Istoricul COLINDELOR


Imprimare
TimbruBuhaiul
Cum colindele s-au format în primul mileniu al creştinismului românesc, termenii pe care acestea îi păstrează, până astăzi, adesea în forme fixe de refren, au devenit neinteligibili, pentru majoritatea vorbitorilor, chiar şi pentru unii lingvişti, care nu cunosc împrejurările şi influenţele culturale ale utilizării lor, prin biserică, în spaţiile creştine bizantine, nici limbile de cult ortodox, practicat fără întrerupere, în toate Bisericile primare ale Romaniei Orientale, păstrătoare fidelă a tradiţiei creştinismului roman, în prima parte a mileniului creștin, şi a limbii grecești, în partea a doua a lui, sec. IX-XI.

Pierzând sensul, prin opacizare (necunoaşterea limbii din care a provenit), termenul va avea din ce în ce mai multe variante şi i se vor da nummeroase etimologii ce nu au nici o legătură cu realitatea semantică pe care o oglindesc aceste cuvinte. Variante ca: ler, lerui, leroi, oleroi sunt forme explicate în dicţionare ca “interjecţie sau refren în colinde”, fiind apropiate şi de alte cuvinte întâlnite în colinde ca: veler, velerim[1], aşa cum le explică autorul unui vechi dicţonar, A. Scriban, cel care le socoteşte ca provenite, prin extensie semantică din Aliluia. Ideea lui Scriban este menţinută în mai multe studii dar şi în dicţionarele moderne ca DEX[2], unde găsim următoarea explicaţie: LER “(interjecţie), cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic; cu variante: léroi, léroloi, lérul, lérului; probabil lat[in] [Ha]llelu[iah] Domine”. Această etimologie are meritul de a rămâne în câmpul religios al tematicii colindelor, ceea ce constituie un punct de vedere pozitiv, în perspectiva încadrării fireşti în câmpul semantic, specific colindei. Un foarte bun comentariu, în ceea ce priveste posibilul etimon, l-a făcut o bună specialistă în lingvistica generală şi cea clasică, d-na Aurora Peţan, fără să pună punctul pe i, adică să identifice prezenţa şi semnificaţia vocabulei în colindul de Crăciun. Fiind interesantă explicaţia o redăm fragmentar: În latină “lilium” înseamna “crin” şi era imprumutat dintr-o limbă veche, mediteraneană, pe care romanii au gasit-o în peninsula italică la venirea lor. În greacă, exista un cuvânt asemănător, “leirion” care desemnează atât crinul, cât şi narcisa, ambele flori albe. În sardă, exista un cuvânt similar, care înseamnă “floare albă, margaretă, crin”. Şi exemplele pot continua, cu cuvinte din bască, hitită, coptă etc. În toate aceste limbi exista un cuvânt care desemnează floarea albă, dar nu întotdeauna este vorba de aceeaşi floare, ci există variaţii în funcţie de zona climatică. În aria mediteraneană, floarea albă era prin excelenţă crinul, adorat şi în civilizaţia minoică. La noi, crinul nu a fost şi nu este o plantă locală. Este foarte posibil ca floarea albă să fi fost în primul rând floarea de măr, despre care, fireşte, nu se putea vorbi decât la plural. Mărul a fost întotdeauna un pom specific spaţiului geografic românesc şi apare ca alternativă a bradului în rolul de arbore cosmic. Mai mult, merele, cel mai adesea de aur, sunt frecvent întâlnite în basmele şi miturile româneşti.[3] Este corect raţionamentul făcut de autoare, dar trebuie să avem în vedere creştinismul primar, cu influenţele venite prin instituţia Bisericii. Să verificăm formele şi semantica vocabulei greceşti, leirion (leírion), cu sinonimele krinon, (krínon), leukon (leukón) “crin alb”, cu epitetele “gingaş”, “delicat”[4]. Interesant e faptul că în latină, forma lilium are şi sensul figurat “dulce”, “delicat”, “curat”,“candid”, în sintagma lilium candidum (Vergiliu)[5] . În greaca veche, vocabula leírios,-on avea deja sensurile figurate: “delicat”, “suav”, “înmiresmat”[6].

Sensurile metaforice pentru această floare erau generalizate şi foarte cunoscute, de aceea Pruncul ceresc a fost asemănat prin puritatea şi lumina Sa divină, crinului. Experienţa lexicografică ne-a dovedit, adesea, pierderea semnificaţiei unui cuvânt, atunci când forma era denaturată faţă de forma primară, iar limba din care provenea nu mai era familiară celor care au preluat, prin tradiţie, anumite texte ca variante orale ale cântării. Reconstrucţia poate fi făcută numai pe baza câmpului semantic în care se descoperă o anumită dominantă, “imacularea”, “puritatea”, “gingăşia” florii albe, prezentă în toate colindele închinate Naşterii Domnului. Câteva exemple de sinonimie ce pun în lumină albul purităţii, zorii luminaţi ai bucuriei, exprimate în refrenul Lerui Ler ; Că s-a născut Domn prea bun,/ În sălaşul lui Crăciun/ Că s-a născut Domn frumos, Hai Lerui Ler!/ Numele lui e Hristos, Hai Lerui Ler![7]sau cu varianta Oleroi : Nu dormiţi în astă seară, Oleroi, Doamne!/ Ci şedeţi la Privegheală, Oleroi, Doamne!/ S-aşteptăm pe Domnul Sfânt, Oleroi, Doamne!/ Ca să vie pe pământ, Oleroi, Doamne[8]. Un alt refren este Măruţ, Mărgăritar: Şi-am plecat să colindăm,/ Măruţ, Mărgăritar!/ Când boierii nu-s acasă!/ [9] ; dar şi minunatul refren Ziurel de ziuă, cu aceeaşi semnificaţie a luminii cereşti: Sus în deal la Galileu, Ziurel de ziuă!/ La casa lui Dumnezeu, Ziurel de ziuă,/ Unde s-a născut Hristos, Ziurel de ziuă!/ Mesia cel luminos, Ziurel de ziuă![10];cele mai multe colinde au fost axate pe urare, cu refrenul Florile dalbe: Ia, sculaţi boieri, sculaţi! Florile dalbe,/ Priveghind vă bucuraţi, Florile dalbe/ …Şi nu v-aduc nici un rău, Florile dalbe!/ Ci v-aduc pe Dumnezeu, Florile dalbe/ Mititel şi-nfăţeşel, Florile dalbe/ Curge Mirul de pe El, Florile dalbe!/ Faşa dalbă de mătasă, Florile dalbe!/ Dumnezeu în astă casă, Florile dalbe[11]. Sunt colinde în care se face precizarea că Florile dalbe sunt de măr sau chiar precizarea Mărul cu florile dalbe: Şade Maica Domnului!/ Florile dalbe sunt de măr/ C-un Fiuţ micuţ în braţe!/ Florile dalbe sunt de măr/[12]; dar şi: Maică Sfântă Preacurată,/ Ne-ai adus pe Fiul Tău,/ Mărul cu florile dalbe,/ Să ne mântuie de rău,/ Mărul cu florile dalbe,/ Sus în poarta lui Hristos, / Mărul cu florile dalbe/…[13] . În ceea ce priveşte grafia în formele variante pe care le-a luat cuvântul de bază Ler, Lerul cu sensul de Crin – Împărat, care a devenit Lerui şi de aici Leroi, Oleroi, credem că este vorba de alipirea verbului “a fi”, de la prezent indicativ, persoana a III-a, forma scurtă – e, îi – i (este) domn. Leru-i Ler, Domn din cer. Fiind colindul o construcţie populară, de natură orală, alunecările formelor sunt curente, aşa încât ele, foarte uşor, se transformă în stereotipii, reţinute pentru armonia şi gingăşia pe care le crează în contextul deosebit al Sărbătorii Naşterii Domnului.

