ITALIA-ROMÂNIA: OFERĂ UN ZÂMBET DE CRĂCIUN – Ediția 2017


Roma – În cadrul proiectului “DĂRUIEŞTE NU RISIPI”, Românii din Roma – RdR Onlus organizează şi în acest an, în perioada 01/12 – 31/12, evenimentul caritabil „ZÂMBET DE CRĂCIUN – ediția a doua 2017”, printr-o strângere de alimente neperisabile şi jucării, destinate copiilor nevoiași din parohia localității Vâlcele, județul Covasna.

 ZÂMBET DE CRĂCIUN – Ediția 2017, participă și tu!

Strângem alimente neperisabile şi jucării destinate Parohiei din localitatea Vâlcele , județul Covasna unde slujește părintele Vasile Antonie Tămaş. Informații la tel. mobil: +39 – 3279866425.

 

Părintele Vasile Antonie Tămaş este inițiatorul unor proiecte de ajutorare pentru românii aflati in dificultate, familii, mame singure cu copii, copii orfani, dintre care amintim proiectul “Un român pentru România”.

Prin acest proiect, Sfinția sa, încurajează mămicile aflate în dificultate să nu avorteze copiii, sau, după ce i-au adus pe lume, să nu îi abandoneze, acordându-le sprijin total pentru salvarea acestora.

„Eu, fiind urmărit de zeci de mii de persoane în mediul virtual, am făcut un videoclip şi am încercat să insuflu conştiinţelor femeilor care vor să avorteze sau să abandoneze copiii necesitatea de a nu face acest lucru, pentru că ţara are nevoie de ei. În ultimii 26 de ani am mai pierdut un popor, pentru că unii dintre semenii noştri au ales să ne văduvească ţara de mulţi viitori ingineri, profesori, muncitori, ciobani, preoţi, care ar fi putut forma un altfel de nucleu spiritual şi social în România. Videoclipul a fost vizualizat de peste 100.000 de români, am primit mii de mesaje de susţinere de la români din ţară şi din diaspora”, a declarat preotul Vasile Antonie Tămaş.
Pe toată durata lunii decembrie voluntarii vă stau la dispoziția tuturor celor care doresc şi aveți posibilitatea să participați .
Pentru amănunte, vă invit să-l contactați pe Dl. Dănuț Costache

Vă invit cu drag să participați la un ZÂMBET DE CRĂCIUN – Ediția 2017! 

Vă mulțumesc tuturor și vă doresc un Advent binecuvântat!

Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaș

Accesează direct pe pagina fb:

Zâmbet de Craciun – Ediţia a doua 2017

Organizat de Comunità Romena di Roma-RdR ONLUS

Donațiile vor fi trimise la începutul lunii Ianuarie 2018

 

Annunci

ROMA, PREMIUL EUROPEAN “CAPO CIRCEO 2017” ACORDAT SCRIITORULUI IEȘEAN VALERIU STANCU


Vineri 20 octombrie 2017, la Muzeele Capitoline – Sala Pietro da Cortona – din Roma, va avea loc festivitatea de înmînare a prestigiosului Premio Europeo Capo Circeo – 2017.

Valeriu Stancu

Ajuns la cea de a XXXVI-a ediție, acest premiu se acordă “pentru promovarea și integrarea culturală, socială, științifică, economică și politică a Națiunilor Uniunii Europene și  Mediteraneene” / „per la promozione e l’integrazione culturale, sociale, scientifica, economica e politica fra le Nazioni dell’Unione Europea e del Mediterraneo”.
La secțiunea „Letteratura e Media Europei e Mediteranei” („Literatură și Media din Europa și Bazinul Mediteranean”), premiile au fost atribuite scriitorilor : Artur Pérez-Reverte (Spania), Hisham Matar (Libia – Premiul Pulitzer, 2017), Shukri M’Barek (Tunisia) și Valeriu Stancu, “scriitor român de mare notorietate internațională”   /„scrittore rumeno di larga notorietà internazionale” (Iași – Romania).

Dintre volumele de versuri care au cotribuit la recunoașterea scriitorului român în Europa notăm :
Nuit à la première personne, Van Balberghe Editions, Bruxelles, Belgique, 1992 – poèmes en prose;
Septembre en Belgique, Van Balberghe Editions, Bruxelles, Belgique, 1993 – poèmes en prose;
La Poésie, Liberté de l’Exil Intérieur, Edition La Lettre Volée, Bruxelles, Belgique, 1994 – essais;
Wortwunde, Dionysos Literaturverlag, Kastellaun, Deutschland, 1998 – Gedichte (traduceri, Christian W. Schenk);
11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Editura Ştiinţa, Chişinău, Republica Moldova, 1999 – nuvele (Premiul de Proză al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, 2000);
Autoportrait avec blasphème / Autopotret cu blestem, Maison d’Edition l’arbre à parole, Amay, Belgique, 2002, poèmes / poeme;
Miroirs du Sommeil, Maison d’édition l’arbre à parole, Amay, Belgique, 2009 – poèmes;
Autorretrato con maldición, Mantis Editores, Jalisco (Guadalajara), Mexic, 2013 – poemas (traduceri, Jorge Ernesto González Contreras);
Clameurs du vent, Maison d’édition Ecrits des Forges, Québec, Canada, 2015 – poèmes.
Psaumes païens, Maison d’édition Transignum, Paris, France, 2017 – poèmes; livre d’artiste.

Anunțul oficial și lista laureaților pot fi găsite și pe site-ul http://www.premiocapocirceo.it/

Cine este Valeriu Stancu?

Valeriu Stancu (1950) este scriitor, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi și  colaborator la principalele reviste literare din ţară şi din străinătate cu eseuri, versuri, proză, cronici, interviuri la publicaţii ca “Autre Sud”, “L’Estracelle”,  “L’Encrier”,  „Pourtours” din Franţa, “Courrier du Centre International d’Etudes Poétiques”, “Journal des Poètes”, “Sources”, „l’arbre à paroles” din Belgia, “Nouvelle Europe” din Luxemburg, „Exit” din Canada, „La Voz de la Esfinge” din Mexic, „El Jabali” din Argentina.

Licenţiat (1980) la Universitatea “Al. I. Cuza”, Facultatea de Litere în Limba şi literatura română, limba şi literatura franceză .

După 1990 a participat în mod frecvent la prestigioase manifestări culturale internaţionale, în multe din ţările Europei (Franţa, Belgia, Germania, Italia, Cehia, Spania,), în Mexic, Nicaragua, Vietnam, Cuba, Canada etc. Figurează în prestigioase antologii de poezie publicate în Franţa, Germania, Suedia, Ungaria, Belgia, Mexic, Canada, Nicaragua, Vietnam, Statele Unite ale Americii etc; devine din 1992 corespondent pentru România al cunoscutului Centru Internaţional de Studii Poetice cu sediul la Bruxelles.

Este tradus în Franţa, Belgia, Luxemburg, Grecia, Germania, Canada, Tunisia, Bulgaria, Rusia, Suedia, Ungaria, Mexic, Nicaragua, Vietnam, Argentina şi în alte ţări. Este Director al Editurii “Cronica”.

