Italia-Romania: a Siena, il Forum Country Presentation ROMANIA


Promozione economica della Romania in Toscana, il 2 aprile.

Confindustria Toscana Sud in collaborazione con l’Ambasciata di Romania in Italia ed il Consolato Onorario di Romania a Firenze hanno il piacere di invitarvi al Forum “Country Presentation ROMANIAPromozione, cooperazione ed opportunità di sviluppo” che si svolgerà il 2 Aprile 2015 presso la sede di Confindustria Siena, in occasione della visita di S.E. Dana Manuela Constantinescu, Ambasciatore di Romania in Italia.

Le persone interessate sono pregate di confermare la loro presenza a mezzo e-mail, all’indirizzo  a.amato@confindustria.siena.it o registrandosi on-line sul sito web: www.confindustria.siena.it (Agenda), entro martedì 31 marzo p.v.

 

Fonte: http://roma.mae.ro/

Card. Pietro Parolin: Sfântul Scaun dorește să colaboreze cu România


 Coperta publicației aniversare ”România și Sfântul Scaun, douăzeci și cinci de ani de la reluarea raporturilor diplomatice” (LEV, 2015) - RV

Coperta publicației aniversare ”România și Sfântul Scaun, douăzeci și cinci de ani de la reluarea raporturilor diplomatice” (LEV, 2015) – RV

19 mar 2015. ”Sfântul Scaun dorește să colaboreze cu România pentru consolidarea raporturilor bilaterale și pentru promovarea concordiei și a păcii în lume”: a spus cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin la evenimentul diplomatic organizat la Roma, miercuri seară, 18 martie 2015, de Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice.

Primul reprezentant al României la Suveranul Pontif și-a început oficial mandatul la 12 iunie 1920. Raporturile cu Sfântul Scaun au fost întrerupte unilateral de regimul comunist de la București în 1950 și au fost reluate prin decizia bilaterală de la 15 mai 1990.

În cadrul manifestării de miercuri a fost prezentat volumul ”România – Sf. Scaun. 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice”, publicat în italiană la editura vaticană LEV și îngrijit de ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, și de Mihail-Constantin Banciu («Romania e Santa Sede. Venticinque anni di rapporti diplomatici», a cura di Bogdan Tătaru-Cazaban e Mihail-Constantin Banciu, Città del Vaticano, Libreria Editrice Vaticana, 2015, pagine 170, euro 36). Volumul cuprinde discursurile Suveranilor Pontifi și ale ambasadorilor români cu ocazia prezentării respectivelor scrisori de acreditare și o amplă colecție de fotografii semnificative pentru perioada de referință. Publicația se încheie cu o importantă antologie de texte, intitulată ”România, punte între Orient și Occident”, în care sunt propuse discursurile și mesajele pronunțate sau scrise în ultimii 25 de ani de Suveranii Pontifi, de președinții României, patriarhii Bisericii Ortodoxe Române și diferiți reprezentanți ai Bisericii Catolice de ambele rituri din România.

Evenimentul, organizat la «Palazzo della Cancelleria», s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasă. Invitat să participe la manifestarea diplomatică, ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu a fost constrâns să renunțe din motive de sănătate, discursul său fiind citit de ambasadorul român.

Palazzo della Cancellereria, 18 marzo 2015. Presentazione del libro "Romania e la Santa Sede: 25 anni di rapporti diplomatici", a cura di Bogdan Tataru-Cazaban e Mihail Banciu, pubblicato dalla Libreria Editrice Vaticana

Palazzo della Cancelleria, 18 martie 2015

Cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin, care a fost la București în martie 2004 ca sub-secretar pentru Raporturile cu Statele, a subliniat în cuvântul său, publicat parțial în «L’Osservatore Romano», că Sfântul Scaun nu este o putere politică iar relațiile acestuia cu statele au la bază ”diplomația Evangheliei”.

”Sfântul Scaun, ca organism central al unei comunități de credincioși, nu este o putere politică, nici nu are o putere politică. Diplomația acestuia nu urmărește interese comerciale, economice, financiare sau militare”. Dimpotrivă, ”Biserica predică Evanghelia” și făcând astfel ”contribuie la întărirea păcii în orice parte a lumii”. ”Prin însăși Evanghelia lui Cristos – a spus cardinalul Parolin – Biserica vestește și proclamă libertatea fiilor lui Dumnezeu”, căci pacea poate fi dobândită numai dacă sunt tutelate binele persoanelor și demnitatea omului.