Iată cum istoria cuvintelor este oglindită în istoria celei mai importante instituţii divino-umane, Biserica Domnului, care este zidită în primul rând în sufletele creştinilor şi apoi în spaţiile devenite locaşuri de cult, variate după dimensiunea spaţială şi temporală, spaţii ale comuniunii, în care se dezvăluie întreaga lucrare a Domnului nostru Iisus Hristos.

17 decembrie 2009                              Prof. dr. Aurelia Bălan – Mihailovici

 

– Lerui Ler, Domn din cer –

Simplitatea colindelor, exprimată fie prin textul lor plin de căldură sfântă și prin redarea conținutului pericopelor evanghelice, prin muzica suavă, adaptată, adesea ritualului rugciunii, ni-L aduce în casă pe Pruncul Iisus, în toată puritatea şi splendoarea Sa, de Prunc Ceresc. Refrenul majorităţii colindelor vechi este alcătuit din epitete şi metafore prin care se invocă lumina, puritatea, candoarea, dragostea cerească, toate cuprinse în imaginea florescenţelor albe ale venirii primăverii, ale renaşterii când toţi copacii sunt îmbrăcaţi în floare albă, dalbă de măr. Lumina şi puritatea, frumuseţea chipului dumnezeiesc şi singularitatea Împăratului ceresc, îmbrăcat în lumină, l-au apropiat în primele secole ale creştinismului de floarea florilor, crinul, prezent într-una din frumoasele parabole ale Mântuitorului, în care florile de crin sunt prezentate astfel: Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc; nu se ostenesc, nici nu torc/ dar v-o spun Eu vouă, că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! (Matei, 6, 28-29, Luca, 12, 27). Nu ştim câţi dintre vorbitorii limbii române, de astăzi, chiar teologi, mai ştiu care erau numirile perioadelor din Anul bisericesc, perioade care aveau anumite semnificaţii legate de desfăşurarea sărbătorilor în Bisericile creştine. Aşa se face că termenul latin, calendae, care desemna în latină, începutul fiecărei luni, în calendarul creştin, alcătuit în prima perioadă a creştinismului în limba latină, şi păstrat până spre sec. al XV-lea, şi în limba română, calendae-le deci desemnau primele zece zile ale lunii ianuarie, în care creștinii sărbătoreau Crăciunul şi Anul Nou, perioadă în care se vestea prin cântece, Naşterea Domnului. Întrucât perioda, de urări şi cântări religioase, cuprindea toate cele 10 zile ale lunii ianuarie, cântecele respective au primit numele acestor zile speciale, numite calendae, în care erau cântate sau recitate versurile ce aminteau de Nașteterea lui Hristos și de începutul anului agrar, aflat sub ocrotirea și binecuvântarea Lui, ele au devenit, în limba română, în mod firesc, din calende, colinde. Acest fenomen se numeşte în lexicografie, o extensie a sensului, iar din punct de vedere fonetic procesul este firesc, având loc închiderea celor două vocale a > o, e > i.

Prof. dr. Aurelia Bălan – Mihailovici

 

[1] August Scriban, Dicţionarul limbii româneşti, Iaşi 1939,

[2] Dicţionarul expluicativ al limbii române (DEX) Editura Academiei Române, s.v. ler

[3] Aurora Peţan, Un refren vrăjit „Lerui Ler”, în Formula AS, nr. 848, 6 decembrie, 2008

[4] Dimitrios Dimitrakou, Neón Orthografikon Ermeneutikon Lexicon, Athena, 1970

[5] G. Guţu, Dicţionar latin – român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.

[6] Lorenzo Rocci, Vocabolario greco-italiano, Societa editrice „Dante Alighieri”, Roma, 1981

[7] Colinde şi cântece de stea, culegere alcătuită de pr. prof. Constantin Drăguşin, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1990, p.10

[8] Ibidem, p.13

[9] Ibidem, p. 17

10 Ibidem, p. 8

11 Ibidem, p. 17

12 Ibidem, p. 21

13 Colinde din Ţara Bârsei, culese de pr. Nicolae Gh. Puchianu – Moşoiu, Sibiu, 1998, p. 72

ROMANIA, IL RITUALE NATALIZIO DEL COLINDAT MASCHILE, PATRIMONIO DELL’UNESCO

ROMANIA, IL RITUALE NATALIZIO DEL COLINDAT MASCHILE, PATRIMONIO DELL’UNESCO


TimbruBuhaiul

Dal 2013, il rituale natalizio romeno e moldavo del colindat maschile in gruppo, fa parte del Patrimonio culturale immateriale dell’umanità (UNESCO).

Ogni anno, le festività natalizie, di vigilia e di capodanno, sono motivo di grande gioia e divertimento.  In ogni angolo del paese, hanno luogo una serie di eventi pittoreschi folkloristici carichi di valori e significati profondi per il rapporto dell’uomo con la natura e con il mondo circostante. La Romania ha conservato tradizioni, rituali, canti ed esempi di maschere tipiche notevolmente arcaici. La seconda metà di dicembre, è un momento ricco di costumi tradizionali, diversi da una zona all’altra del paese e di abitudini antiche, ereditate da tempi lontani e praticate ancora oggi, alle quali partecipa l’intera comunità, in particolare i bambini.

A Natale si concentra un numero maggiore di riti e usanze: il via è dato dalla festa di San Nicola (i bambini lustrano le scarpe che vengono riempite da San Nicola di caramelle) la macellazione del maiale, poi gli auguri fatti con l’aratro, andando di casa in casa con diverse forme di “Tanti Auguri, schioccando le fruste e facendo un lungo augurio che parla della successione dei lavori agricoli, l’albero natalizio, lo scambio di doni portati da Babbo Natale, la notte del 24 dicembre o al mattino del giorno di Natale. Durante la notte, al corteo degli urători (auguranti) si affiancano ragazzi mascherati, con vesti molto fantasiose, raffiguranti le più bizzarre creature mitologiche. Essi percorrono i villaggi alla vigilia di Capodanno e il primo dell’Anno, in una specie di rievocazione delle vecchie feste legate al culto della fertilità.

In particolare, la sera del 24 dicembre, la vigilia di Natale, i bambini romeni vanno a colindare: salgono su un carro con le ruote in legno trainato da cavalli e, passando di casa in casa, cantano le melodie natalizie. La gente esce dalle case all’udire i bambini cantare, e dà loro in cambio dolci, soldi e frutta secca. Inoltre è usanza credere che gli animali, la notte di Natale, parlino tra loro; per questo in alcune zone le persone si travestono con maschere rappresentanti orsi, lupi e pecore al fine di riuscire ad avvicinarsi ai veri animali e ascoltare la loro conversazione.

Dal 2013, l’antico rituale natalizio del colindat in gruppo maschile, di Romania e Moldavia, fa parte del patrimonio culturale immateriale dell’umanità (UNESCO). Ecco il comunicato sul sito dell’UNESCO:

Le colindat de groupe d’hommes, rituel de Noël

Inscrit en 2013 (8.COM) sur la Liste représentative du patrimoine culturel immatériel de l’humanité

Chaque année, avant Noël, des groupes de jeunes hommes se rassemblent dans les villages de Roumanie et de la République de Moldavie pour se préparer au rituel du colindat. Le soir de Noël, ils se rendent de maison en maison, exécutant des chants festifs. Après avoir chanté, les membres du groupe se voient offrir des présents rituels et de l’argent par leurs hôtes. Les chants ont un propos épique, adapté aux spécificités de chacune des maisons visitées. Les pratiquants du rituel chantent également des chants spéciaux, de bon augure, à l’intention des jeunes filles célibataires et dansent avec elles, cette pratique étant considérée comme pouvant les aider à se marier l’année suivante. Le colindat s’exécute parfois en costumes, accompagné par des instruments de musique et agrémenté d’une chorégraphie. Les groupes de jeunes hommes (traditionnellement célibataires) sont les principaux détenteurs et praticiens de l’élément ; des hommes expérimentés, habituellement anciens meneurs de groupe, sont responsables de l’entraînement du groupe. Les chansons rituelles sont apprises lors de répétitions quotidiennes à partir du jour de formation du groupe, et ce jusqu’à la veille de Noël. Dans certaines zones, les enfants sont autorisés à assister aux répétitions et apprennent ainsi le répertoire. En plus de véhiculer les vœux pour la saison nouvelle, cet héritage culturel joue un rôle important de préservation de l’identité sociale et de renforcement de la cohésion.