Volume publicate :.
Înfrîngerea Somnului, Editura Cartea Românească, Bucureşti,1981- poeme;
Soarele-Lup, Editura Albatros, Bucureşti, 1984 – poeme;
Fiinţa de Vis, Editura Junimea, Iaşi, 1989 – poeme;
Nuit à la première personne, Van Balberghe Editions, Bruxelles, 1992 – poèmes en
prose;
Septembre en Belgique, Van Balberghe Editions, Bruxelles 1993 – poèmes en prose;
La Poésie, Liberté de l’Exil Intérieur, Edition La Lettre Volée, Bruxelles, 1994 – essai;
Agenţia de Eufemisme, Editura Cronica, Iaşi, 1995 – poeme;
Îngerul cu arcadele sparte / L’Ange aux arcades brisées, Editura Cogito, Oradea,
1996 – poeme;
Francofonia – o punte a sincerităţii, Editura Cronica, Iaşi, 1996 – interviuri;
Sinucigaşi de Lux, Editura Helicon, Timişoara, 1996 – poeme;
Orbita Melancoliei, Editura Helicon, Timişoara, 1997 – poeme;
Wortwunde, Dionysos Literaturverlag, Kastellaun, 1998 – Gedichte;
Răstălmăcirea Jocului, Editura Cronica, Iaşi, 1998 – poeme;
11 fante,zi-i despre dialogul edenic, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1999 – proză scurtă;
Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoşani, 1999 – poeme;Carantina
Logosului / La cuarentena del Logos , Editura Cronica, Iaşi, 2000 – poeme /
poemas;
Pelerinul de Cenuşă, Editura Cronica, Iaşi / Editura Ştiinţa, Chişinău, 2000 – roman;
Carantina logosului, Editura Cronica, Iaşi, 2000, poeme
Zbor de păsări oarbe / Vuelo de pájaros ciegos, Editura Cronica, Iaşi, 2001 poeme /
poemas;
Conspiraţia vagabonzilor, Editura Cronica, Iaşi, 2001, roman;
Autoportrait avec blasphème / Autopotret cu blestem, Maison d’Edition “l’arbre à
parole”, Amay, Belgique, 2002, poèmes / poeme;
Spiritul universal al culturii române, Editura Cronica, Iaşi, 2002, eseuri;
Mexicul – tărîmul de basm al poeziei, Editura Dacia, Cluj, 2002, note de călătorie;
Crematoriul de suflete, Editura Cronica, Iaşi, 2003, roman;
Cantina cu cearcăne, Editura Cronica, Iaşi, 2003, nuvele;
Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iaşi, 2005, eseuri;
Trei Rîuri şi un ocean de poezie, Institutul European, Iaşi, 2007, publicistică;

La aceste lucrări originale se adaugă aproximativ 20 de cărţi traduse şi publicate în România, volume semnate de poeţii Michel Camus, Yves Broussard, Jean Poncet, Christian Vivicorsi, Jean-Max Tixier, Jacques Lovichi, Denis Emorine, Silvaine Arabo şi Marc Alyn (Franţa); Arthur Haulot, Francis Tessa, Pierre-Yves Soucy, André Schmitz şi Yves Namur (Belgia), Pierrette Micheloud şi Jean-Pierre Vallotton (Elveţia), Hélène Dorion (Canada), José Luis Reina Palazón (Spania), Roberto Di Pasquale (Argentina) etc.

De asemenea, a tradus şi publicat în reviste literare din România peste 200 de scriitori din 20 de ţări francofone şi hispanice.

Mai multe detalii pe site-ul http://www.premiocapocirceo.it/

 

 

REEDITARE DE EXCEPȚIE ÎN ITALIA: JURNALUL FERICIRII, DE N. STEINHARDT


Printre numeroșii mărturisitori întru Hristos, răsăriți din pământul României, doresc să amintesc pe monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, figură excepțională de credincios și de om de cultură, care a înțeles în mod deosebit averea imensă pe care o dețin în comun ca prețios tezaur bisericile creștine.”  Sf. Ioan Paul al II-lea

A apărut la Editura Rediviva din Milano Diario della felicità, o reeditare a versiunii în italiană a Jurnalului fericirii de N. Steinhardt, în traducerea realizată de Gabriella Bertini Carageani și îngrijită de Gheorghe Carageani. Prima ediție apărea la editura Il Mulino din Bologna în 1995, la doar trei ani după publicarea manuscrisului la Editura Dacia din Cluj-Napoca. O carte fundamentală, pe care editura a ținut să o înscrie în programul editorial în Colecția Spiritualitate, condusă de pr. Gabriel Popescu, care s-a ocupat de paginare și de realizarea coperții.

Complexitatea textului și erudiția autorului au determinat pe traducători să adauge, la cele 123 de note de subsol introduse de Virgil Ciomoș în ediția românească, multe altele, considerate ”necesare pentru că se referă aproape exclusiv la realități românești (personaje, concepte, citate) puțin cunoscute de cititorii italieni și uneori greu de găsit chiar și în dicționare, pentru cine nu cunoaște limba română”, așa cum explică  Gheorghe Carageani  în prefață. Găsim astfel pe parcurs numeroase explicații privind oamenii politici și de cultură pomeniți în text, legende și locuri semnificative pentru anumite momente din istoria poporului român, termeni precum fanarioți, legionari, mioritic, colind, basarabean, lipoveni, hatman, semănătorist, junimist ori din gastronomia specifică (turtă, sarmale). Trimiterile la sfintele scripturi au fost redactate cu preluarea unor citate din Biblie, proverbele și zicalele sunt explicate sau adaptate, după caz.

Volumul a fost lansat de conducerea editurii la Salonul de carte de la Torino și prezentat la Sanctuarul Sfintei Marii din Caravaggio, în cadrul unui simpozion organizat de Asociația culturală IH.th.IS de pe lângă Parohia ortodoxă din Cassano D’Adda. În aceeași ambianță spirituală, s-au evocat momente și mărturii despre victimele represiunii comuniste și ale rezistenței, precum și aspecte semnificative din viața și opera lui Nicolae Steinhardt.

O carte de pus cu smerenie seara la căpătâi, pe noptieră, iar dimineața de înălțat în dreptul inimii și al frunții, în reculegere, ca pentru rugăciune. Pe copertă, un citat ne reamintește cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea, spuse în timpul vizitei la București, din 1999: ”Printre numeroșii mărturisitori întru Hristos, răsăriți din pământul României, doresc să amintesc pe monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, figură excepțională de credincios și de om de cultură, care a înțeles în mod deosebit averea imensă pe care o dețin în comun ca prețios tezaur bisericile creștine.”

Jurnalul Fericirii a mai fost tradus în franceză (Journal de la Félicité, 1996, reeditat în 1999, sub egida UNESCO), spaniolă (El diário de la felicidad, 2007), în engleză, portugheză, greacă, maghiară și ebraică.

 

Sursa: Cronica veche, Anul VII, nr.9 (80), septembrie 2017, p. 21. –  https://cronicaveche.files.wordpress.com/2017/09/revista-cronica-veche-septembrie.pdf

 

* * *

Autore: Nicu (Nicolae) Steinhardt (1912-1989)
Titolo: Diario della felicità
Traduttore: Gabriella Bertini Carageani. A cura di Gheorghe Carageani
Anno: 2017, seconda edizione (prima edizione: Bologna, Il Mulino, 1995)
Collana: «Spiritualità»
N. pagine: 550
Genere: memorialistica e saggistica
Lingua: italiano
Prezzo: euro 18,00
Formato: libro cartaceo
ISBN-13: 9788897908333
Lingua originale: romeno
Edizione originale: Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, Dacia, 1992

Sito Rediviva: http://redivivaedizioni.com/libreria/diario-della-felicita/

 

FLORENTINA NIȚĂ: PE CE LIMBĂ ȘTII MAI BINE


„Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor… Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exală limba română şi, ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii.” 

de Florentina NIȚĂ, corespondență din Milano –  Cronica veche, Anul VII, nr.9 (80), septembrie 2017, p. 21. 

În august, când tot omul se bucură de ultima lună de vară iar gospodarul își face sanie pentru iarna ce vine, bântuie un aer de vacanță iar, ce poartă spre casă mulțime de români din diaspora răspândiți prin lume. Un fenomen migrator ciclic, pe care unii l-au asemuit cu ”hoardele migratoare” iar alții îl privesc cu un aer circumspect, atenți la orice greșeală de compotament sau limbaj și gata fiind să pună orice dezacord ori controversă iscată pe seama unor conflicte de interese. Alții, mai puțin vehemenți, manifestă o toleranță sporită față de greșeli de exprimare, dar le corectează pe loc, ca la școală. O ușoară ironie se întrevede pe chipul vânzătorilor, când clienții fac socotelile în euro la prețurile afișate în lei. Trece neobservat doar cine umblă deghizat și, spontan și pe nesimțite, se corectează din auzite. Sau are la purtător un sufleor ori, mai bine, ține în buzunar un mic dicționar.