Printre libertățile fundamentale ”un loc cu totul special îl ocupă libertatea de conștiință și de religie”, a remarcat cardinalul, care a menționat că Biserica a sintetizat rodul reflecției sale din acest domeniu în declarația conciliară ”Dignitatis Humanae”. Prin urmare, „în practicarea libertății religioase se observă prezența aspectelor individuale și comunitare, private și publice, strâns legate între ele. Biserica, drept autoritate spirituală, își revendică dreptul de a putea să îndeplinească obligația de a merge în lumea întreagă pentru a predica Evanghelia și de a putea să se constituie ca o societate de oameni care au dreptul de a trăi după normele credinței creștine”. De altfel, ”libertatea Bisericii este un principiu fundamental în relațiile dintre Biserică și orânduirea juridică a societății civile, care contribuie la pacea societății și consolidează pacea internațională, care, dimpotrivă, este amenințată de orice încălcare a drepturilor omului”.

Card. Pietro Parolin

Card. Pietro Parolin

Cardinalul secretar de Stat a subliniat mai departe că ”Sfântul Scaun susține eforturile menite să combată mizeria, să lupte împotriva nedreptății și să promoveze îmbunătățirea condițiilor de viață”. În fine, prelatul a avertizat că idealul de fraternitate este deseori umbrit în societățile moderne și contemporane, mai ales din cauza ideologiilor individualiste și colectiviste. Acestea, în viziunea papei Francisc, pot duce la o neînțelegere a conceptului de drepturi ale omului și la un paradoxal abuz al acestora. Dimpotrivă, a încheiat cardinalul Pietro Parolin, ”îndeplinindu-și misiunea ei spirituală, Biserica unește persoanele în acea unitate care promovează o coabitare umană armonioasă: unitatea oamenilor creați după chipul lui Dumnezeu”.

La rândul său, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban a mulțumit cardinalului secretar de Stat în numele autorităților române pentru ”cuvintele de prietenie și prețuire vizând raporturile cu România”, la dezvoltarea cărora cardinalul Parolin a avut ”o contribuție relevantă”. Diplomatul român a transmis totodată salutul ministrului de externe, Bogdan Aurescu, manifestându-și ”gratitudinea față de toți cei care au contribuit la reluarea și construcția relațiilor dintre România și Sfântul Scaun de a lungul acestui sfert de veac”. Ambasadorul i-a menționat în acest sens pe predecesorii săi din ultimii 25 de ani: Gheorghe Pancrațiu Iuliu Gheorghiu, primul ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun după reluarea raporturilor și care acum – a precizat – ”nu mai este printre noi”, Teodor Baconsky, Mihail Dobre și Marius Lazurcă. La activitatea diplomaților români a corespuns cu eficacitate contribuția adusă în România de nunții apostolici ai Sfântului Scaun, începând cu arhiepiscopul John Bukovsky, primul după 1989, și continuând cu arhiepiscopii Janusz Bolonek și Jean-Claude Périsset, până la actualul nunțiu la București, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano.

Înainte de evenimentul diplomatic, la s19olicitarea colegului nostru Amedeo Lomonaco, cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin a făcut câteva referințe la situația internațională și a condamnat ferm atentatul terorist din Tunisia:
• ”E un fapt de mare cruzime și inuman, cu adevărat de neînchipuit și de condamnat în termenii cei mai categorici. Și trebuie să sperăm ca, în numele lui Dumnezeu, să nu se mai comită violențe”.

Cardinalul a subliniat mai departe importanța Anului Sfânt al Milostivirii, proclamat de papa Francisc de la 8 decembrie 2015 la 20 noiembrie 2016, la 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II. Care sunt roadele sperate de la Anul Sfânt al Milostivirii?
• ”Cum spunea Ioan Paul al II-lea, milostivirea este medicamentul lui Dumnezeu pentru suferințele omenirii. Eu sper ca în Anul Sfânt acest medicament să fie folosit în doze deosebit de mari, astfel încât să îngrijească toate relele și rănile de care suferă societatea. (…) Medicamentul funcționează dacă există și disponibilitatea pacientului de a-l primi și de a-l lăsa să lucreze. Aceasta înseamnă un efort puternic din partea tuturor și a fiecăruia pentru a combate fenomenul corupției și pentru a duce o viață cinstită, pentru a fi onești și integri în toate domeniile vieții”.

(Sursa Radio Vatican – A. Dancă)

Santa Sede e Romania: 25 anni fa la ripresa delle relazioni diplomatiche


Nel corso della commemorazione dell’evento, presso il Palazzo della Cancelleria, il cardinale Parolin ricorda che la Chiesa non è una “potenza politica” e non persegue “interessi economici”. 

