– numele medicului de familie şi datele lui de contact.

* Citiţi şi spuneţi şi altora, poate aşa realizăm cât este de grav ceea ce ni se întâmplă, fără informarea corectă şi fără acordul nostru.

 

Incepem prin prezentarea opiniei unui medic român, nu unul oricare, despre cardul de sănătate:

Dr. Vasile Astărastoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România declară:

– Cardul de sănătate cu microcip este un abuz din partea statului şi comporta riscuri pe toate planurile !!!

– Cardul este numai APARENT in favoarea asiguraţilor.

– Este periculos sa fie puse informaţiile medicale personale pe microcip, deoarece acesta nu este protejat . Oricine are un cititor de cipuri compatibil poate sa afle tot. Acest lucru violează
drepturile la intimitate si la demnitate ale persoanei si poate sa aduca mari prejudicii.

– La Consiliul Europei există o presiune imensă din parteafirmelor de asigurări pentru a deveni legal accesul la informaţiile despre sănătatea oamenilor.

– Forţa financiara uriaşă a acestor “rechini” face ca datele despre posibilele boli ale oamenilor să ajungă la ei pe birou pentru ca ei sa ştie dacă fac sau nu poliţele de asigurare şi la ce preţ .

– Există riscul discriminării persoanelor, pe baza informaţiilor personale asupra stării de sănătate, atâta vreme cât acestea nu mai sunt protejate.
– Datele medicale pot sa fie utilizate inclusiv pentru a distruge o persoana , mai ales intr-o societate conflictuală ca cea din România!!!

– Este o incercare de abuz din partea statului si nu exista dezbateri publice !!! 
– Se introduce o noua taxa , fara ca populaţia sa fie intrebata, deşi românii plătesc asigurările de sănătate.

– In privinţa donării de organe : vom intra in circuitul european şi vom trimite numărul de organe disponibile spre alte ţări.

– Cui vor folosi organele luate de la romani ??? Ce bani si ce organizaţii sunt in joc ???

– Cine va apăra “prostimea” de cei care vor dori să le comercializeze organele, pe milioane şi milioane de euro sau dolari ?

– Ca să înţelegem mai bine: in Spania (unde exista acordul prezumat din partea familiei pentru prelevarea de organe), s-a ajuns la puternice discriminări împotriva imigranţilor , care nu au familiile alături de ei.

– Deci nu are cine să-i apere de reţelele de “transplant de organe” !!!

– Exista un comerţ ilicit de organe de transplant , este dovedit, iar acordul prezumat, aşa cum este prevăzut în România, ridică mari semne de întrebare.

– Medicii sunt şi ei oameni. Dacă ne uităm la istoria sec. XX, vedem că medicii erau cei care făceau experimente în lagărele de concentrare naziste, medicii erau cei care făceau abuzuri in în domeniul psihiatric. Si în cazul transplantului de organe tot medicii pot sa ajunga la abuzuri daca legea si autorităţile permit şi încurajează. Cardul cu microcip asta face !!!

– Ultimul exemplu este A1H1 ( gripa porcină ). In acest moment s-a dovedit ca cei care au întreţinut spaima au avut contracte cu firmele care au produs vaccinurile .

– Cardul de sănătate cu microcip (putea sa fie si o varianta fără) creează mari dificultăţi şi poate chiar împiedica accesul la serviciile medicale .

– Cardul de sănătate este “arma” cu care guvernanţii vor să scoată de la români sume uriaşe de bani, un ” furt al secolului ” săvârşit în dauna celor care plătesc legal asigurările de sănătate, dar NU VOR CARD DE SĂNĂTATE!!!

– Decizia guvernanţilor noştri, pe care nu o contestă vehement nici televiziunile, nici opoziţia parlamentară, este halucinantă:CEI CARE PLĂTESC DIN SALARIU SAU PENSIE SERVICIILE MEDICALE DE STAT, DAR NU VOR CARD DE SĂNĂTATE, VOR PLĂTI TOATE SERVICIILE MEDICALE DE CARE AU NEVOIE !!!