Mărturisesc că și pe mine mă deranjează deseori acele exprimări verbale sau întâlnite pe rețelele de socializare, în care cuvintele se pocesc, se amestecă cu alte limbi sau se  inventează cuvinte inexistente în limba română. De multe ori nu știu ce să fac, să acționez sau să tac? De la percepția greșelii la atitudine e un spațiu imens de acțiune ce s-ar cuveni a se defini. Să trec peste ele e prea puțin. Iar să protestez ar fi o polemică iscată din senin. Ce soartă de izbândă ar avea așa ceva? Și oricum ar fi prea puțin de folos, căci problema nu s-ar rezolva într-o perspectivă imediată.  Mă străduiesc cu greu să nu cad în greșeli și eu deși, involuntar, se mai întâmplă să strecor cuvinte nelalocul lor. Am întâlnit și din aceia care pretind că se pot exprima ușor, spre a fi pe placul amicilor și, fără să fi auzit de cele mai elementare reguli gramaticale în uz, se pronunță într-o aproximativă italiană confuz.  Spre a nu-și mai chinui interlocutorii să ghicească ce vor, le-aș sugera să se exprime corect mai întâi în limba lor, sau în una pe care o știu mai bine (dacă o fi vreuna) și pe urmă un traductor, combinat cu un corector ortografic, le-ar putea pune la punct textul cu pricina. Deocamdată mă limitez să îi ignor și astfel să nu îi încurajez. Un lucru însă tot nu îmi dă pace: cum să spun că treaba asta nu îmi place?

Mi se pare mie sau cu adevărat anul acesta tirul reproșurilor la adresa ”stranierilor”, ”etranjerilor” sau cum vreți să-i numiți pe cei acasă veniți, a fost mai redus? Ori poate ceva din lecția anilor trecuți a fost de folos? E drept că, în ceea ce mă privește, de data acesta am ales să călătoresc prin zone mai puțin zgomotoase și cu adevărat pitorești, dar tihnă și odihnă, chiar în locuri unde te-ai aștepta în voie să respiri, cum ar fi pe poteci de munte ori la mănăstiri, în luna august, cu greu mai poți găsi.

Zilele au o curgere a lor specifică, domoală și în același timp amenințătoare în august. Ca aceea a sloiurilor pe Siret la vale, când se sparge gheața în primăvară. Cu gândul la câte sunt de văzut și cu ochii pe calendar, numeri zilele și locurile pe care ți le-ai propus să le străbați. Noaptea plănuiești iar ziua hălăduiești, uneori pe unde ai mai fost într-o altă vară. Dar de ce acum ți se pare totul schimbat? Sperai să le găsești la fel ori poate memoria îți joacă o festă și refuză să accepte ceea ce ți se prezintă în decor? Timpul pare să măsoare cu o unitate de măsură diferită  imaginile din amintire.

Numai ce s-a terminat Postul Sfintei Mării și se trece de jumătatea lunii august, începi să îți faci valiza. Câteva reviste și cărți, achiziționate din vitrina cu noutăți a unei librării apărute în cale din întâmplare într-o zi, își fac loc în bagaj alături de ia cea nouă cu flori cusute și iz de ladă a bunicii, descoperită undeva pe o tarabă cu lucruri meșteșugite. Câțiva primari întreprinzători din orașe de vază ne mai ispitesc cu festivaluri și programe speciale dedicate diasporei, la sfârșit de august bineînțeles. Acțiuni menite să atragă pe cei plecați și capitalurile lor, spun ei cu subînțeles. Am înțeles dar, de-acum, noi avem pregătite biletele de drum.

Milano pare un oraș selenar în luna august. Circulația se reduce, multe vitrine rămân închise, oamenii lasă apartamentele și afacerile și se mută cu familii cu tot în altă parte. O migrare în masă către zone mai prielnice de climă și ambient. Un oraș parcă absent. Mijloacele de transport se răresc, pe străzi e mai ceva ca în parcuri, poți cu ochii închiși traversa, fără riscul să te ia pe sus careva. Asta ne face oarecum mai ușoară reluarea programului cotidian, chiar dacă tot gust de mâncare reîncălzită are. Cu vorbitul e mai greu, în primele zile limba ți se înnoadă și deznoadă la întâmplare.

Noroc că imediat, pe 31 august, este Ziua Limbii Române și la Consulat avem prilejul să ne întâlnim și să o sărbătorim. O dezbatere pe tema situației limbii române în afara granițelor României, ne anunță în comunicat Centrul Cultural care acest eveniment a organizat. Poeții evocați ne-au emoționat pe toți cei prezenți: Nichita Stănescu, cel care definea într-un mod sugestiv spiritul cu care ne identificăm atât de mult și noi astăzi ”Limba română este patria mea” și Grigore Vieru, al cărui glas a înflăcărat mai ales pe basarabenii prezenți în sală. Editura ”Rediviva” a oferit gratis participanților unele exemplare din volumele publicate.

Bucuria revederii, cadrul festiv, prezența unei consiliere (de origine română) din primăria orașului Milano și timpul poate prea scurt la dispoziție pentru câți ar fi vrut să ia cuvântul, au transformat dezbaterea propriu-zisă într-un dialog amical, presărat cu momente artistice și documentare în care s-au trecut în revistă numeroasele mărturii prețioase lăsate de-a lungul secolelor de călători străini prin țările române, mulți dintre ei italieni, care au apreciat graiul nostru strămoșesc.

Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor… Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exală limba română şi, ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii.” – scria umanistul italian Antonio Bonfini (1434-1503), fost secretar la curtea regelui Matei Corvin al Ungariei, în ”Călători străini despre ţările române”.

Poate că s-a pierdut de această dată o bună ocazie de analiză critică și la obiect asupra pericolului alterării  limbii   române vorbite în străinătate, o temă care este de dorit să fie abordată nu numai în medii academice dar și între noi, vorbitorii, la oricare nivel, mai cu seamă acolo unde ceva poate fi remediat. De remarcat oricum că grija pentru o exprimare corectă a fost pe primul plan. Au fost aduse cuvinte de laudă la adresa celor care trăiesc în Italia de mulți ani și a tinerilor emigrați aici de mici care stăpânesc încă bine limba română. S-a penalizat prompt, în schimb,orice greșeală sau tentativă de a strecura ”italianisme” în comentarii, ca dovadă că percepția pericolului există și semnale de alarmă se trag.