Foto: http://vatican.mae.ro/gallery

Nella foto: Il Santo Padre Papa Francesco con S.E. Bogdan Tătaru-Cazaban Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede. Fonte foto: http://vatican.mae.ro/gallery

Roma, 18 Marzo 2015 (Fonte: Zenit.org)

Venticinque anni di relazioni diplomatiche ristabilite, all’insegna della libertà religiosa e di coscienza. I rappresentanti di Santa Sede e Romania si sono incontrati oggi pomeriggio per una cerimonia commemorativa presso il Palazzo della Cancelleria.

Alla presenza del ministro degli esteri rumeno, Bogdan Arescu, il cardinale Segretario di Stato Vaticano, Pietro Parolin, ha sottolineato l’auspicio della Santa Sede di “collaborare con la Romania per il rafforzamento dei rapporti bilaterali e per la promozione della concordia e della pace nel mondo”.

25 ANNI DI RAPPORTI DIPLOMATICI (1990-2015) Print  Mail  Pdf ROMANIA E SANTA SEDE0001 AUTORE: Ambasciata di Romania presso la Santa Sede DATA DI  PUBBLICAZIONE: 16/03/2015 PAGINE: 178 PREZZO: € 36,00 CODICE ISBN: 978-88-209-9511-9 CARTONATO

25 ANNI DI RAPPORTI DIPLOMATICI (1990-2015)
ROMANIA E SANTA SEDE
AUTORE: Ambasciata di Romania presso la Santa Sede
DATA DI PUBBLICAZIONE: 16/03/2015
PAGINE: 178
PREZZO: € 36,00
CODICE ISBN: 978-88-209-9511-9
CARTONATO

La diplomazia vaticana, ha detto il porporato, “non persegue interessi commerciali, economici, finanziari o militari”, essendo la Santa Sede l’“organismo centrale di una comunità di credenti”, quindi non una “potenza politica”, né un “potere politico”.

Parolin ha poi ricordato l’impegno per la pace che, già dal pontificato di Pio XII ma, ancor di più, dal Concilio Vaticano II in poi, la Chiesa Cattolica ha portato avanti, battendosi, contestualmente, per il bene comune, la libertà e la dignità dell’uomo.

Fu proprio dalla dichiarazione conciliare Dignitatis humanae che la Chiesa si schiera per la libertà religiosa nella quale “si riscontra la presenza di aspetti individuali e comunitari, privati e pubblici, strettamente legati fra loro”.

Al tempo stesso, la Chiesa, “in quanto autorità spirituale, rivendica per sé la libertà di poter adempiere all’obbligo di andare in tutto il mondo a predicare il Vangelo e di poter costituirsi come una società di uomini che hanno il diritto di vivere secondo le norme della fede cristiana”, ha proseguito il cardinale.

Diritti dell’uomo e pace internazionale sono due elementi strettamente legati tra loro e la Chiesa Cattolica li tutela, parallelamente ai suoi “sforzi volti a combattere la miseria, lottare contro l’ingiustizia e favorire il miglioramento delle condizioni di vita”.

Le odierne ideologie individualistiche e collettivistiche, tuttavia, possono portare a fraintendere la concezione dei diritti umani e ad abusarne: in tal senso, nello svolgimento della sua “missione spirituale”, la Chiesa “unisce le persone in quell’unità che favorisce una coabitazione umana armoniosa, l’unità degli uomini creati a immagine di Dio”, ha poi concluso Parolin.

Palazzo della Cancellereria, 18 marzo 2015. Presentazione del libro "Romania e la Santa Sede: 25 anni di rapporti diplomatici", a cura di Bogdan Tataru-Cazaban e Mihail Banciu, pubblicato dalla Libreria Editrice Vaticana

Palazzo della Cancellereria, 18 marzo 2015. Presentazione del libro “Romania e la Santa Sede: 25 anni di rapporti diplomatici”, a cura di Bogdan Tataru-Cazaban e Mihail Banciu, pubblicato dalla Libreria Editrice Vaticana

România – Sfântul Scaun: 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice


Vatican, 18 mar 2015. Eveniment diplomatic aniversar, miercuri, 18 martie 2015, la Roma, intitulat ”România – Sfântul Scaun: 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice”, organizat de Amabasda României pe lângă Sf. Scaun.

În cadrul manifestării au luat cuvântul, din partea Sfântului Scaun, cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, iar din partea României, ambasadorul pe lângă Sf. Scaun și Ordinul Suveran de Malta, Bogdan-Tătaru Cazaban. Manifestarea s-a desfășurat la Palazzo della Cancelleria cu începere de la ora 18.30.

Cu aceeași ocazie are loc prezentarea volumului ”România și Sfântul Scaun: douăzeci și cinci de ani de relații diplomatice (1990-2015)”, îngrijit de Bogdan Tătaru-Cazaban și Mihai Constantin Banciu. Cartea a fost publicată la Editura Librăriei Vaticane (LEV).