– Altfel spus, românii care nu vor cardul cu microcip vor plăti de 2 ori asistenţa medicală.

– Şi românii tac, românii se uită cum începe un nou jaf naţional şi stau ca mieii la tăiere .

– Televiziunile vorbesc de Egipt, politicienii se bat pentru funcţii în Parlament . Ce minunăţie de neam suntem!!!
– Potrivit hotărârii de Guvern, contravaloarea cardului de sănătate va fi suportată de asigurat, adică si obligatoriu şi plătit de “prostime”!!!
– Medicii de familie vor trebui să plătească şi ei pentru cititoarele de carduri şi să aibă şi internet de banda largă pentru a avea legătură cu sistemul informatic !!!

– Forul Ortodox Român vine cu exemple ale unor ţări care au clacat în acest experiment:

– În Marea Britanie, s-au pierdut datele a 93% din asiguraţi.

Germania a dat 1,7 miliarde de euro pentru implementareaparţială a unui astfel de sistem şi acum l-au stopat.
– De ce pornim noi ceva ce nemţii au stopat ?

Cine are interese în a controla românii  si  la capitolul sănătate şi organe ?

Mai multe AICI

 

 

Viaceslav şi Ion Bînzari: Repede trec anii frate dragă (muzica şi versuri)


Repede trec anii frate dragă,
Parcă ieri păşeam vioi prin iarbă
Pâine cu miere mîncam
Pâna în seară alergam
Frăţiorul meu cel drag of of..
Nici o grijă n-am avut
Părinţii ne-au ocrotit
Şi de rele ne-au ferit of..

Mă gândesc şi îmi aduc aminte
Viaţa noastră, frate, din-nainte
Bune rele de-am făcut
Părinţii mult ne-au iubit
De bine ne-au sfătuit of of..
Şi dacă ne dojeneau
Ei în suflet ne iertau
Şi de noi mândri erau of..

Mi-i sufletul şi inima arsă
Frate de când am plecat de acasă
N-am crezut că pot s-ajung
De atâta dor sa plâng
Frăţiorul meu cel drag of of..
C-am plecat de lângă ei
De lângă părinţii mei
Şi mii tare dor de ei of..

Şi pe mine inima mă doare
I-am lăsat cu dor şi supărare
Dar de acas’ când am plecat
La Dumnezeu m-am rugat
Frăţiorul meu cel drag of of..
Ca să-i ţină pe amândoi
Sănătoşi pîn’ venim noi
Sănătoşi pîn’ venim noi of..

Am crescut şi am mers, să facem carte
Soarta pe amândoi, ne-a dus departe
Dar nicicând n-o să uităm
De părinţii ce-i avem
Dragii noştri scumpi părinţi of of..
Ca fraţii să ne iubim
Neamul nostru să-l cinstim
Şi-n lume oameni să fïm of..

 Dedic această melodie frăţiorilor mei şi mamei mele dragi ! 

Praf de stele

"Am citit undeva odată că praful putea să fie chiar particule de stele care au explodat şi care cad pe pământ."

Psiholog Crețu Ioan Alexandru

Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.

Emil Dumea

Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin. Ceea ce însă vreau neapărat să nu-mi fie străin sunt chipul și asemănarea mea cu Cel de la care vin și spre care mă îndrept.

Glocal.dot

Traduzione in lingua italiana dei più rilevanti articoli della stampa romena

CRISTI DANILEŢ - judecător

despre sistemul juridic şi magistrati

Inchirieri de idei

Pe scurt despre absolut tot

General Dávila

Nada hay como el soldado español y mi única aspiración siempre ha sido estar a su altura

positivenewsromania.com

Positive news from Romania!

Mercatino di Natale online

Tutto ciò che fa addobbo...

Prea târziu te-am iubit...

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Il Futuro del Libro

Per un discorso creativo, responsabile e aperto sul mondo dell'editoria

MicileVacante

Jurnale, fotografii, impresii si sfaturi din scurtele mele vacanţe în Europa

%d blogger hanno fatto clic su Mi Piace per questo: