Moldova de dincolo de Prut


de Andreea Deciu

Indiferent ce vor spune documentele Ministerului de Externe, ale Ministerului Culturii, sau Televiziunea Română cu ale sale penibile duplexuri difuzate o dată la cîţiva ani, în România postceauşistă există o crescîndă moldofobie – mă refer la Republica Moldova. Moldovenii trec hotarele României fără a şti nici ei bine, mă tem, dacă emigrează sau se mută pur şi simplu într-o altă zonă a patriei. Cotidianul pe care îl găsesc, odată sosiţi, le demonstrează probabil că sînt mai curînd în situaţie de emigranţi. Şi, mai complicat, de emigranţi priviţi cu prea puţină simpatie de localnici. Aceasta nu e doar o problemă de politică externă – pe care, fireşte, nu o abordez eu, aici – ci şi o problemă de cunoaştere şi înţelegere a istoriei de către români. Cărţi despre Basarabia istorică există. Personal, am descoperit Basarabia, ca teritoriu românesc, prin intermediul bunicului meu, care şi-a început cariera de profesor la Odesa. Basarabia aceasta, cunoscută direct de cei de care pe mine şi pe alţii ca mine, ne despart deja două generaţii, e în mare măsură un concept istoric, mai curînd un spaţiu real. Şi nu ştiu dacă acele cărţi care s-au scris deja pe această temă contribuie cu adevărat la ancorarea ei în realitate. O face însă, cu siguranţă, un documentat şi serios volum scris, ce-i drept,pentru cititorii de limba engleză, de către Charles King: The Moldovans. Romania, Russia, and the politics of culture (Romania, Rusia şi o politică a culturii).
King tratează formarea unei colectivităţi, în regiunea dintre Prut şi Nistru, pentru care chiar şi alegerea unei denumiri pare problematică: naţie, popor, minoritate? Există, crede Charles King, un naţionalism moldovenesc, deosebit de toate celelalte tipuri de naţionalism, foarte rar studiat, şi care se manifestă mai curînd prin recul, ca eşec al unui proiect sovietic de concepere a unei noi naţii. Numai că refuzînd să fie această nouă naţie de trade mark sovietic, poate paradoxal, moldovenii exprimă totodată o identitate diferită de cea a românilor rămaşi dincoace de Prut. Republica autonomă sovietică şi socialistă Moldova a fost creată în 1924, cu o populaţie majoritară vorbitoare de română. Pentru a dovedi că această populaţie este o naţie de sine stătătoare, proba supremă era a arăta că ea este distinctă de poporul român, în ciuda comunităţii de limbă. Strategia sovietică, nu deosebit de imaginativă, a fost modificarea alfabetului în cel chirilic şi instituirea unei aşa-zise limbi literare provenită din dialectul local. Teoria lui King este că o asemenea modificare trebuie argumentată, în contextul istoric şi politic respectiv, din perspectiva unei opoziţii între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susţine ipoteza unei limbi moldoveneşti “purificate” de elementele latine atît de mult preţuite dincoace de Prut, de către reprezentanţii boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea ţărănească, iar loialitatea faţă de imperiul sovietic urma a fi una de tip convenţional socialist: clasa socială trece înaintea naţionalităţii.
Însă strategia a eşuat. Cum observă Charles King, ţăranii moldoveni erau prea îngrijoraţi la gîndul că îi aşteaptă o soartă asemănătoare cu aceea a ţăranilor ruşi ucişi, ca să răspundă cu entuziasm propagandei. Iar “moldovenizarea” românei pare să fi rămas în stadii relativ precare, urmarea fiind o limbă cu gramatica imprecisă şi o ortografie nesigură. Strategia reversă, aplicată în anii ’30, nu a dat nici ea roade mai bune: revenind la alfabetul latin şi eliminînd dialectalismele din limba literară nu a dus decît la o confuzie amplificată. După anexarea Moldovei la USSR, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, eforturile anterioare s-au văzut, din păcate, răsplătite: colectivizarea a produs o naţie de ţărani, iar în loc de şase reforme culturale între 1925 şi 1941, perioada 1945-1989 s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii.
Ideea lui King este că adevăratul naţionalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacţie la ruptura fermă de România, impusă de ruşi. Dar e un naţionalism de tip romantic, aparţinînd intelectualităţii, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea naţională se defineşte cultural. Ergo, ea nu poate fi decît o identitate română. În plan politic, rezultatul acestui naţionalism a fost formarea Frontului Popular. King susţine că succesul înregistrat de Frontul Naţional la începutul anilor ’90 se datora faptului că misiunea sa naţionalistă implica necesarmente respingerea ruşilor. Dar tot acest naţionalism a fost, după King, şi motivul pentru care, după ruperea Moldovei de fosta Uniune Sovietică, Frontul Naţional a pierdut orice fel de miză politică. Scopul fusese atins, la ce bun mijloacele? Eşecul politic al Frontului a creat, încă o dată în istoria acestui loc, confuzie, dar o confuzie de-acum isterizată, care a dus la conflictele dintre naţionaliştii atraşi de România şi cei atraşi de ruşi. Vezi conflictul din Transnistria.
Poate simplificînd pe alocuri, King descrie “problema” moldovenească în termenii unei opoziţii insurmontabile dintre două naţiuni, două culturi, cea română şi rusă. Cum se explică impasul în care se află de un deceniu încoace Moldova? Răspunsul lui King e ambiguu, şi de fapt nu face decît să propună o nouă direcţie de investigaţie: naţionalismul în ziua de azi, dincolo de Prut, care e diferit de cel din anii ’20, ’30, sau de după război. Dar un răspuns mai curînd simplu (nu ştiu dacă şi simplist) ţine tocmai de formularea problemei. Reperele între care oscilează Moldova, România şi Rusia, sînt ele însele lumi în impas şi în criză.
Charles King, The Moldovans. Romania, Russia, and the politics of culture, Hoover Institution Press, 303 pag., 2001.
Annunci

Rispondi

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...