25 ANNI DI RAPPORTI DIPLOMATICI (1990-2015) Print  Mail  Pdf ROMANIA E SANTA SEDE0001 AUTORE: Ambasciata di Romania presso la Santa Sede DATA DI  PUBBLICAZIONE: 16/03/2015 PAGINE: 178 PREZZO: € 36,00 CODICE ISBN: 978-88-209-9511-9 CARTONATO

ROMANIA E SANTA SEDE – 25 ANNI DI RAPPORTI DIPLOMATICI (1990-2015
AUTORE: Ambasciata di Romania presso la Santa Sede
DATA DI PUBBLICAZIONE: 16/03/2015
PAGINE: 178
PREZZO: € 36,00
CODICE ISBN: 978-88-209-9511-9

Potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe primele tratative între Statul român și Vatican au început în 1920 în contextul demersurilor privind încheierea unui concordat între cele două părți. Primul reprezentant al României la Vatican a fost Dimitrie C. Penescu, care la 12 iunie 1920 și-a prezentat scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar și ministru plenipotențiar pe lângă Suveranul Pontif. În 1938 Legația României a fost ridicată la rang de ambasadă iar în 1940 s-a revenit la statutul de Legație.

Relațiile bilaterale au intrat într-o stare de încordare la începutul anului 1946 când nunțiul papal, mons. Andrea Cassulo a fost declarat ”persona non grata” de autoritățile de la București, ajungându-se la întreruperea relațiilor diplomatice cu Sf. Scaun declarată unilateral de regimul comunist la 7 iulie 1950. După implozia orânduirii totalitariste, România și Sfântul Scaun au decis la 15 mai 1990 restabilirea relațiilor diplomatice, primul ambasador al României prezentându-și scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993.

În prezent ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun este Bogdan Tătaru-Cazaban în timp ce nunțiul apostolic în România, arhiepiscopul spaniol Francisco Javier Lozano, care reprezintă Sfântul Scaun și în Republica Moldova.

Din ianuarie 1998, în România s-a revenit la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul Corpului diplomatic.

Sursa: Radio Vatican – A. Dancă

 

MAE. Premiul “Consulul Anului 2014” Coordonatorului Secţiei Consulare Roma Tiberiu Trifan


Foto: Departamentul Consular - MAE Romania(fb)

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu şi Coordonatorul Secţiei Consulare Roma Tiberiu Trifan. Bucureşti, 11 martie 2015.

“În data de 11 martie 2015 a avut loc, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ceremonia de decernare a premiului “Consulul Anului 2014”, oferit pentru activitatea excepţională pe linia acordării de asistenţă consulară. La eveniment au fost premiați membri ai personalului diplomatic și consular al României din Serviciul Exterior precum și din Centrala Ministerului Afacerilor Externe.”

Sursa: Departamentul Consular – MAE Romania (fb).

Asociaţia “Italia Romania Futuro Insieme” transmite un mesaj public de felicitare către  Coordonatorul Secţiei Consulare  Roma Tiberiu Trifan,  premiat de conducerea MAE  “Consulul Anului 2014”.


 Excelenţei Sale Dl  Tiberiu TRIFAN, ministru plenipotenţiar

Coordonator  Secţia Consulară Roma (Italia)

Excelenţă,

în numele Asociaţiei “Italia Romania Futuro Insieme” onlus, pe care am onoarea de a o reprezenta şi al meu personal, permiteţi-mi să vă felicit, pentru activitatea excepţională pe linia acordării de asistenţă consulară desfăşurată împreună cu echipa în cadrul Secţiei Consulare a Ambasadei României la Roma. Premiul “Consulul Anului 2014”, care v-a fost acordat în data 11 martie 2015, este o gratificare bine meritată. 

Vă urăm în continuare succes în activitate şi multă energie pozitivă!

 

Cu stimă,

 

Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş

Preşedintele Asociaţiei Italia Romania Futuro Insieme

Roma, 17 martie 2015

Foto: Departamentul Consular - MAE Romania (fb)

Foto: Departamentul Consular – MAE Romania (FB). Bucureşti, 11 martie 2015

Foto: Departamentul Consular - MAE Romania (FB)

Foto: Departamentul Consular – MAE Romania (FB). Bucureşti, 11 martie 2015.