  • Le colindat se transmet de génération en génération de manière non formelle ; il apporte aux pratiquants du rituel dans les villages de Roumanie et de la République de Moldova un sentiment d’identité et de fierté ;
  • L’inscription du colindat sur la Liste représentative contribuerait à assurer la visibilité du patrimoine culturel immatériel et à favoriser le dialogue entre les communautés des deux États ;
  •  Des mesures de sauvegarde sont élaborées par les deux États, comprenant aussi bien des mesures réglementaires que le renforcement des institutions, caractérisées par la participation active des pratiquants dans les communautés ;
  •  La candidature a été préparée en coopération avec les experts, les associations de la société civile et les communautés ; ces dernières ont donné leur consentement libre, préalable et éclairé ;
  •  Le colindat est inclus en Roumanie dans l’Inventaire national du patrimoine culturel immatériel, géré par le Centre national pour la préservation et la promotion de la culture traditionnelle et en République de Moldova, dans l’Inventaire national du patrimoine culturel immatériel, maintenu par le Ministère de la culture.
  • Fonte: www.unesco.org

 

Le popolazioni rurali della Romania avevano, fino a pochi decenni fa, un’economia agricolo-pastorale, con sopravvivenza di antiche tecniche e strumenti (l’aratro ligneo senza ruote con la punta indurita al fuoco, i forni d’argilla, le macine a mano ecc.). I pastori, durante la transumanza, usavano, e in parte usano ancora, particolari capanne (stâne), dove in un apposito ambiente si confezionano i formaggi che, una volta pronti, vengono pressati e conservati entro pelli. Laddove non siano intervenuti i violenti e spesso drammatici mutamenti imposti dal potere politico negli anni 1950-90, l’abitazione rurale è di struttura variabile, secondo il censo: in alcune zone della pianura danubiana si incontrano ancora le antiche dimore di argilla e di terra. Altrove prevale un tipo di abitazione a balconata anteriore, attraverso la quale si accede agli ambienti interni; questi hanno le pareti circondate da panche e adorne di specchi, icone, tappeti.

 Il costume varia da luogo a luogo: caratteristici dell’abbigliamento femminile le bellissime camicie ricamate e il doppio grembiule, di quello maschile gli stretti pantaloni bianchi e il corpetto di pelle di pecora. Nelle leggende, nelle credenze e nella letteratura si notano sovrapposizioni e influssi romani, bizantini, slavi, cristiani ecc. sull’antico patrimonio dei Daci. Diffusi la credenza nel diavolo, al tempo stesso antagonista e collaboratore di Dio, con potere notturno, capacità di incarnarsi in vari animali e di rendere gli uomini ossessi; come anche il timore delle streghe e dei licantropi. Tracce di magia si riscontrano nei riti agresti. Abbastanza ricca e varia la letteratura popolare: colinde, ossia stornelli augurali con parti epico-drammatiche, cantati da giovani uomini nel periodo tra Natale e Capodanno; racconti agiografici o storico-leggendari; liriche; epigrammi mordaci che ragazze e giovanotti si scambiano durante un caratteristico ballo in tondo (hora). La danza è di solito accompagnata dal canto: in alcune zone si usa il flauto, più raramente cornamuse e zampogne.

Per le feste del solstizio d’inverno si intonano le colindat, canti augurali con accompagnamento di strumenti o esclusivamente strumentali su testi leggendari, mentre in primavera e in estate si eseguono la paparuda, un misto di canto e danza per invocare la pioggia, lo scaloian, per propiziare la fertilità dei campi, e il calus, danza rituale per festeggiare il ritorno dell’estate. Danza nazionale è la hora, ballo in tondo forse di origine greco-romana, mentre tra gli strumenti popolari si ricordano vari tipi di scacciapensieri (drimba), il corno bocium, simile all’Alphorn, il muscal (flauto di Pan) e il salterio ţambal.
Le maschere sfilano soprattutto a carnevale o nel ciclo dei “Dodici giorni” (da Natale all’Epifania).
Non solo in Romania, ma anche in Grecia, in Macedonia, in Bulgaria e in Serbia, i partecipanti alle mascherate si coprono con pelli di capra e indossano una maschera o un berretto-maschera con due rami attaccati a guisa di corna e con ornamenti di piume. Essi sono soliti scuotere campanacci e sonagli che portano sulle spalle. In Ungheria, per esempio, hanno luogo forme di manifestazioni drammatiche che fanno perno su personaggi mascherati in modo spaventoso, che si dispongono in parate.
In Romania sopravvive la tradizione delle mascherate rumorose, che si presentano, in alcune zone, dei copricapo diabolici e pelosi provvisti di corna.
In Transilvania sono conosciute delle maschere che rappresentano gli uomini vecchi. Queste maschere sono fatte di tela grezza, sono munite di denti realizzati con dei semi, e vengono completate con barbe costituite con fibra di canapa. Sempre in Transilvania, sono presenti i căluşari o căluţi, una sorta di cavallucci in legno protagonisti della festa di Capodanno. Il cavalluccio è accompagnato da un personaggio che rappresenta un pazzo, da un uomo-donna assieme e da un gruppo di danzatori che inscenano una battaglia rituale.
Un’altra festa, che prevede la partecipazione dei cavallucci di legno, è diffusa anche presso i contadini polacchi. Essa si svolge nel periodo che segue il Natale e si pensa che abbia tratto le proprie origini dalla venerazione slava del “dio-inverno”, Radegast. La festa prende il nome da Tutron, una creatura immaginaria della mitologia polacca. La testa di Tutron è intagliata su un unico pezzo di legno al quale viene assicurata una mandibola mobile. La testa può essere dipinta con colori vivaci e le orecchie sono spesso ornate di conchiglie. Il cavalluccio è il travestimento preferito dai festaioli, che con questa maschera, si recano da una casa all’altra cantando filastrocche di buon augurio e ricevendo leccornie.
In comune con altre popolazioni slave, romeni e bulgari producono maschere che raffigurano animali quali l’orso, la volpe, il lupo, gli uccelli ed altre creature fantastiche. La loro origine è probabilmente da ricercarsi nell’antica Tracia. Queste maschere vengono indossate durante le festività in onore dell’anno nuovo e in occasione delle cerimonie legate ai riti agrari.  Queste celebrazioni coinvolgono numerosi gruppi di uomini vestiti da animali domestici o selvatici. Durante la festa gli uomini mascherati eseguono delle danze con lo scopo di far crescere il grano alto e producono molto rumore per scacciare l’anno vecchio con le sue forze malefiche.
Fonti:
Enciclopedia Treccani

Il gruppo folcloristico “De la bătrâni cetire” ha organizzato nel 2013, a Torino, una parata delle maschere tipica del periodo post natalizio (“paradă a mascaţilor”). Il direttore del gruppo e coreografo M° Clement Doboş,  invita anche quest’anno i romeni d’Italia ad aderire all’iniziativa riproponendola in altre città:  Firenze, Verona, Milano, Roma… Per far conoscere le nostre tradizioni, le usanze e costumi specifici.