Florentina NIȚĂ

Sursa:

 

https://cronicaveche.files.wordpress.com/2017/09/revista-cronica-veche-septembrie.pdf

De la Iaşi la Roma, cu “La Fanciulla dagli occhi verdi”


Iaşi, 14.10.2016, de Nicolae Creţu – Ei bine, această Fanciulla… nu e alta decât Fata cu ochii verzi, singurul film artistic gândit şi realizat la Iaşi, în regia şi pe scenariul lui Mihai Mihăescu, profesor de film la UAGE, ecranizare după Gaudeamus, partea a doua din Romanul adolescentului miop, scriere juvenilă a lui Mircea Eliade.

prof. Nicolae Cretu

prof. Nicolae Cretu

La invitaţia regizorului, am făcut parte din micul, dar inimosul şi eficientul desant ieşean implicat în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea celor două proiecţii urmate de dialogul cu publicul din Cetatea Eternă: prima la Villa Borghese – Casa del Cinema (24 sept.), a doua, în ziua următoare, la Teatro Lo Spazio, din proximitatea Catedralei San Giovanni in Laterano, ambele – iniţiative ale diasporei româneşti din Capitala Italiei, prin structurile acesteia de reprezentare şi animaţie culturală, conduse de personalităţi competente şi dinamice, realmente capabile să difuzeze valorile noastre, româneşti, peste hotare, la un nivel foarte înalt de calitate şi ţinută a manifestărilor.Foto: Marius Lupu

Italia, o ţară – regină a artelor în general, pe care nu te saturi să o cunoşti în profunzimea dimensiunii ei de matcă fertilă a atâtor creatori de bunuri simbolice, între ei şi mari, uriaşi cineaşti ca Felini, Antonioni, Visconti, găzduia la Casa del Cinema, ceea ce e în sine o mare onoare, alături de o expoziţie închinată regizorului Dino Risi şi actorului Vittorio Gassman, sub genericul Le tracce della cinematografia romena in diaspora, un amplu Festival Internazionale Propatria – giovani talenti rumeni, cu o densă şi variată paletă de filme artistice şi documentare, deschis de filmul ieşean. O sală splendidă, de o sobră eleganţă, dar deloc glacială, aşadar fără nici un fel de impact inhibitor, cum s-a şi văzut în dialogul de după proiecţia prefaţată, din partea gazdelor organizatoare, de cântăreaţa şi actriţa Olga Balan, cu fireştile fraze introductive privind iniţiativa, ideea dominantă şi programul Festivalului. Dacă mai erau câteva locuri rămase neocupate: semn al unui interes deosebit al publicului, nu numai românesc, ci incluzând şi numeroşi italieni, legaţi sau nu, familial, de diaspora noastră, dar toţi dornici să cunoască, receptându-le creativitatea artistică şi, totodată, prezenţa colocvială, tinere talente româneşti, cineaşti şi muzicieni.Foto: Marius Lupu

Întrebările stârnite de film, de relaţia acestuia cu romanul lui Mircea Eliade, cu personalitatea, biografia şi opera acestuia, ca şi de interpretarea actoricească şi viziunea regizorală, de exterioarele ieşene şi din Roma ale filmărilor, de recurenţe semnificante în limbajul de imagini al artei filmului, toate acestea arătau, înainte de toate, o calitate intelectuală foarte ridicată a spectatorilor, familiarizarea profundă şi nuanţată a celor cu care noi, invitaţi ai Festivalului, intram astfel în comunicare. Nicio clipă genul de întrebări banale, mult prea previzibile şi sterile. Dimpotrivă, ilustrări ale dorinţei unor italieni şi români de a înţelege mai bine acea imagine pe care o dau romanul şi filmul despre mentalitatea, preocupările şi proiectele de viaţă ale tineretului din România interbelică. Gama dezbaterii, care a continuat şi după secvenţele ei în plen, alături, asociată cu Cotnari şi Bohotin, privea şi legăturile lui Eliade cu Italia, în special cu Papini şi Tucci, aşa cum imaginile filmate la Roma (Colosseo, Altare della Patria ş.a.), ca şi, mai încărcate de nostalgie, cele din Iaşi (Copou, Golia şi Cetăţuia, Casa Pogor, Grădina Botanică…). O satisfacţie specială ne-a dat nouă, celor veniţi din ţară, buna cunoaştere de către mulţi interlocutori (nu doar conaţionalii din diaspora) a succeselor filmului românesc contemporan. Reversul: regretul că Iaşul (comparativ cu Clujul) nu are o Facultate de Film şi, corelat, un Festival de profil, ambele pe măsura potenţialului Moldovei noastre în materie de actori şi în special regizori de film (Piţa, Visarion, Mungiu, Puiu, Porumboiu), capitol pe care moldovenii de origine îl domină detaşat. Dar poate că aventura/ nebunia frumoasă a lui Mihai Mihăescu şi a studenţilor săi şi interesul real şi viu stârnit acum şi abroad, la Roma, de La Fanciullavor trezi şi uni forţele care să pledeze eficient pentru producţie de filme artistice la Iaşi: instituţii, în frunte cu UAGE şi UAIC, Filiala Iaşi a Academiei Române, oameni de cultură şi lideri politici, solidar, fără tensiuni şi clivaje, nici de orgolii, nici de afiliere partinică. Aşa, de dragul Iaşului şi al Moldovei şi al talentelor pe care le produc, cu energie, inteligent şi eficient bătăios pe un drum al deprovincializării mentalităţilor, din mers, în Cetatea noastră.

ml15Vi se pare o utopie? Dar înainte de înfăptuire, totul este gând, proiect, vis. De ce nu s-ar apela la regizorii de origine moldovenească (în special, dar nu numai la ei) și, prin aceștia, și la colaborări internaționale, pentru cursuri și master classes de regie și actorie de film, de asemenea de scenaristică (poate în colaborare UAGE – Litere, de la UAIC, sau apelând la scriitori scenariști ieșeni, ca de pildă, Florin Lăzărescu)? Mi-ar plăcea să-i văd pe Tatiana Grigore, tânăra actriță primită cu atâta prețuire și căldură la Roma, ca și pe Andrei Sava, George Marici ș.a., din casting-ul Fanciullei, de ce nu, alături și de alții, seniori sau foarte tineri actori, distribuiți în creații cinematografice gândite, puse la cale și realizate la Iași. Ce-ar fi oare chiar atât de „irealizabil”?! Ce anume ne lipsește? Voința, ambiția și orgoliul, bătăioșenia necesară? Sau crede cineva că pasivitatea și resemnarea vor fi compensate, vezi Doamne, de vreun… miracol?dc5

Experiența romană ne-a arătat că se poate, că sunt aprecieri, recunoașteri și așteptări pe măsura prestigiului cultural al Iașului. Dar șansa intrării filmului lui Mihai Mihăescu, pe această cale, a unui Festival organizat de personalități și structuri de propagare culturală ale diasporei românești n-a fost deloc ceva abstract și impersonal. Am întâlnit mulți oameni deschiși la suflet și la minte, români, italieni și de alte neamuri, prezenți la cele două proiecții, de la oameni simpli și inimoși, de pildă fraţii restauratori Claudiu şi Dănuţ Costache de la “L’Antico Moro” din Trastevere, deloc rupți de România, și până la personalități absolut remarcabile și influente în lumea în care trăiesc, începând chiar cu doamnele Cătălina Diaconu, directorul Festivalului, şi Mioara Moraru, preşedinta Asociaţiei Propatria, sau Valeriu Barbu, animatorul unui Cenaclu romănesc, şi Cristian Biru, la lansarea cărţii căruia, “Curs minor de metaforă”, unii dintre noi au asistat. Dialogurile noastre, ale regizorului filmului, alături de Tatiana Grigore și de mine, cu amfitrionii organizatori au continuat încă din prima seară, în prezența Simonei Cecilia Crociani Baglioni și a soțului ei, profesor și istoric, contele Fernando Crociani Baglioni și a gazdelor acelei seri, Vica Farcaș, Magda Elena Aramă și Bianca, fiica sa. Același climat de prietenie și elevație și în casa Elenei și a lui Eduard Dascălu. În ultima mea seară la Roma (ceilalți mai rămâneau două zile acolo) surpriza a fost invitația, căreia i-am răspuns alături de Mihai Mihăescu, de face o vizită familiei italo-române a contelui Valentino Orsolini Cencelli, căsătorit cu actrița româncă Andra, mama a doi copii frumoși și foarte cuminți, Eugenia și Alberto: o vastă locuință nobiliară, plină de tablouri din colecția de artă a cuplului și o cină – dialog alături de încă alți câțiva români, Iulia Bolea și cealaltă fiică a sa, Oana, traducătoarea Tatiana Ciobanu și soțul ei, Vitalie. O seară în cursul căreia s-a vorbit mult despre România și Italia, despre schimburile culturale între cele două țări, încheiată cu o proiecție privată a filmului și conversații despre relația acestuia cu romanul lui Eliade. Și cum aș putea să închei fără să-i amintesc aici și pe ceilalți ieșeni din grupul nostru la Roma, Tudorși Irina Ostafie, Crina și Cristina Iacomi și, last but not least, Cătălin Muscalu, „cameramanul” nostru la toate momentele sejurului activ în Cetatea Eternă? Dar câte alte nume n-ar fi încă de amintit, lăsate acum deoparte din simple limite de spaţiu.