Preşedintele României: “Transilvania nu va deveni autonomă”


Răspunsul Preşedintelui României Klaus Iohannis la petiţia semnată de peste 14.000 de persoane, care au cerut autonomia Transilvaniei.

klaus-iohannisInvocând actuala Constituţie, Klaus Iohannis a arătat că această regiune a ţării nu va deveni autonomă.
Iată cum a răspuns Şeful statului român, prin intermediul consilierului prezidenţial Andrei Muraru, scrisorii depuse de către Ernő Fancsali, care a fost înregistrată la Administraţia Prezidenţială în data de 20 februarie:


În urma analizei petiţiei dumneavoastră, vă aducem la cunoştinţă că, în baza art. 80 alin (1) din Constituţia României, “Preşedintele României, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării“.
Vă informăm, de asemenea, că art. 1, alin (1) şi (5) din Constituţia României precizează că “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” Potrivit art. 2 alin (2) din Constituţia României, “nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.” Amintim şi de dispoziţiile art. 4 alin (2) din Constituţia României în care este stipulat faptul că “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de aparteneţă politică, de avere sau de origine socială“.

Semnat de consilierul prezidenţial Andrei Muraru, postat de Ernő Fancsali pe Facebook, care taie elanul celor care ar fi dorit capitala, dar şi un guvern regional, la Cluj-Napoca.

Răspunsul Preşedintelui României, prin intermediul consilierului prezidenţial Andrei Muraru, scrisorii depuse de către Ernő Fancsali, care a fost înregistrată la Administraţia Prezidenţială în data de 20 februarie 2015.

Răspunsul Preşedintelui României, prin intermediul consilierului prezidenţial Andrei Muraru, scrisorii depuse de către Ernő Fancsali, care a fost înregistrată la Administraţia Prezidenţială în data de 20 februarie 2015.


Semnăturile au fost strânse în perioada ianuarie 2013 – februarie 2015, însă între timp numărul celor care au semnat pe internet petiţia a ajuns la 14.760.


„Istoria şi tradiţia din Transilvania sunt complet diferite de fostul Regat. Regiunea noastră a fost întotdeauna parte a Europei civilizate. După 1989, starea regiunii noastre nu s-a îmbunătăţit. Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova şi Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare. Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s-ar putea autosusţine. Avem păduri, ape minerale, un potenţial turistic foarte mare, oraşe medievale unice în România, sute de castele, cetăţi, o universitate care, mulţumită multiculturalismului, este în fruntea universităţilor din ţară. Noi nu vrem nimic de la alţii, dar ce e al nostru nu lăsăm”, se arată în documentul care a susţinut autonomia Transilvaniei. 

Transilvania

Comentarii pe fb:

Ruxandra Biro : “Dl.Fancsali, eu consideram ca maghiarii (cel putin cei din orasele mai mari transilvane) au un grad de cultura generala mai dezvoltat. Dar dvs. dovediti ca nu se poate generaliza. Motivatia dvs. pentru autonomia Transilvaniei este bazata pe prejudecati si stereotipuri, fara sustinerea cu date. De exemplu, ce intelegeti prin “Europa civilizata”? Nu ati studiat suficient istoria. Si nici cultura generala nu v-ati dezvoltat-o. Probabil nu ati auzit de arhitectura si de “stilul brancovenesc”. Nu ati auzit de faptul ca pe vremea lui Petru Cercel (domnitor muntean care a calatorit in Italia, Austria si Franta) curtea de la Targoviste era “echipata” cu tot ce trebuia unei curti renascentiste (cf. articolelor scrise de arh.Hanna Derer), etc., etc. Nu ati auzit nici de faptul ca restaurarea din 1698 a Palatului Redey din Cluj a fost facuta sub supravegherea Sarei de Bulusd, fiica de boier moldovean si sotie a nobilului clujean Laszlo Szekely (ceea ce dovedeste ca respectiva doamna detinea o educatie estetica solida de acasa, adica din Moldova). De Dimitrie Cantemir ati auzit? In fine, nu pot acum sa suplinesc niste ani buni de instructie pe care nu-i aveti. Pe de alta parte, spuneti ca aveti paduri? Ardelelanul Verestoy Attila a avut grija de ele. Spuneti ca impozitele stranse in Ardeal se duc in Moldova si Oltenia? Nu, dl.Fancsali. Impozitele dvs. si ale noastre, ale tuturor se duc in buzunarele parlamentarilor si inaltilor nostri functionari (printre care si cei apartinand UDMR) prin tot felul de licitatii trucate si inginerii financiare. Spuneti ca situatia ardelelnilor nu s-a imbunatatit din ’89 incoace? Dar parlamentarii UDMR cei vesnici la guvernare ce-au vegheat? Dar “Grupul de la Cluj”? Pe mine personal, nici macar nu ma deranjeaza ideea de autonomie a Ardealului, cat ma deranjeaza faptul ca cei care o cer nu sunt decat altii care doresc un “ciolan” mai accesibil (deocamdata trebuie mers la Bucuresti pentru asta) si vin cu argumente care incita la ura si dezbinare atat intre ardeleni, cat si intre ardeleni si “regateni”.”