Per chi fosse interessato all’iniziativa, ecco i contatti:

Clement Doboş
E-mail: adcpr2013@yahoo.com
Tel: 3774807010

ROMANIA, 25 ANNI DALL’INSURREZIONE. LIBERTÀ DOPO LA RIVOLUZIONE.


Giovedì, 11 dicembre ’14,  l’Associazione IRFI “Italia Romania Futuro Insieme” ha organizzato presso la Biblioteca Franco Basaglia in Roma, alla presenza dell’Ambasciatore di Romania in Italia S.E. Dana Constantinescu, della vicepresidente dell’Istituzione Biblioteche di Roma Graziella Baratta, della responsabile del servizio Servizio Intercultura delle Biblioteche di Roma Capitale Gabriella Sanna  e del responsabile della Biblioteca Franco Basaglia Cataldo Coccia, un evento commemorativo dedicato alla Romania nel suo 25° dalla Rivoluzione.

Perché questo evento ? “Perché abbiamo un dovere di coscienza: dare testimonianza perché ciò è stato. Nell’ambito delle manifestazioni per la Festa Nazionale, mancava, tra i vari, un evento commemorativo della ricorrenza storica (1 dicembre 1918), che coincide con il giubileo della Rivoluzione del 1989, scoppiata il 16 dicembre, a Timişoara.

A differenza dei Paesi vicini, dove il comunismo implose ed il passaggio alla democrazia avvenne pacificamente. In Romania, esplose una autentica Rivoluzione popolare, dalle conseguenze cruente: il popolo insorse non potendo più sopportare la schiavitù con le privazioni, la fame e la riduzione in miseria, le angherie e violenze contro gli inermi. A fronte di sfacciate e odiose ruberie di una oligarchia tirannica espressa dalla famiglia dello stesso tiranno. L’arresto del pastore protestante László Tőkés fu la goccia che fece traboccare il vaso, dando il segnale all’insurrezione. Ancor prima, a Iaşi, la mia città, i tentativi di manifestazione contro il regime furono soffocati e i quattro artefici arrestati con l’accusa di “acţiuni anarhoprotestatare de propagandă împotriva orânduirii socialiste”.

Simona_Cecilia_Farcas_Biblioteca europea

Biblioteca Europea – Roma, 15.01.2008 *

La repressione ordinata sciaguratamente con l’aprire il fuoco sulle masse a Timişoara, scatenò la reazione generale dei romeni in tutte le grandi città. La Nazione, nella sua anima profonda non attendeva che il segnale per insorgere; scese nelle strade assaltando edifici pubblici e del regime. Presto l’Armata e la Milizia, rifiutando gli ordini di repressione violenta, fecero causa comune col popolo. Le bandiere tricolori apparvero a migliaia col buco al centro in tutte le piazze. E per il regime comunista di Ceauşescu fu la fine. Come fenomeno storico ineluttabile, fu la fine del comunismo in Europa Orientale. Subimmo 1.104 caduti e  3.352 feriti.

A 25 dalla Rivoluzione, la Romania annovera una nuova generazione educata e cresciuta in libertà, che del comunismo non può serbare né rimpianto, né nostalgia. Libertà ha significato molte cose: libertà di pensiero, di proprietà, di educazione, di culto religioso, di stampa, di associazione politica, sindacale e culturale, libertà d’impresa, libertà di emigrazione e di spostamento. E tutto un nuovo costume e stili di vita e di giustizia sociale, che nel mondo civile corrispondono alla democrazia.

Sta ora a noi, insieme ai giovani, agli intellettuali, agli imprenditori, ai nuovi dirigenti, creare un clima di onestà e fiducia per un futuro migliore; rigettando corruzione e la disaffezione che spesso alligna anche nei paesi democratici verso le istituzioni, quando esse non fomentano la coesione sociale, spargendo il cattivo esempio nella vita pubblica proprio del malcostume corrotto e corruttore.

La libertà, la democrazia, ci ha dato la possibilità di scegliere, di cambiare, di andarcene se non siamo d’accordo. Di dire, scrivere o gridare la nostra critica. Di votare senza che qualcuno ci punti una pistola alla nuca, o di obbligarci ad ossequiare il potente di turno. Dunque, fu lotta per la dignità prima ancora che per una forma di governo e di stato democratico liberale, semi-presidenzialista e sociale, diverso da quello totalitario comunista, che gli esiti della Seconda Guerra Mondiale e il bolscevismo stalinista ci impose.”

Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcas, Associazione Italia Romania Futuro Insieme

Biblioteca Franco Basaglia – Roma, 11 dicembre 2014

Arpeggio_11_12_14

ARPEGGIO

Il convegno iniziava con l’Inno Nazionale “Destati, Romeno”, intonato da tutti e accompagnato da “Arpeggio”, il coro madrigale dell’Associazione IRFI onlus, che poi offriva ai presenti un breve concerto di repertorio patriottico.

Ricordando i molti caduti, i perseguitati, i carcerati per 45 anni, nell’evento abbiamo in particolare commemorato  il vescovo di Iaşi Anton Durcovici proclamato beato da Papa Francesco, in quanto martire per la fede, per essa torturato e assassinato nel 1951 dagli sgherri comunisti.  Vibrante la commemorazione della biografia e del sacrificio tenuta dal Rev. Don Isidor Iacovici capo della Comunità romena di rito latino a Roma e postulatore della causa di beatificazione e canonizzazione dello stesso vescovo martire.

Prof. Violeta Popescu e la scrittrice Ingrid B. Coman dell’Editrice Rediviva hanno presentato i libri collana Memoria/2014: Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964), a cura di Violeta P. Popescu e “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu, tradotto da Ingrid B. Coman.

Sono intervenuti lo storico conte prof. Fernando Crociani Baglioni, il Rev. P. Gavril Popa Canceliere dell’Episcopia Ortodossa Romena d’Italia, il RevP. Gabriel Buboi Rettore del Pontificio Istituto Pio Romeno, la Prof.ssa Tatiana Ciobanu poetessa e figura di spicco della comunità moldava a Roma. La regista e attrice Violeta Bârlă ha dato voce ad alcuni brani di alcuni di coloro che hanno sofferto anni di  dura prigionia oppure hanno perso la vita durante la detenzione, come il poeta Valeriu Gafencu (1921–1952), Padre Gheorghe Calciu Dumitreasa (1925-2006), “il detenuto profeta” Ioan Ianolide (1919-1986); il poeta ed intellettuale Radu Gyr (1905–1975); il filosofo Petre Țuțea (1901–1991); lo scrittore Nicolae Steinhardt (1912–1989) ed altri.

Presenti Rev. Don Adrian Danca direttore del servizio Radio Vaticana in lingua romena; Elena Postelnicu giornalista di Radio Romania; Cristi Merchea Direttore di Emigrantul; numerosi esponenti delle sigle rumene presenti sul territorio e studenti del corso di lingua italiana, studenti universitari e seminaristi.

libri_Memoria_Rediviva

* Nella foto, da sinistra: Simona Cecilia Farcaş dell’Associazione IRFI “Italia Romania Futuro Insieme”, prof. Luisa Valmarin Ordinario di romeno presso l’Università “La Sapienza” – Roma, l’Assessore alle politiche culturali Silvio Di Francia,  il Presidente delle Biblioteche di Roma Igino Poggiali e  in rappresentanza dell’Ambasciata di Romania a Roma George Bologan. Conferenza stampa di presentazione delle nuove sezioni di libri in lingua romena nelle Biblioteche di Roma. Martedì 15 gennaio 2008, alla Biblioteca Europea.