25cEste vreo „Morală” de tras, de dedus, din „aventura” narată mai sus? Da, una simplă ca formulare: Iașul și ieșenii trebuie să îndrăznească!

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

Sursa: Ziarul de Iaşi

Vezi şi:

Festivalul Tinere Talente Româneşti, ediţia a VI-a 2016, începe astăzi


20-23-28 Septembrie Teatro di Villa Torlonia

24-25 Septembrie Casa del Cinema

1 Octombrie Teatro Golden, via Taranto, 36 Roma

   Începe astăzi programul festivalului, cu trei evenimente muzicale care se vor desfășura cu contribuția Departamentului de Cultură și promovare artistică din cadrul Primariei Generale a Capitalei Roma și a proiectului Zètema, la Teatro di Villa TORLONIA. festival-logo

Pe data de 20 septembrie, primul eveniment din program, INCONTRO DI BELLEZZE   (ÎNTÂLNIRE CU ARTA) –  concert susținut de studenții cursului pre-universitar de pian de la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma, clasa Prof. Catalina Diaconu.

Următorul eveniment care se va desfășura pe data de 23 septembrie, …VISÂND LA DINU LIPATTI,  îi va vedea protagoniști într-un concert de pian si sax, pe Silvio ROSSOMANDO –  Sax Contralto și Giuseppe Giulio DI LORENZO – Pian, DUO OLIMPO, câștigătorii Primului Premiu Absolut și al Premiului Special „Festivalul Internațional  Propatria al Tinerelor Talente”, oferit în cadrul Concursului “ International Music Competition for Youth Dinu Lipatti” a 2-a ediție, Roma 2016 care s-a desfăsurat în luna mai la Accademia di Romania in Roma.

Pe data de 28 septembrie, in cadrul celui de-al treilea eveniment care va avea loc tot la Teatro di Villa Torlonia, îi vom aplauda pe doi mici muzicieni de faimă internațională, „enfant prodige”, frații Herman Med CERISHA (11 ani) și Alexander Leon CERISHA ( 9 ani) în concertul pentru pian si vioara, MAGIE DE SEPTEMBRIE.  cinematrografia-romena-1
24-25 septembrie, două zile dedicate filmului românesc realizat de tineri, cu tineri, pentru tineri. 

Zilele filmului, cu titlul sugestiv „REPERE CINEMATOGRAFICE ROMÂNEȘTI ÎN DIASPORA”, vor fi deschise pe data de 24 septembrie cu recitalul de nai susținut de muziciana și tânăra regizoare, Mariana Preda ( Olanda).  

În prestigioasa locație oferită de „Casa del Cinema” din inima Romei, vor fi prezentate în premieră, filme de lung și scurt-metraj realizate de tineri  regizori romani:  LA LIMITĂ, film în regia lui Bogdan Alexe și Tiberiu Rotărescu, realizat în cadrul proiectului “Tabăra de Film“- România  2014, cu protagoniști  tineri români din Italia, FATA CU OCHII VERZI ( 2015- 90′), în regia lui Mihai Mihăescu, adaptare după romanul “Gaudeamus” (partea a doua a ”Romanului adolescentului miop”) de Mircea Eliade, DOINA ( 2011-17’)  regia Nikolas Grasso, LIFE regia Mariana Preda, Nikolas Grasso,  STATUILE DACICE LA ROMA ( 2016-60′) documentar in regia Marius Lupu, BISERICI DE LEMN DIN ROMANIA (2015- 60′) documentar in regia Kiki Vasilescu, PERLA (2015-20′) regia Violeta Birla, TERAPIE PENTRU CRIMA ( 2014- 90′) regia Kiki Vasilescu, IO,  LORO E LARA (2011- 112’) regia Carlo Verdone.cinematrografia-romena

GALA PREMIILOR DE EXCELENȚĂ PROPATRIA va fi, ca în fiecare an, punctul culminant al Festivalului, cu invitați și tineri participanți din mai multe țări: România, Italia, Moldova, Franța, Austria, Belgia, Germania, Anglia, Spania, Olanda, SUA.

Concurenții din Gală s-au afirmat prin rezultate remarcabile la nivel local, regional sau național în muzică, arte vizuale, dans, sport sau alte domenii. Tocmai de aceea, spectacolul de gală va fi un triumf de momente artistice de excelență. Printre aceste tinere talente se numără și soprana Laura Bretan, în vârstă de numai 14 ani, româncă născută în SUA, una dintre cele 10 excelențe americane selecționate  în cadrul concursului “America’s Got Talent”.

Laura Brentan

Laura Brentan

Alături de tinerele talente, publicul va avea plăcerea să întâlnească personalități de vârf din lumea culturală românească, așa cum este Orchestra de Tineret “Monte Mario” (Roma), cu dirijorul M° Alfedo Santoloci, directorul Conservatorului Santa Cecilia.

Această a 6-a ediție a Festivalului Propatria și a Galei tinerelor talente va păstra aceleași caracteristici care s-au conturat de-a lungul timpului, consolidând imaginea acestui eveniment ca un  proiect comun al Diasporei, generator de diverse acțiuni care satisfac nevoile legitime ale românilor de peste hotare în a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea culturală și lingvistică.

Pentru Asociația Propatria este deosebit de important ca acțiunile desfășurate cu scopul promovării imaginii României peste hotare să devină o oglindă care să reflecte realitatea românească în cele mai strălucite rezultate, proiectată prioritar către toți cei dornici să cunoască valorile românești. Tocmai de aceea ne adresăm în mod special presei italiene și celei internaționale, publicului care nu a avut încă ocazia să descopere prea multe despre România din interiorul, dar și din afara granițelor.

Reprezintă o datorie comună a noastră – a celor care trăim departe de Patria mamă – și în aceeași măsură a instituțiilor competente din țară de a păstra sau crea în sufletul acestor adevărați ”Ambasadori ai României”, sentimentul de identitate națională, de a le face cunoscute și apreciate rezultatele de care suntem atât de mândri.

Ca o noutate, anul acesta Festivalul va avea o latură socială prin prezentarea – în al doilea an consecutiv – a proiectului „Tineri pe picioare” coordonat de doctorul Massimo Liberatori de la  Spitalul Universitar  „Agostino Gemelli” din Roma. Proiectul, căruia Asociația Propatria îi este partener din luna octombrie 2015, realizat în parteneriat cu AUCI ong (Associazione Universitaria per la Cooperazione Internazionale/ Asociația Universitară pentru Cooperare Internațională), Universitatea Catolică „Sacro Cuore” din Roma și Episcopia Ortodoxă Romană a Italiei, a oferit gratuit pană în prezent 120 de proteze la 107 bărbați din România cu picioarele amputate.

În  semn de apreciere din partea statului român pentru contribuția deosebită la dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Italia, precum și pentru sprijinul concret acordat persoanelor suferinde din țara noastră, în special copiilor cu afecțiuni grave, în luna noiembrie 2015, doctorul Massimo Liberatori a primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer din partea Președintelui României, Klaus Iohannis.

Festivalul Tinerelor Talente va susține prin această a 6-a ediție proiectul „Tineri pe picioare” printr-o campanie de informare și sensibilizare a opiniei publice din Italia și România, campanie care se va derula pe întreaga desfășurare a evenimentului, în colaborare cu grupul de voluntari ai proiectului.