INCONTRI PER LA MUSICA 2015 ALL’ACCADEMIA DI ROMANIA IN ROMA


 L‘Istituzione romena a Valle Giulia, ospita la rassegna di concerti INCONTRI PER LA MUSICA 2015, organizzata insieme all’Associazione A.Gi.Mus. Introduce Gaia Vazzoler. Dal 12 marzo al 28 maggio 2015, alle ore 19.30. Piazza Josè di San Martìn, 1-2   00197  Roma. Ingresso gratuito.

Tutti i concerti propongono un raffinato repertorio da camera che coniuga i programmi più celebri e amati con scelte più particolari e inconsuete, dando modo così al pubblico di scoprire musica di raro ascolto insieme a pezzi più noti e conosciuti. I concerti vengono introdotti dalla musicologa Gaia Vazzoler, collaboratrice dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia, per permettere agli ascoltatori di godere dell’esperienza del concerto in maniera ancor più consapevole e gratificante. I musicisti sono tutti molto giovani, ma già affermati concertisti e proiettati verso una luminosa carriera.

Giovedì, 12 marzo, ore 19.30
Sala Concerti

Livia Romanis, violoncello
Stella Pontoriero, pianoforte

accadro

Scarica il programma.

In programma:

Gabriel Faurè: Sicilienne op.7
Gabriel Faurè: Elegie op.24
Ciprian Porumbescu: Balada
Johannes Brahms: Sonata op.38

Ingresso libero 

 

agimus

Livia Romanis e Stella Pontoriero

ROMANIA, UNA SOCIETÀ SU TRE È GESTITA DA UNA DONNA


(ICE) – ROMA, 09 MAR – Più di 11.000 donne hanno iniziato la loro attività in proprio lo scorso anno portando il numero di sesso femminile in società romene a un totale di circa 420.000. Lo rileva un’analisi di Ziarul Financiar realizzata in base ai dati del Registro delle Imprese.

donne_lavoroIn effetti, la più recente ricerca della BCR (Banca Commerciale della Romania) mostra che una società su tre è gestita da una donna e il 35% delle PMI romene è di proprietà di donne.
L’ambiente imprenditoriale femminile in Romania ha visto ultimamente una crescita importante anno su anno. Le aziende scelgono sempre di più di assumere donne in posizioni dirigenziali ed è in crescita anche il numero di imprenditori-donne.
Secondo le statistiche della BCR, nel corso degli ultimi tre anni, le attività imprenditoriali gestite da donne hanno registrato un aumento annuale del 2% rispetto alla media nazionale.
Quando si tratta di avviare un’attività, le donne scelgono settori quali servizi di consulenza aziendale, saloni di bellezza e commercio (farmacie, negozi di alimentari e negozi di abbigliamento). Nelle città più grandi (Bucarest, Cluj e Timisoara), nel corso degli ultimi due anni, il 30% delle imprese sono state aperte da donne, mentre la quota di imprese di proprietà di donne è del 4 % superiore rispetto alla media nazionale.
Inoltre, secondo la BCR, il 41% del totale dei prestiti è stato concesso a donne d’affari.
Aldilà dei concetti di pari opportunità e apertura del mercato, come ha affermato il vice-direttore Retail & Private Banking BCR, Dana Demetriano, “la presenza di donne nell’ambiente d’affari è positiva in quanto ispira principi e valori come la gentilezza, la trasparenza, la fiducia, la comprensione e l’obiettività”.
(ICE BUCAREST)