COMUNICATO STAMPA. SANGUE FECONDO. Testimoniare per non dimenticare: Romania, 25 anni dalla Rivoluzione.


I romeni in Italia commemorano la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista. 

Roma, 11 dicembre, alle 16,30, presso la Biblioteca “Franco Basaglia”, in Via Federico Borromeo, 67.

Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-001

  La vittoria del 1918 coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989.

 Il primo di dicembre ricorda la formazione il 1 dicembre 1918, dello stato nazionale romeno moderno con l’unione della Bessarabia (27 marzo-9 aprile 1018), la Bucovina (15-28 novembre 1918) e la Transilvania (1° dicembre 1918) alla Romania, viene onorata non solo in patria, ma anche in Italia e nell’emigrazione.

La solennità del 1° dicembre, Festa Nazionale dell’Indipendenza, Unità e Libertà della Nazione romena, coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989, quando, il 16 dicembre, a cominciare da Timişoara scoppiò la rivoluzione che avrebbe portato alla caduta di Nicolae Ceauşescu e del regime comunista romeno.

 Per ricordare i due eventi storici, l’Associazione IRFI “Italia Romania Futuro Insieme”, invita al simposio ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ, che avrà luogo domani, 11 dicembre, alle 16,30, presso la Biblioteca “Franco Basaglia”, in Via Federico Borromeo, 67.

 ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ. Organizzato con i patrocini dell’Istituzione Biblioteche di Roma Capitale, Municipio Roma XIV Monte MarioAmbasciata di Romania a Roma, Ambasciata di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Militare Ordine di Malta e Istituto di Studi Storici Beato Pio IX,  l’evento  vuole essere un’occasione di testimonianza ed incontro tra italiani e romeni.   

 Invitato il Sindaco di Roma Capitale, alla presenza di S. E. Dana Constantinescu Ambasciatore di Romania in Italia, di S. E. Bogdan Tataru-Cazaban Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Militare Ordine di Malta, di autorità e personalità della cultura, con testimoni della storia romena del XX sec., i romeni in Italia intendono commemorare la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista, con un convegno alla Biblioteca Basaglia,  che ricorderà i due momenti storici, la formazione il 1 dicembre 1918, dello stato nazionale romeno moderno, che coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989; l’Editrice Rediviva, presenterà i libri collana Memoria/2014: “Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)”, a cura di Violeta Popescu e “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu.

 Insediato dalle truppe sovietiche alla fine della seconda Guerra mondiale, il regime comunista di Romania ebbe come principale meta l’eliminazione fisica delle élite politiche, militari, religiose e culturali, ma anche semplici cittadini, dei ceti medi e popolari. Colpevoli soltanto della loro fede cristiana. Tutti i valori tradizionali che accompagnarono i romeni per molte  generazioni furono considerati dal regime comunista una minaccia da contrastare, da cancellare, insieme al legame con il passato, ai valori e all’amore per la Patria.

I dati dell’Istituto per l’Investigazione dei Crimini del Comunismo, indicano che, durante il regime, oltre 3 milioni di romeni furono incarcerati in 44 prigioni di Stato e 72 campi di lavori forzati;  800 mila di essi sono stati torturati e uccisi.

L’evento rievocherà alcune testimonianze su coloro che hanno sofferto anni di  dura prigionia oppure hanno perso la vita durante la detenzione, tra cui il vescovo di Iaşi Beato Anton Durcovici (1888-1951), di cui proprio oggi ricorre il LXIII dalla morte; il poeta Valeriu Gafencu (1921–1952), Padre Gheorghe Calciu Dumitreasa (1925-2006), Ioan Ianolide (1919-1986), conosciuto come “il detenuto profeta”; il principe e sacerdote Vladimir Ghica (1873–1954), l’intellettuale Radu Gyr (1905–1975); il filosofo Petre Țuțea(1901–1991); lo scrittore Nicolae Steinhardt (1912–1989), il medico Vasile Voiculescu (1884–1963), il filosofo e scrittore Mircea Vulcănescu (1904–1952), e altri.

Le testimonianze di questi veri e propri martiri spesso vanno aldilà della nostra comprensione, descrivendo in modo incisivo la capacità dell’uomo di resistere agli attacchi dell’odio in un contesto ormai privo di umanità, senza mai rinunciare alla verità, all’amore, alla fede o alla carità.

Programma

 Saluti istituzionali:

  • Dott.ssa Paola Gaglianone Presidente Istituzione Biblioteche di Roma (in attesa di conferma)
  • E. Dana Manuela Constantinescu Ambasciatore di Romania in Italia

 Interventi:

  • E. Bogdan Tataru-Cazaban Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede ed il Sovrano Militare Ordine di Malta.
  • Fernando Crociani Baglioni storico-sociologo: 1989, implosione del comunismo.
  • P. Gavril Popa Diocesi Ortodossa romena d’Italia
  • P. Gabriel Buboi Rettore del Pontificio Istituto Pio Romeno: I perseguitati greco-cattolici. Il caso del beato Vladimir Ghica, principe e sacerdote.
  • Proiezione documentario (7’): Le catacombe della Romania: testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964), realizzato da Alina Nastasa.
  • Violeta P. Popescu Ed. Rediviva: Testimoniare per non dimenticare. Presentazioni libri collana Memoria/ Rediviva 2014: “Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)”, a cura di Violeta Popescu  e  “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu.
  • Ingrid B. Coman scrittrice, traduttrice del volume “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu
  • Don Isidor Iacovici responsabile della Comunità romena di rito latino a Roma e postulatore della causa di canonizzazione:  Anton Durcovici, il vescovo che ha amato il popolo romeno, beatificato da Papa Francesco.
  • Simona Cecilia Farca Presidente Associazione Irfi onlus: Libertà dopo la Rivoluzione: la Diaspora romena nel mondo.

Modera: Prof. Tatiana Ciobanu

Conclude:   “Arpeggio”, il coro madrigale dell’Associazione IRFI onlus. A cura della prof.ssa Simona Vasile.

 Dopo il convegno, a partire dalle ore 19.30, è prevista una ridondante cena comunitaria, con prelibatezze romene e italiane, per la Festa Nazionale romena, il XXV della nostra Rivoluzione e per gli auguri natalizi, al ristorante L’Antico Moro” in Trastevere – Via del Moro, 61/62 – Piazza Trilussa. (http://www.anticomororoma.sitiwebs.com/) Per informazioni e prenotazioni: irfionlus@yahoo.it ; +39 320 1161307.

Ufficio stampa

Associazione IRFI onlus – email: irfionlus@yahoo.it  ;  cell. 3201161307

Roma, 10 novembre 2014

COMUNICAT DE PRESĂ. România: 25 de ani de libertate. Biblioteca Basaglia – Roma, 11 decembrie 2014, ora 16,30