Tot în cadrul ediției din acest an, va urca pentru prima dată pe scena Festivalului un grup de voluntari italieni, care activează din 2010 în România și a căror asociației ”Il Giocattolo” îi ajută pe copiii aflați în dificultate sau care sunt nevoiți să abandoneze școlile.

PROJECT PARTNER: ProEvent, Tabara de Film (Ro), East Movies Productions (SUA), Zetema-Progetto Cultura, Teatro di Villa Torlonia (Roma), Casa del Cinema (Roma), Autoritatea Națională Pentru Turism a  României, Villaggio Rumeno.

 colaboratori-6

COLABORATORI: As. Vocea Românilor (It), Ass. Officina delle culture (It), Liga Studenților Români din Străinătate-LSRS, Accademia Musicale Mediterranea (Taranto), As. ARTHIS (Belgia), Comitato per un Centro Interculturale a Roma, Centrul Cultural Român din Catalunia (Sp), IRFI Onlus “Italia Romania Futuro Insieme” (It), Aș. Părinților Români din Italia, As. Spirit Românesc Onlus (It), As. Noi Suntem Români (It), Institutul de Muzică H.W. Henze din Montepulciano, Fundația Cantiere d’Arte di Montepulciano, ProLoco Cetona, As. Dacia (Rep. Md),  Teatro Studio Jankovski (It).

 PARTENERI MEDIA: TVRInternațional, Agerpres, Radio România, AskaNews( Italia), Romanian Global News.

 

PĂMÂNTUL UITAT… DE DINCOLO DE PRUT, de Anton COŞA Episcop de Chişinău, Moldova


Rezistenţa catolicilor în timpul persecuţiei bolşevicilor în actuala Republică Moldova .

Romania_1Episcopul de Chişinău, PS Anton Coşa, vine să ne amintească de „Pământul uitat… de dincolo de Prut”, care, la fel ca şi alte regiuni din Europa de Est, a avut de suferit de pe urma comunismului. Autorul expune situaţia Bisericii Catolice din RASS Moldovenească în perioada interbelică şi din RSS Moldovenească între anii 1940-1941, când Basarabia a fost pentru prima dată ocupată de trupele sovietice, dar şi după anul 1944, când Basarabia a fost realipită Uniunii Sovietice. Pe lângă prezentarea generală a catolicismului din cele două regiuni ale actualei Republici Moldova (Transnistria şi Basarabia), episcopul Anton Coşa analizează situaţia unor parohii catolice din regiune, cum ar fi Chişinău, Tighina, Râbniţa, Bălţi etc. Şi întrucât istoria este făcută de către oameni, nu sunt trecute cu vederea figurile preoţilor care au activat în această perioadă în Basarabia, cum ar fi Ioan Hondru, Nicolae Şciurek, Bronislav Hodanenok, Vladislav Zavalniuc, „mărturia credinţei cărora nu se va pierde în Biserica Catolică din Republica Moldova”.  

Publicat in: Rezistenţa anticomunistă prin valori spirituale. Modele şi fapte (I), Dialog teologic , Revista Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, Anul XII, nr. 24 (2009)

Betleem, noiembrie  2013 - E.S. Mons. Anton Coșa Episcop de Chişinău, Republica Moldova, alături de Contesa Simona Cecilia și Contele Fernando Crociani Baglioni.

Pelerinaj în Țara Sfântă, Betleem, noiembrie 2013 – E.S. Mons. Anton Coșa Episcop de Chişinău, Moldova, alături de Contesa Simona Cecilia și Contele Fernando Crociani Baglioni.

“Cine ar fi avut curajul, în acei ani de tristă amintire, marcaţi de prigoana comunistă, să viseze că va veni o zi când va cădea „Cortina de Fier” ce a ţinut pentru atâţia ani departe unul de altul cele două maluri îndurerate ale Prutului! Ce ştia omul de rând în acea perioadă despre ceea ce se întâmplă dincolo de Prut, în afară de faptul că acolo se află URSS, aşa cum, de altfel, se învăţa şi la şcoală şi se putea vedea pe hartă? Mai ales, generaţiilor tinere le era total necunoscută Basarabia şi ceea ce reprezintă ea, iar când totuşi, prin voia întâmplării, cineva încerca să discute despre aceasta se vedea clar că lipsesc şi cele mai simple date. Un preot cucernic îmi povestea odată că dânsul coresponda cu un preot din Basarabia. Mi se părea că este imposibil aşa ceva. Şi totuşi, era adevărat. Cu această ocazie am înţeles, pentru prima dată, că şi dincolo de Prut există o viaţă catolică.

Când mai târziu a început perioada de „perestroikă” a lui Gorbaciov, care a permis populaţiei o anumită deschidere spre valorile religioase, când fraţii noştri au început să prindă curaj, atunci am început şi noi să ne aruncăm privirile mai des şi mai cu nesaţ spre dânşii, iar programele de televiziune nu numai că ne încântau privirile, dar ne şi umpleau inimile de speranţă. Basarabia începea să-şi descopere identitatea între rănile trecutului şi perspectivele independenţei sale. Dar nimeni nu ştia încă ce va urma. În această perioadă au început şi primele contacte între cele două părţi, care au culminat cu Podul de Flori şi care au adus după sine noi forme de apropiere între fraţi.

În această perioadă, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a înţeles provocarea istoriei şi s-a angajat imediat, în persoana păstorului ei, să susţină spiritual şi să ajute la refacerea vieţii spirituale a comunităţilor catolice. Crezul de nezdruncinat al Preasfinţitului Petru Gherghel în vocaţia Basarabiei şi curajul său în a promova această nouă Biserică ce se năştea zi de zi au condus la apariţia unei noi dieceze şi, prin aceasta, la normalizarea vieţii credincioşilor catolici din acest teritoriu.

Cercetând viaţa religioasă şi bisericească a catolicilor de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova în perioada sovietică, trebuie menţionat din 57 capul locului că autorităţile ateiste au aplicat metodele cele mai violente pentru a lichida Bisericile, în general, şi Biserica Catolică, în special. Printre primii care au fost supuşi acestor metode, începând cu anul 1918, au fost credincioşii diecezei noastre, care locuiau pe malul stâng al Nistrului, în regiunea numită astăzi de noi Transnistria. În Basarabia, în cealaltă parte a diecezei, autorităţile sovietice au utilizat experienţa acumulată în lupta sângeroasă cu religia şi credincioşii pentru prima dată în 1940 şi a doua oară după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.” (din Preambol)

România, noua stemă: care?


În legea promulgată astăzi de Președintele României Klaus Iohannis pentru modificarea Legii nr.102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în anexa grafică este reprezentată stema de mai jos. Ea contravine textului de lege, care precizează, în art. 1: “Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insiţiune: b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru (!) [….] d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brâu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră (!) cu ciocul de aur […]”.
În procesul de modificare a stemei, ce se va încheia până la 31 noiembrie 2018, ce vor face autorităţile publice? Vor respecta textul legii sau desenul? stema-ro
Să mai menţionez faptul că simbolulul suveranităţii şi independenţei, Coroana de Oţel a României, nu ar trebui micşorată de 10 ori şi pusă, mică şi penibilă, pe capul acvilei, ca o “coroană de bere”?
De ce nu am revenit, asemenea Ungariei, Poloniei, Bulgariei şi Serbiei, la vechea stemă din perioada interbelică?
Altfel, este o reuşită reintegrarea Coroanei de Oţel în stema naţională, iar cei care au militat pentru acest lucru de 26 de ani, precum şi parlamentarii care au iniţiat această lege, au acest merit. Vom reuşi mai mult?