Moldova de dincolo de Prut


de Andreea Deciu

Indiferent ce vor spune documentele Ministerului de Externe, ale Ministerului Culturii, sau Televiziunea Română cu ale sale penibile duplexuri difuzate o dată la cîţiva ani, în România postceauşistă există o crescîndă moldofobie – mă refer la Republica Moldova. Moldovenii trec hotarele României fără a şti nici ei bine, mă tem, dacă emigrează sau se mută pur şi simplu într-o altă zonă a patriei. Cotidianul pe care îl găsesc, odată sosiţi, le demonstrează probabil că sînt mai curînd în situaţie de emigranţi. Şi, mai complicat, de emigranţi priviţi cu prea puţină simpatie de localnici. Aceasta nu e doar o problemă de politică externă – pe care, fireşte, nu o abordez eu, aici – ci şi o problemă de cunoaştere şi înţelegere a istoriei de către români. Cărţi despre Basarabia istorică există. Personal, am descoperit Basarabia, ca teritoriu românesc, prin intermediul bunicului meu, care şi-a început cariera de profesor la Odesa. Basarabia aceasta, cunoscută direct de cei de care pe mine şi pe alţii ca mine, ne despart deja două generaţii, e în mare măsură un concept istoric, mai curînd un spaţiu real. Şi nu ştiu dacă acele cărţi care s-au scris deja pe această temă contribuie cu adevărat la ancorarea ei în realitate. O face însă, cu siguranţă, un documentat şi serios volum scris, ce-i drept,pentru cititorii de limba engleză, de către Charles King: The Moldovans. Romania, Russia, and the politics of culture (Romania, Rusia şi o politică a culturii).
King tratează formarea unei colectivităţi, în regiunea dintre Prut şi Nistru, pentru care chiar şi alegerea unei denumiri pare problematică: naţie, popor, minoritate? Există, crede Charles King, un naţionalism moldovenesc, deosebit de toate celelalte tipuri de naţionalism, foarte rar studiat, şi care se manifestă mai curînd prin recul, ca eşec al unui proiect sovietic de concepere a unei noi naţii. Numai că refuzînd să fie această nouă naţie de trade mark sovietic, poate paradoxal, moldovenii exprimă totodată o identitate diferită de cea a românilor rămaşi dincoace de Prut. Republica autonomă sovietică şi socialistă Moldova a fost creată în 1924, cu o populaţie majoritară vorbitoare de română. Pentru a dovedi că această populaţie este o naţie de sine stătătoare, proba supremă era a arăta că ea este distinctă de poporul român, în ciuda comunităţii de limbă. Strategia sovietică, nu deosebit de imaginativă, a fost modificarea alfabetului în cel chirilic şi instituirea unei aşa-zise limbi literare provenită din dialectul local. Teoria lui King este că o asemenea modificare trebuie argumentată, în contextul istoric şi politic respectiv, din perspectiva unei opoziţii între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susţine ipoteza unei limbi moldoveneşti “purificate” de elementele latine atît de mult preţuite dincoace de Prut, de către reprezentanţii boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea ţărănească, iar loialitatea faţă de imperiul sovietic urma a fi una de tip convenţional socialist: clasa socială trece înaintea naţionalităţii.
Însă strategia a eşuat. Cum observă Charles King, ţăranii moldoveni erau prea îngrijoraţi la gîndul că îi aşteaptă o soartă asemănătoare cu aceea a ţăranilor ruşi ucişi, ca să răspundă cu entuziasm propagandei. Iar “moldovenizarea” românei pare să fi rămas în stadii relativ precare, urmarea fiind o limbă cu gramatica imprecisă şi o ortografie nesigură. Strategia reversă, aplicată în anii ’30, nu a dat nici ea roade mai bune: revenind la alfabetul latin şi eliminînd dialectalismele din limba literară nu a dus decît la o confuzie amplificată. După anexarea Moldovei la USSR, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, eforturile anterioare s-au văzut, din păcate, răsplătite: colectivizarea a produs o naţie de ţărani, iar în loc de şase reforme culturale între 1925 şi 1941, perioada 1945-1989 s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii.
Ideea lui King este că adevăratul naţionalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacţie la ruptura fermă de România, impusă de ruşi. Dar e un naţionalism de tip romantic, aparţinînd intelectualităţii, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea naţională se defineşte cultural. Ergo, ea nu poate fi decît o identitate română. În plan politic, rezultatul acestui naţionalism a fost formarea Frontului Popular. King susţine că succesul înregistrat de Frontul Naţional la începutul anilor ’90 se datora faptului că misiunea sa naţionalistă implica necesarmente respingerea ruşilor. Dar tot acest naţionalism a fost, după King, şi motivul pentru care, după ruperea Moldovei de fosta Uniune Sovietică, Frontul Naţional a pierdut orice fel de miză politică. Scopul fusese atins, la ce bun mijloacele? Eşecul politic al Frontului a creat, încă o dată în istoria acestui loc, confuzie, dar o confuzie de-acum isterizată, care a dus la conflictele dintre naţionaliştii atraşi de România şi cei atraşi de ruşi. Vezi conflictul din Transnistria.
Poate simplificînd pe alocuri, King descrie “problema” moldovenească în termenii unei opoziţii insurmontabile dintre două naţiuni, două culturi, cea română şi rusă. Cum se explică impasul în care se află de un deceniu încoace Moldova? Răspunsul lui King e ambiguu, şi de fapt nu face decît să propună o nouă direcţie de investigaţie: naţionalismul în ziua de azi, dincolo de Prut, care e diferit de cel din anii ’20, ’30, sau de după război. Dar un răspuns mai curînd simplu (nu ştiu dacă şi simplist) ţine tocmai de formularea problemei. Reperele între care oscilează Moldova, România şi Rusia, sînt ele însele lumi în impas şi în criză.
Charles King, The Moldovans. Romania, Russia, and the politics of culture, Hoover Institution Press, 303 pag., 2001.