Cu ocazia aniversării Zilei Naţionale şi marcarea a 25 de ani de la căderea regimului comunsit, Asociaţia IRFI onlus “Italia Romania un Viitor împreună”, organizează, cu patronajul Instituţiei Biblioteche di Roma, a Primăriei Roma Capitală – Municipiul al XIV-lea Monte Mario,  Ambasadei României în Italia şi Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta, simpozionul ROMÂNIA, 25 DE ANI DE LIBERTATE. 
Un eveniment adresat depotrivă publicului român şi italian, ca moment de reflecţie şi comemorare a tuturor celor care s-au jertfit pentru Unirea de la 1 decembrie 1918, dar şi victimelor din timpul regimului comunist în România.
Simpozionul va avea loc joi, 11 decembrie 2014, la orele 16.30, la BIBLIOTECA publică “FRANCO BASAGLIA” din Roma, în via Federico Borromeo nr. 67.
 prezantare_de_carte
“Unde sunt cei ce nu mai sunt…” În cadrul manifestării vor fi evocate importante figuri ale culturii româneşti, ale Bisericii, care au suferit sau au murit în temniţele comuniste transformate în anii 1945-1964 în adevarate centre de exterminare: episcopul de Iaşi Anton Durcovici (1888-1951), episcopul Vladimir Ghika (1873-1954), pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa (2006), poetul Radu Gyr (1905-1975), poetul Vasile Voiculescu (1884-1963), filosoful Mircea Vulcănescu (1904-1952), Elisabeta Rizea (1912-2003), Ioan Ianolide (1919-1986), Valeriu Gafencu (1921-1952), Petre Ţuţea (1901-1991), Nicolae Steinhardt (1912-1989).
Va fi prezentată figura cunoscutului om de cultură Micaela Ghiţescu, al cărui volum  “Între uitare şi memorie” (Rediviva, 2914)  a fost tradus în limba italiană de scriitoarea Ingrid B. Coman. Cunoscuta traducătoare din portugheză şi om de cultură, Micaela Ghițescu, este și redactor-șef al revistei Memoria,  singura publicație autohtonă dedicată „gândirii arestate”, condamnărilor politice din vremea comunismului. Între 1952 și 1955 a ispășit o pedeapsă cu închisoarea, pentru vina de a fi frecventat „cursurile practice” ale Liceului Francez din București. Viața ei profesională avea să îi fie marcată definitiv de stigmatul închisorii. 
În program:
– Saluturi instituţionale: Dr. Paola Gaglianone Preşedintele Instituţiei Biblioteche di Roma; E.S. Dana Manuela Constantinescu Ambasador al României în Italia.
– Prezentarea volumelor colecţiei Memoria – editura Rediviva Milano 2014: “Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste” (documentare Claudia Bolboceanu, Lorena Curiman, Mirela Tingire, ediţie ingrijită de Violeta P. Popescu: Ed. Rediviva 2014 şi “Între memorie şi uitare” de Mihaela Ghiţescu (traducere Ingrid B. Coman), Rediviva 2014.
 VIDEO: “Catacombele României. Mărturii din Închisorile comuniste”(7 min.), realizator Alina Nastasa.
– Conferinţă despre episcopul martir Anton Durcovici (1888-1951), ridicat la cinstea altarelor de către Papa Francisc. Astăzi,  se împlinesc 63 de ani de la moartea episcopului Durcovici,  în închisoarea din Sighetu Marmaţiei (10 decembrie 1951).
  CONCERT organizat de “Arpeggio”, corul madrigal al Asociaţiei IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”. 
 
 
Vor interveni: E.S. Bogdan Tătaru-Cazaban (Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta); Pr. Gavril Popa (Episcopia Ortodoxă Română a Italiei),  Prof. Fernando Crociani Baglioni (istoric, sociolog), Dott. Tatiana Ciobanu (As. italiană-moldovenească “Dacia”), Pr. Isidor Iacovici (postulator al cauzei de beatificare şi canonizare a episcopului Anton Durcovici), Prof. Violeta P.Popescu (Ed. Rediviva), Ingrid Beatrice Coman (scriitoare), Pr. Gabriel Buboi (Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma), Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş (As. IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”). 
 
Info: irfionlus@yahoo.it sau 320 1161307.
BIBLIOTECA “FRANCO BASAGLIA” din via Federico Borromeo nr. 67, Roma: metroul A, staţia Battistini + autobuz nr. 46, 907). Informaţii la tel. +39 /06 45460370 /71 şi email: irfionlus@yahoo.it .
 
Roma, 10 decembrie
Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş 
 

Eveniment la Roma: «România: 25 de ani de libertate»


Luni, 08 Decembrie 2014 Roma, Italia/Romanian Global News

Cu ocazia aniversării Zilei Naţionale şi marcarea a 25 de ani de la căderea regimului comunsit, Asociaţia IRFI onlus “Italia Romania un Viitor împreună”, organizează, cu patronajul Instituţiei Biblioteche di Roma, a Ambasadei României în Italia şi Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta, simpozionul ROMÂNIA, 25 DE ANI DE LIBERTATE. afis_ro_11_dec_2014-page-001

Un eveniment adresat depotriva publicului român si italian, ca moment de reflectie si comemorare a tuturor celor care s-au jertfit pentru Unirea de la 1 decembrie 1918, dar si victimelor din timpul regimului communist in România.

Simpozionul va avea loc joi, 11 decembrie 2014, la orele 16.30, la BIBLIOTECA publica “FRANCO BASAGLIA” din Roma, în via Federico Borromeo nr. 67.

“Unde sunt cei ce nu mai sunt…” In cadrul manifestarii vor fi evocate importante figuri ale culturii romanesti, ale Bisericii, care au suferit s-au au murit in temnitele comuniste transformate in anii 1945-1964 in adevarate centre de exterminare: episcopul de Iaşi Anton Durcovici (1888-1951), episcopul Vladimir Ghika (1873-1954), pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa (2006), poetul Radu Gyr (1905-1975), poetul Vasile Voiculescu (1884-1963), filosoful Mircea Vulcanescu (1904-1952), Elisabeta Rizea (1912-2003), Ioan Ianolide (1919-1986), Valeriu Gafencu (1921-1952), Petre Tutea (1901-1991), Nicolae Steinhardt (1912-1989). Va fi prezentata figura cunoscutului om de cultura Micaela Ghitescu, al carui volum de memorie: Intre uitare si memorie (Rediviva, 2914) fost tradus in limba italiana de scriitoarea Ingrid Coman. Cunoscuta traducatoare din portugheza si om de cultura – Micaela Ghițescu este și redactor-șef al revistei Memoria – singura publicație autohtonă dedicată „gândirii arestate”, condamnărilor politice din vremea comunismului. Intre 1952 și 1955 a ispășit o pedeapsă cu închisoarea, pentru vina de a fi frecventat „cursurile practice” ale Liceului Francez din București. Viața ei profesională avea să îi fie marcată definitiv de stigmatul închisorii.

In program:

– Prezentarea volumelor colecţiei Memoria – editura Rediviva Milano 2014:

“Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste” (documentare Claudia Bolboceanu, Lorena Curiman, Mirela Tingire, editie ingrijita de Violeta P Popescu: Ed. Rediviva 2014 şi

“Între memorie şi uitare” de Mihaela Ghiţescu (traducere Ingrid B. Coman), Rediviva 2014.

– Conferinţă despre episcopul martir Anton Durcovici (1888-1951)

VIDEO: “Catacombele României. Mărturii din Închisorile comuniste”(7 min.), realizator Alina Nastasa.

CONCERT organizat de “Arpeggio“, corul madrigal al Asociaţiei IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”.

Invitaţi: Dana Manuela Constantinescu Ambasador al României în Italia, Bogdan Tătaru-Cazaban Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta; Ignazio Marino, primarul Capitalei Roma; PS Episcop Siluan Episcopia Ortodoxa Romana a Italiei.

Vor interveni: Pr. Gavril Popa (Episcopia Ortodoxă Română a Italiei), Prof. Fernando Crociani Baglioni (istoric, sociolog), Dott. Tatiana Ciobanu (As. italiană-moldovenească “Dacia”), Pr. Isidor Iacovici (postulator al cauzei de beatificare şi canonizare a episcopului Anton Durcovici), Prof. Violeta P.Popescu (Ed. Rediviva), Ingrid Beatrice Coman (scriitoare), Pr. Gabriel Buboi (Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma), Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş (As. IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”).

Sursa: http://www.rgnpress.ro/

FU IL PRIMO A GRIDARE “ABBASSO CEAUSESCU” IL 16 DICEMBRE 1989. TIMISOARA GLI DEDICA UN BUSTO.