 

INTERVIUL RRA CU AMBASADORUL BOGDAN TĂTARU-CAZABAN, LA SFÂRȘIT DE MANDAT


La Basilica Sant Anselmo all’Aventino din Roma, luni seara, zeci de cardinali și preoți români au asistat la un Te Deum prezidat de episcopul ortodox român, Preasfințitul Siluan, în onoarea E.S. Dl. Bogdan Tătaru Cazaban ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun și pe lângă Ordinul Suveran de Malta, la finalul mandatului său de 6 ani. Datorită relațiilor bilaterale dintre cele două state, peste 220 de biserici ortodoxe și alte 70 de rit catolic românești există în prezent pe teritoriul italian.

E.P: Care au fost realizările cele mai importante ale misiunii de 5 ani ca ambasador al Romaniei pe langa Sfantul Scaun si pe langa Ordinul Militar Suveran de Malta?
Bogdan Tătaru Cazaban: Cred că acești ani au adus o intensificare notabilă a relațiilor cu Sfântul Scaun, fie și numai dacă ne referim la frecvența și nivelul vizitelor autorităților române aici și ale reprezentanților Sfântului Scaun în țara noastră. Sărbătorirea a 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice a fost marcată la cel mai înalt nivel, atât prin vizita Președintelui României, cât și prin participarea Cardinalului Secretar de Stat la evenimentul aniversar. Aș adăuga că, în acești ani, au fost semnate primele documente bilaterale sectoriale din istoria recentă: primul acord între universități, crearea lectoratului de limbă, cultură și civilizație românească la Institutul Pontifical Oriental, memorandmul de înțelegere la nivelul ministerelor culturii,  și s-a pregătit proiectul de acord pentru recunoașterea reciprocă a titlurilor de studii. O altă dimensiune a fostcreșterea vizibilității acestei relații prin organizarea evenimentelor de diplomație publică: este vorba de evenimente ecumenice, organizate cu Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, de conferințe despre marile figuri ale spiritualității românești sau despre beatificările recente, de publicațiisub egida Ambasadei.
E.P: Ati avut ocazia sa colaborați cu doi Papi: Benedict al XVI-lea și Francisc. 
Bogdan Tătaru Cazaban: E adevărat că am avut privilegiul de a asista la un moment istoric și la o perioadă unică pentru Biserica Catolică. Am fost acreditat pe lângă Papa Benedict al XVI-lea, a cărui operă o cunosc și o admir, și mi-am desfășurat o mare parte a activității în primii ani ai pontificatului Papei Francisc. Cred că Papa Benedict rămâne unul dintre marile spirite ale Europei, ale cărui analize își păstrează vigoarea și forța de inspirație. În Papa Francisc văd un Papă al renașterii spirituale și al milostivirii, care răspunde nevoii imense a omului contemporan, cu toate dramele și tribulațiile sale, de a se ști înțeles și iubit. E una dintre cheile, poate cea mai puternică, pentru a deschide porțile indiferenței spirituale de astăzi, detectând dincolo de ele o acută nevoie de întâlnire și dialog.
E.P: România si Ordinul Suveran de Malta marchează in 2016 – 25 de ani de la restabilirea relatiilor diplomatice. Ce evenimente ati coordonat pentru aceasta aniversare? 
Bogdan Tătaru Cazaban: Ordinul Suveran de Malta are o prestigioasă istorie, de peste 900 de ani, și dezvoltă astăzi o diplomație umanitară. Este impresionantă activitatea membrilor săi în zonele afectate de conflicte sau de dezastre naturale. În România exită o foarte bună prezență a Ordinului, care prin Serviciul de Ajutor Maltez a venit în întâmpinarea persoanelor afectate de inundații, a sprijinit diferite instituții medicale, susține o gradiniță pentru copii cu dizabilități, se ocupă de îngrijirea bătrânilor și de integarea romilor. Toate aceste activități dau consistență unei relații, ai cărei 25 de ani am avut onoarea să-i sărbătorim la reședința Principelui și Marelui Maestru al Ordinului printr-un concert și prin lansarea unei cărți publicate de Ambasadă cu sprijinul Institutului Cultural Român.
E.P: In acești 5 ani, ați participat la foarte multe ceremonii religioase ale parohiilor românești ortodoxe și catolice din Italia și ati avut ocazia sa interacționați si sa întâlniți numerosi conationali stabiliti in Peninsula. In ce măsura, biserica ii poate sprijini pe romanii aflati pe teritoriul italian? 
Bogdan Tătaru Cazaban: Prezența în comunitățile noastre religioase din Italia, în marea lor majoritate ortodoxe, găzduite în lăcașuri sau spații oferite de Biserica Catolică, a fost o experiență care m-a îmbogățit. Am avut sentimentul comunității și al comuniunii de fiecare dată când le-am vizitat. Trebuie să subliniez că parohiile au un rol extraordinar în integrarea românilor. Pentru autoritățile locale și pentru locuitorii diferitelor orașe reperul în relația cu comunitatea românească este preotul. De aceea, a fost și este foarte important sprijinul pe care, în numeroase cazuri, Biserica Catolică l-a acordat în mod fratern parohiilor românești. Activitatea acestora merită din plin să fie cunoscută și susținută.
E.P: Există ceva care ați vrut să realizați ca ambasador și nu ați reusit încă sau se va realiza anul acesta?
Bogdan Tătaru Cazaban: Întotdeauna rămân multe de făcut. Sunt proiecte în lucru, vizite, a căror concretizare în viitorul apropiat mă va bucura. Sper că acordul în domeniul educației va putea fi semnat cât mai curând. Este un proiect important pentru românii care studiază în sistemul de învățământ pontifical și pentru profilul colaborării cu Sfântul Scaun.

Sursa:: http://www.romania-actualitati.ro/

Citește și:

Programul „Antreprenori români de pretutindeni”. Înscrie-te online până la 31 iulie 2016!


Învață să fii antreprenor, oriunde ești în lume! Cu acest slogan, Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (MAE – DPRRP), în parteneriat cu Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM și Re>Patriot – un proiect al Romanian Business Leaders – RBL, lansează Programul de e-Learning „Antreprenori români de pretutindeni”.  Programul prevede organizarea unor cursuri pentru românii de pretutindeni, care se vor desfășura în perioada 1 iulie- 15 noiembrie 2016 și au ca scop promovarea culturii antreprenoriale și de management și sprijinirea românilor din străinătate. Înscrierea la Programele e-Learning FNTM se face până la 31 iulie 2016.antreprenori

Stimularea spiritului întreprinzător și încurajarea inițiativelor de afaceri, care pot crea mai multă bunăstare pentru români, oriunde aceștia s-ar afla, sunt obiective pe care Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni le susține în mod constant.

Prin Programul „Antreprenori români de pretutindeni”:

  • beneficiezi de una din cele 300 de burse de studiu pentru Programele e-Learning în management și cultură antreprenorială Antreprenor, Manager și Întreprinzător în turism, dezvoltate de Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM.
  • poți câștiga unul din cele 3 locuri pentru mentorat tehnic cu lideri români de business din proiectul Re>Patriot.
  • poți câștiga unul din cele 3 sejururi în România, oferite de Re>Patriot (RBL).
  • poți câștiga una din cele 20 de cărți de antreprenoriat, câte 10 exemplare din „Ghidul Practic pentru Antreprenori”, realizat de Romanian Business Leaders și câte 10 exemplare din cartea „Cei care schimbă jocul”.

Modalitatea de înscriere: completează Formularul electronic, până la 31 iulie 2016.

 Înscrierea la Programele e-Learning FNTM se face pe principiul primul venit, primul servit, în limita a 100 de locuri pentru fiecare Program de educație – Antreprenor, Manager și Întreprinzător în turism.

Programul de studiu se încheie cu susținerea testelor online. Pentru a absolvi cursul, fiecare participant trebuie să obțină un punctaj de 70% pentru fiecare modul de curs.

Diplomele de absolvire se eliberează sub egida FNTM (electronic și/sau print). Pentru informații suplimentare, trimiteți un mesaj la antreprenor@fntm.ro.

Pentru a beneficia de premiile oferite de RBL, cursanții interesați sunt invitați să trimită un plan de afacere, până la 30 octombrie 2016, la adresa office@repatriot.ro.