Ne alegem babele sau babele ne aleg pe noi? Despre „babele cosmice”


Ne alegem babele sau babele ne aleg pe noi? Primele zile din martie stau sub semnul jocului. Astăzi, alegerea Babelor nu mai repezintă o consecinţă a gândirii magice, baba ta nu-ţi mai anunţă norocul, ci îţi spune cum vei fi la bătrâneţe. Râdem şi mergem mai departe, intrăm în zilele Moşilor, ştim doar că sunt mai blânde, Moşii întotdeauna sunt mai buni… Avem 12 zile rituale, 12 zile dintre care 6 aparţin iernii şi celelalte 6 verii, 12 zile ce stau sub semnul Babelor, 12 zile în care patroanele lor fac şi desfac anotimpurile, pun laolaltă soarele cu ninsorile, lumina cu întunericul, iarna cu vara.

Foto: Kurt Hielscher, 1933

Foto: Kurt Hielscher, 1933

Odinioară, zilele însorite erau considerate aducătoare de fericire, noroc şi belsug, în timp ce ploaia şi ninsoarea însemnau lacrimi, sărăcie, neîmpliniri. În unele locuri, flăcăii îşi alegeau şi ei o Babă, cu credinţa că aşa cum va fi ziua, le va fi şi nevasta: frumoasă sau urâtă, bogată sau săracă, fertilă sau stearpă. În alte părţi, Baba nu putea fi „aleasă”, ea se stabilea în funcţie de data naşterii. Dacă persoana era născută între 1 şi 12, Baba îi cădea în ziua naşterii sale; în caz contrar, se calcula suma celor două cifre care formau data naşterii iar acel număr reprezenta Baba respectivei persoane.

Există legende potrivit cărora Baba Dochia, împreună cu cortegiul ei de Babe, reprezintă cele 12 luni ale anului. Sunt divinităţi meteorologice care ordonează timpul şi anotimpurile, aducând semne prevestitoare despre soarta omului şi belşugul pământului. În alte variante, prima Babă ar reprezenta primăvara (Baba semănatului), a doua, vara (Baba muncii câmpului) iar a treia, toamna (Baba culesului), toate prevestind starea vremii şi a rodului fiecărui anotimp.

Poveştile populare echivalează timpul ritual de douăsprezece zile cu durata urcuşului Babei Dochia la munte şi, totodată, cu numărul cojoacelor lepadate. „Şi Baba suia de zor la munte cu cojoacele pe ea. Când sui mai sus, Dumnezeu a dat o căldură zdravănă, că Baba nu mai putea de cald cu atatea cojoace. Şi ce să facă? Da a prins a tapa câte unul. Şi cum a tapat unul s-a şi facut stană de piatră. L-a tapat pe al doilea şi s-a făcut şi acesta stană de piatră. Pana le-a tapat pe toate. Şi Baba suia, suia de zor, cu caprele. Pe când a ajuns în vârful muntelui, a dat Dumnezeu un ger mare şi a ingheţat şi Baba cu capre cu tot şi s-au facut stană de piatră, de i se vede forma şi astăzi.”(colecţia Pamfil Biltiu).

Dincolo de poveşti şi legende, Babele sunt strămoaşele şi moaşele noastre mitice, femei iniţiate în practicile divinatorii, depozitare ale înţelepciunii pământului, cunoscătoare ale plantelor şi leacurilor, adevaraţi şamani ai comunităţilor străvechi, matriarhale. Reprezentările lor au rămas în Munţii Bucegi, ai Buzăului şi ai Maramureşului, pietre sacre ce veghează hotarul anotimpurilor, dezleagă primăvara şi, odată cu ea, timpul vrăjilor, al magiei, al descântecelor…„că vine Baba şi-i spune fetii care-o fi iubitu’ şi în ce zi s-or lua, şi cum o fi zâua aceia: urâtă, posomorâtă sau luminoasă, cu soare”. (Marcel Laptes).

Astăzi, alegerea ‘babelor’ stă sub semnul ludicului, nu mai este o consecinţă a gândirii magice sau mitice, ci mai degrabă un joc care face tri­miteri la partea ascunsă a personalitaţii, dezvaluită de vremea pe care o aduce ziua cu pricina.

 Autor: Iulia Gorneanu – http://www.121.ro/

Vezi şi : http://jurnalul.ro/calendar/despre-babele-cosmice-si-zilele-lor-606175.html