„Jos Ceaușescu” (“Abbasso Ceausescu”), lo slogan che accompagnò i momenti salienti dell’insurrezione che esplose tra le masse di Timișoara e poi nelle più grandi città romene, fu scandito dal poeta Ion Monoran per la prima volta il 16 dicembre 1989. Così come il gesto divenuto poi simbolico e passato alla storia, con cui Monoran  fermò i tram in Piazza Maria di Timișoara.

Nel XXV dalla Rivoluzione, il Comune di Timișoara intende onorare la memoria di colui che fu “Mono” – scrive banat.ro – collocando un busto del poeta in una piazza della città.

A cura di Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaș

coperta_monoran

ROMA, 11 DICEMBRE: ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ. INCONTRO STORICO ALLA BIBLIOTECA BASAGLIA

A fost primul care a strigat Jos Ceauşescu în 16 decembrie 1989 la Timişoara

Pe 16 decembrie 1989, poetul Ion Monoran a strigat prima dată, la Timșoara, „Jos Ceaușescu”. Tot el este cel care, într-un gest devenit simbol, a oprit tramvaiele în Piața Maria. Apoi, din 1990, s-a implicat decisiv în apariţia ziarului „Timişoara” şi impunerea acestuia ca un exponent al idealurilor revoluţiei. Ion Monoran a murit însă în decembrie 1993, chiar înainte de a-i apărea primul volum de versuri. Acum, la 25 de ani de la Revoluția din 1989, Primăria Timișoara vrea să onoreze amintirea celui care a fost „Mono”, scrie banat.ro

Consilierii locali vor avea pe mese, la plenul de marți, un proiect care privește realizarea şi amplasarea unui bust al poetului Ion Monoran, primul om care a strigat, acum 25 de ani, la Timișoara, „Jos Ceaușescu”. Lucrarea va costa în jur de 13.000 de euro și va fi amplasată în zona Flora, precizează presa locală.

Sursa: Flux24

ROMÂNIA, 25 DE ANI DE LIBERTATE. BIBLIOTECA BASAGLIA ROMA, 11 DECEMBRIE ORA 16,30.

ROMÂNIA, 25 DE ANI DE LIBERTATE. BIBLIOTECA BASAGLIA ROMA, 11 DECEMBRIE ORA 16,30.


Mărturie pentru a nu uita. Invitaţie pentru Joi, 11 decembrie 2014, orele 16,30, la BIBLIOTECA “FRANCO BASAGLIA” din via Federico Borromeo nr. 67, Roma: Sărbătorim Ziua Naţională şi marcarea a 25 de ani de la Revoluţie. Amintim 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial; comemorăm eliberarea, eroii şi martirii dictaturii comuniste. Participarea este liberă.  ro_11_dec_2014-page-001

Cu ocazia aniversării Zilei Naţionale şi marcarea a 25 de ani de la Revoluţie, Asociaţia IRFI onlus “Italia Romania un Viitor împreună”, organizează, cu patronajul Instituţiei Biblioteche di Roma, a Municipio Roma XIV Monte Mario, a Ambasadei României în Italia şi Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta, simpozionul ROMÂNIA, 25 DE ANI DE LIBERTATE.

Evenimentul, la care au fost invitate autorităţile şi personalităţi ale istoriei secolului XX, va avea loc joi, 11 decembrie 2014, la orele 16.30, la BIBLIOTECA publică “FRANCO BASAGLIA” din Roma, în via Federico Borromeo nr. 67.

 În program:

– Prezentarea volumelor colecţiei Memoria – editura Rediviva Milano 2014: “Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste” (documentare Claudia Bolboceanu, Lorena Curiman, Mirela Tingire, ediţie îngrijită de Violeta P Popescu: Ed. Rediviva 2014 şi “Între memorie şi uitare” de Mihaela Ghiţescu (traducere Ingrid B. Coman), Rediviva 2014.

– Conferinţă despre episcopul martir Anton Durcovici (1888-1951), lăsat să moară de foame şi de sete, în închisoarea de exterminare de la Sighet pe 10 decembrie 1951.

– VIDEO: “Catacombele României. Mărturii din Închisorile comuniste”(7 min.), realizator Alina Nastasa.

– CONCERT organizat de “Arpeggio”, corul madrigal al Asociaţiei IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”.

Invitaţi:   Domnul Ignazio Marino, Primarul Capitalei Roma; PS Episcop Siluan, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei; autorităţi şi numeroase personalităţi ale istoriei secolului XX.

Vor fi prezenţi: Doamna Dana Manuela Constantinescu Ambasador al României în Italia, domnul Bogdan Tătaru-Cazaban Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta.

Vor lua cuvântul: Pr. Gavril Popa (Episcopia Ortodoxă Română a Italiei), Prof. Violeta P. Popescu (Ed. Rediviva), Prof. Fernando Crociani Baglioni (istoric, sociolog), Dott. Tatiana Ciobanu (As. italiană-moldovenească “Dacia”), Pr. Isidor Iacovici (postulator al cauzei de beatificare şi canonizare a episcopului Anton Durcovici), Ingrid Beatrice Coman (scriitoare), Pr. Gabriel Buboi (Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma), Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş (As. IRFI onlus “Italia Romania Futuro Insieme”).

“După 25 de ani de la căderea totalitarismului avem datoria morală să reflectăm asupra semnificației pe care o au libertatea și valoarea sacrificiilor celor coerenți cu propriile idealuri. Este important să înțelegem contextul simbolic pentru a vedea transformările prin care a trecut țara noastră. Există o pierdere a memoriei care generează derapaje ideologice și o îndepărtare de la ceea ce ar trebui să fie măsura tuturor lucrurilor și anume OMUL.

Filosofia personajelor din cartea Le catacombe della Romania este filosofia caracterului, al bunului simț și a solidarității creștine. Modelul personalităților prezentate în carte ne oferă o alternativă la viața agitată și uneori lipsită de sens. In schimbul epistolar al unora dintre cei pomeniți în carte se simte un echilibru interior și o frumusețe a chipului care derivă din credință.

De multe ori ne întrebăm cine are grijă de noi, răspunsul vine din patrimoniul de viață al martirilor și mărturisitorilor secolului XX, ei ne învață să trăim asemeni vulturilor deasupra tumultului și să evităm înjosirea.

Și pentru că martirii și mărturisitorii secolului XX ne învață să fim recunoscători îi mulțumesc dnei Violeta Popescu pentru entuziasmul constant în a promova litera și spiritul românesc în dialogul cu cultura și spiritualitatea italiană”. (Din mesajul consulului general al României la Milano, George Bologan).

Tot joi, în data de 11, după simpozion, începând cu ora 19.30, se va servi o bogată “cină împreună”, cu mâncăruri tradiţionale româneşti şi italieneşti, la restaurantul “L’Antico Moro” în Trastevere (Via del Moro, 61/62 – Piaţa Trilussa).  Pentru informaţii şi rezervări: irfionlus@yahoo.it sau 320 1161307.

Cum se ajunge la BIBLIOTECA “FRANCO BASAGLIA” din via Federico Borromeo nr. 67, Roma: Cu metroul A, staţia Battistini + autobuz nr. 46, 907). Informaţii la tel. +39 /06 45460370 /71 şi email: irfionlus@yahoo.it .

 

libri_Memoria_Rediviva1Programma_11_dicembre_14_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-0031Programma_11_dicembre_14_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-004

Arpeggio

Arpeggio

prezantare_de_carte

Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta

ROMA, 11 DICEMBRE: ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ. INCONTRO STORICO ALLA BIBLIOTECA BASAGLIA


Testimoniare per non dimenticare. La vittoria del 1918 coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989. La Romania commemora la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista. 