Premiile constau în :

  1. Mentorat tehnic – Un juriu format din câte un reprezentant al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM și Re>Patriot (Romanian Business Leaders – RBL) va alege cele mai bune 3 planuri de afaceri trimise.
  2. Sejururi în România – Câștigătorii celor 3 sejururi vor fi extrași prin tragere la sorți, folosind o aplicație electronică, din totalul planurilor de afaceri trimise.
  3. Cărți de antreprenoriat – Primele 20 de planuri de afaceri trimise vor fi premiate cu câte o carte la alegere din „Ghidul Practic pentru Antreprenori” și „Cei care schimbă jocul”. Vă rugăm să menționați titlul cărții dorite când trimiteți planul de afaceri. Structura planului de afacere va fi anunțată după înscrierea la Programele e-Learning.

Despre Programele de e-Learning FNTM

Fiecare Program de educație se studiază în perioada iulie – noiembrie 2016, prin intermediul platformelor de e-Learning www.edusa.ro, respectiv elearning.intreprinzatorturism.ro, lansate și dezvoltate de FNTM.

Modulele de curs ale fiecărui Program de educație sunt concepute de o echipă de consultanți, oameni de afaceri și profesori recunoscuți în mediile universitare.

Alege Programul e-Learning FNTM care ți se potriveşte cel mai bine!

 Programul de educație Antreprenor

  • Firma și mediul economic
  • Antreprenoriat și inovare
  • Managementul afacerii
  • Finanțele și contabilitatea afacerii
  • Marketingul afacerii
  • Comunicare și negociere

Studiu pe platforma e-Learning de pe edusa.ro.

 Programul de educație Manager

  • Plan de afacere
  • Management strategic
  • Management financiar
  • Management de proiect

Studiu pe platforma e-Learning de pe edusa.ro

 Programul de educație Întreprinzător în turism

  •   Management turistic
  •   Marketing și promovare
  •   IT&C
  •   Management financiar
  •   Plan de afacere – Cerere de finanțare

Studiu pe platforma e-Learning de pe intreprinzatorturism.ro.

Beneficiile studierii Programelor e-Learning:

  • cursuri aplicate, dinamice, interactive și intuitive
  • peste 200 de ore de teorie completate de studii de caz
  • momente didactice animate și exerciții aplicative
  • exemple video, pilde, poveşti cu tâlc, cugetări şi citate celebre
  • studiu în ritm propriu, cu autoevaluare permanentă
  • accesarea cursului oricând și de oriunde, prin intermediul internetului.

 Testimonialele absolvenților Programelor e-Learning FNTM: http://goo.gl/So5CGC

Despre programul de mentorat RBL – Mentoria

Mentoria este un program național de mentorat de business pentru antreprenori în etapa de start-up și scale-up.

Scopul programului este să sprijine antreprenori cu potențial, astfel încât aceștia să devină jucători reprezentativi în domeniul lor în România și/sau să fructifice oportunități în alte piețe din afara țării.

Facem lucrul acesta prin relații de mentorat cu durata de 1 an și întâlniri lunare între mentee și mentori. Avem o echipă de circa 90 de mentori lideri de business care sunt atât antreprenori, cât și antreprenori. Selectăm mentee de două ori pe an – fiecare aplicație este evaluată de un panel format din liderii proiectului și managerul de program.

Motto-ul Mentoria este „cresc antreprenorii, crește România!”

Mai multe detalii la www.mentoria.rbls.ro.

 Despre cărțile de antreprenoriat oferite de Re>Patriot

Ghidul Practic pentru Antreprenori” este o colecție de sfaturi și instrumente pentru românii care doresc să pornească o afacere sau au deschis recent un business. Ghidul este scris de antreprenori și antreprenori români, membri Romanian Business Leaders. Detalii aici.

Cartea Cei care schimbă jocul” este, după știința autoarelor – Andreea Roșca și Mona Dîrțu -, prima carte care vorbește despre mecanismele și procesele de decizie ale primei generații de antreprenori români de după deșertificarea comunistă. Detalii aici și pe www.ceicareschimbajocul.ro.

______________________________________

 Valorificarea în beneficiul României şi al tuturor românilor a potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au comunităţile româneşti prin dimensiunea şi dinamica lor, este un obiectiv specific al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

Prin promovarea programelor de burse on line, Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni dorește să evidențieze rolul esențial al educației și al formării în cultivarea noilor generații de întreprinzători și să facă antreprenorialul o perspectivă atractivă și accesibilă pentru toți românii de peste granițe. Antreprenorialul este cel mai puternic catalizator al creșterii economice iar  întreprinderile mici și mijlocii sunt principalele furnizoare de locuri de muncă în Europa.

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni dorește să aducă o contribuție specifică la dezvoltarea competențelor antreprenoriale și stimularea unei implicări active în domeniul economic a românilor de peste hotare, inclusiv prin transferul de expertiză al acestora  în România și contribuția la dezvoltarea unor sectoare economice din țara noastră.

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni consideră că abordarea comunităților românești de peste granițe trebuie să țină cont de provocările și oportunitățile globale actuale, profilul  identitar al acestora putând fi afirmat inclusiv prin asumarea unui profil economic activ. 

_____________________________________________

Misiunea Fundației Naționale a Tinerilor Manager, www.fntm.ro, este de a promova și dezvolta cultura managerială modernă în societatea românească, în spiritul economiei de piață.

În cei peste 19 ani de activitate, FNTM a realizat sesiuni de instruire și evenimente la care au participat peste 15.000 de manageri, antreprenori, studenți, funcționari publici și viitori întreprinzători. FNTM deține experiență vastă în managementul proiectelor și a dezvoltat, condus și colaborat în peste 30 de proiecte, cu finanțare din fonduri europene și alte surse de finanțare.

Prin proiectele și inițiativele FNTM, participanții au beneficiat de programe de educație, consultanță personalizată în dezvoltarea afacerilor, conferințe motivaționale, schimburi de experiență, acces la bune practici naționale și internaționale, misiuni economice, studii și cercetări de piață, acces la literatură de specialitate și instrumente online și offline de promovare a afacerilor. 

FNTM a dezvoltat și administrează platforme e-Learning pentru programele de instruire în management şi cultură antreprenorială Antreprenor, Manager și Întreprinzător în turism. Aproximativ 5000 de persoane din România, Republica Moldova și din Diaspora  s-au înscris pentru a studia cursurile din cadrul celor trei Programe e-Learning. Ca instrumente de promovare a afacerilor, Fundaţia a dezvoltat magazinul online de educație Edusa.ro, platforme e-business și e-commerce de promovare a afacerilor din mediul rural (www.ruralantreprenor.ro), precum și portalul de informare turistică și rezervări online http://www.cazarelapensiune.ro, dedicat promovării pensiunilor, afacerilor conexe și informării turiștilor și publică anual Catalogul Pensiunilor din România.

De peste 19 ani FNTM promovează antreprenoriatul și cultura managerială, bazate pe valorile fundamentale ale societății civilizate, lansează inițiative și instrumente inovative de educație și promovare.

_______________________________________

 Proiectul Re>Patriot, un proiect de repatriere prin antreprenoriat, este adresat românilor din Diaspora. Lansat de Romanian Business Leaders, o importantă fundație care reunește antreprenori și lideri din mediul de afaceri românesc, proiectul își dorește să ofere sprijinul de care românii din diaspora au nevoie pentru a investi în România sau/și pentru a se reloca acasă. Pentru a afla ce oportunități există în România sau pentru a fi susținuți în lansarea de afaceri  în România, în reconectarea sau tranziția spre casă, românii din Diaspora pot accesa www.repatriot.ro sau pot scrie Facebook cu același nume. Mai multe detalii despre Romanian Business Leaders la www.rbls.ro.

 Sursa: Ambasada României în Italia