Un evento culturale con presentazione libri della collana Memoria /Rediviva 2014, la conferenza su Anton Durcovici, vescovo di Iaşi e martire in odio alla fede, illustrerà i due periodi storici; il coro madrigale “Arpeggio” dell’Associazione IRFI onlus, allieterà i presenti con un repertorio musicale bilingue, presso la Biblioteca “Franco Basaglia” – Via Federico Borromeo, 67 (Metro A-Battistini + bus 46, 907) – Roma.   Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta

Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-001

Il primo di dicembre la Romania celebra ogni anno la sua Festa Nazionale. Questa data, che ricorda la formazione il 1 dicembre 1918, dello stato nazionale romeno moderno con l’unione della Bessarabia (27 marzo-9 aprile 1018), la Bucovina (15-28 novembre 1918) e la Transilvania (1° dicembre 1918) alla Romania, viene onorata non solo in patria, ma anche in Italia e nell’emigrazione.

La solennità del 1° dicembre, Festa Nazionale dell’Indipendenza, Unità e Libertà della Nazione romena, coincide quest’anno con il giubileo dell’insurrezione del 1989.

La IRFI onlus, Associazione “Italia Romania Futuro Insieme”, ha organizzato a Roma un incontro per ricordare la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista, giovedì, 11 dicembre, ore 16.30, presso la Biblioteca Basaglia in Via Federico Borromeo, 67.

Nella memoria storica delle concomitanti rivoluzioni di libertà delle Patrie consorelle latine, Italia e Romania, non lascia insensibili i due popoli rispetto anche all’ansia di unità dei Cristiani in Europa e nel mondo, cui ci chiama lo spirito ecumenico sempre e ineluttabilmente più forte delle Chiese d’Occidente e d’Oriente. In Italia, dove risiedono circa un milione di romeni lavoratori, per la Festa nazionale della Romania sono previsti per l’occasione vari eventi artistici e manifestazioni storico-culturali, etc.

ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ

Evento commemorativo, organizzato con i patrocini dell’Istituzione Biblioteche di Roma Capitale, Municipio Roma XIV Monte MarioAmbasciata di Romania a Roma, Ambasciata di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Militare Ordine di Malta e Istituto di Studi Storici Beato Pio IX.

Il simposio dal titolo ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ,  vuole essere un’occasione di incontro tra italiani e romeni e di testimonianza per non dimenticare.  Dove sono coloro che non sono più…? Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta

Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-004

Invitato il Sindaco di Roma Capitale On. Ignazio Marino, alla presenza di S. E. Dana Constantinescu Ambasciatore di Romania in Italia, S. E. Bogdan Tataru-Cazaban Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Militare Ordine di Malta, autorità e personalità della cultura, con testimoni della storia romena del XX sec..

Giovedì 11 dicembre 2014, dalle ore 16.30, romeni e italiani sono invitati a commemorare la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista, presso la Biblioteca Basaglia in Via Federico Borromeo, 67 – Roma, con un convegno che ricorderà i due momenti storici, la formazione il 1 dicembre 1918, dello stato nazionale romeno moderno, che coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989; l’Editrice Rediviva, presenterà i libri collana Memoria/2014: “Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)”, a cura di Violeta Popescu e “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu.

libri_Memoria_Rediviva

Insediato dalle truppe sovietiche alla fine della seconda Guerra mondiale, il regime comunista di Romania ebbe come principale meta l’eliminazione fisica delle élite politiche, militari, religiose e culturali, ma anche semplici cittadini, dei ceti medi e popolari. Colpevoli soltanto della loro fede cristiana. Tutti i valori tradizionali che accompagnarono i romeni per molte  generazioni furono considerati dal regime comunista una minaccia da contrastare, da cancellare, insieme al legame con il passato, ai valori e all’amore per la Patria.

I dati dell’Istituto per l’Investigazione dei Crimini del Comunismo, indicano che, durante il regime, oltre 3 milioni di romeni furono incarcerati in 44 prigioni di Stato e 72 campi di lavori forzati;  800 mila di essi sono stati torturati e uccisi.

L’incontro alla Biblioteca Basaglia, rievocherà alcune testimonianze su coloro che hanno sofferto anni di  dura prigionia oppure hanno perso la vita durante la detenzione, tra cui il vescovo di Iaşi Beato Anton Durcovici (1888-1951), il poeta Valeriu Gafencu (1921–1952), Padre Gheorghe Calciu Dumitreasa (1925-2006), Ioan Ianolide (1919-1986), conosciuto come “il detenuto profeta”; il principe e sacerdote Vladimir Ghica (1873–1954), l’intellettuale Radu Gyr (1905–1975); il filosofo Petre Țuțea (1901–1991); lo scrittore Nicolae Steinhardt (1912–1989), il medico Vasile Voiculescu (1884–1963), il filosofo e scrittore Mircea Vulcănescu (1904–1952), e altri.Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-003

Le testimonianze di questi veri e propri martiri spesso vanno aldilà della nostra comprensione, descrivendo in modo incisivo la capacità dell’uomo di resistere agli attacchi dell’odio in un contesto ormai privo di umanità, senza mai rinunciare alla verità, all’amore, alla fede o alla carità.

Dopo il convegno, a partire dalle ore 19.30, è prevista una ridondante cena comunitaria, con prelibatezze romene e italiane, per la Festa Nazionale romena, il XXV della nostra Rivoluzione e per gli auguri natalizi, al ristorante L’Antico Moro” in Trastevere – Via del Moro, 61/62 – Piazza Trilussa. (http://www.anticomororoma.sitiwebs.com/) Per informazioni e prenotazioni: irfionlus@yahoo.it ; +39 320 1161307.

L’Associazione IRFI onlus “Italia-Romania Futuro Insieme” ringrazia l’Istituzione Biblioteche di Roma, ed in particolare Biblioteca Franco Basaglia, per l’ospitalità dell’evento ed il presidente del Municipio Roma XIV Monte Mario;  le agenzie di stampa e i partner media: Radio Vaticana in lingua romena; Radio Romania, Gazeta Românească, Ziarul Romanesc, €UROITALIA, Redazione Roma Multietnica, il Centro di Cultura Romena di Milano, Rediviva Edizioni. Un particolare ringraziamento per la collaborazione al gruppo “Arpeggio” e alle associazioni FARI “Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia” (Federazione delle Associazioni dei Romeni in Italia, Ulpia Traiana Romana, Alfa & Omega, l’Associazione italo-moldava Dacia; nonché a tutti coloro i quali hanno partecipato alla celebrazione della Festa Nazionale (1 dicembre) e il XXV della Rivoluzione.

Roma, 1 Dicembre 2014 – Festa Nazionale della Romania

Dott. Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş, Presidente Associazione IRFI onlus “Italia-Romania Futuro Insieme

Scarica il pdf: Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta

Leggi anche:

– “Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)”. Promo video

–  Il Memoriale di Sighet

– STORIA: Mons. Anton Durcovici, una gloria della chiesa del silenzio in Romania durante il comunismo

– Preti greco-cattolici martiri del regime comunista romeno: l’unità della chiesa.

–  Anton Durcovici, un vescovo martire per il Papa Re

–  Il Papa ricorda i martiri del comunismo che «non si sono piegati»

–  BEATO ANTON DURCOVICI, VESCOVO MARTIRE, ALLIEVO DELL’URBANIANA

Anton Durcovici – venerat şi la Roma: ca episcop şi martir, fost student al Colegiului Urbanian

– Crimini del comunismo: in Romania si apre il processo contro il “torturatore rosso” Visinescu

– Ioan Ianolide, un om trecut prin chinurile iadului (1919-1986)

Valeriu Gavencu – “sfântul închisorilor”

–  Romania e crimini del comunismo: chi si mostra più candido

– Raporto sulla ditattura comunista in Romania (1)