Ce se va întâmpla în Biserică după anunţarea demisiei lui Benedict al XVI-lea?


  prof. Giuseppe Dalla Torre ,  Magnifico Rettore della LUMSA

prof. Giuseppe Dalla Torre , Magnifico Rettore della LUMSA

Ştirea a făcut imediat înconjurul lumii. Agenţia SIR a intervievat pe un expert de drept canonic şi ecleziastic, profesorul Giuseppe Dalla Torre, rector la LUMSA (Libera Università Maria Santissima Assunta), considerat unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai materiei. Iată în continuare răspunsurile sale.

• Înainte de toate, ce senzaţie aţi avut la această ştire, din punct de vedere uman, spiritual şi religios?

Giuseppe Dalla Torre: Am avut o emoţie profundă, care se naşte din perceperea, din constatare încă o dată a umilinţei acestei persoane foarte mari care este Benedict al XVI-lea. Ştim cât este de mare ca studios, ca om al Bisericii, ca om de cultură. Deci văd un gest de umilinţă foarte mare şi-l interpretez în această cheie tocmai pentru că, în măsura în care – îmi imaginez – a perceput scăderea propriilor forţe fizice împreună cu creşterea complexităţii “modernităţii”, această mare în care Biserica trebuie să navigheze, el, pentru cel mai mare bine al Bisericii, a luat această decizie cu seninătate.

• Un fulger din senin, a fost definit acest anunţ. Ce va însemna, în termeni concreţi, pentru practica canonică a convoca un Conclav ca urmare a unei astfel de decizii?

Giuseppe Dalla Torre: Până în ziua de 28 februarie, la orele 20.00, Papa va continua să exercite funcţiunile sale în plinătatea propriilor puteri şi prerogative. După acel moment, aşa cum este prevăzut de normele în vigoare ale dreptului canonic, conducerea Bisericii pentru chestiunile obişnuite va reveni Colegiului Cardinalilor. În acest moment, cardinalul Decan va trebui să convoace Conclavul. Toată materia a fost recent reglementată de constituţia Fericitului Ioan Paul al II-leaUniversi Dominici Gregis, dată în 1996.

• Cu ce poate fi comparată această decizie? Există în istoria pontifilor un caz asemănător?

Giuseppe Dalla Torre: Eu nu sunt un istoric al Bisericii, deci aceşti studioşi vor analiza care alte evenimente de această natură pot să fie comparate cu alegerea lui Benedict al XVI-lea. Desigur, în afară de cazul foarte vestit al lui Celestin al V-lea, proclamat sfânt, în momentele cele mai dificile pentru Biserică, în perioada medievală în care au fost evenimente foarte complexe cu prezenţa a Papi şi anti-Papi, au existat cazuri în care unii pontifi, pentru binele Bisericii, au asumat decizii oricum răsunătoare şi neobişnuite. Mi se pare că, în acest caz, criteriul fundamental, ca în altele pe care istoricii le vor analiza, este cel de a constata că deciziile au fost luate mereu în numele binelui suprem al Bisericii.

• Ce timpuri şi probleme vedeţi dumneavoastră pentru următoarele săptămâni în privinţa conducerii Bisericii universale?

Giuseppe Dalla Torre: Desigur, înainte de toate îmi imagine că Benedict al XVI-lea a cântărit consecinţele şi evenimentele care se vor produce după încetarea ministeriului său petrin. Luând în considerare personalitatea sa, discreţia şi sensibilitatea sa, precum şi inteligenţa sa, este inimaginabilă din partea sa o atitudine de mare dezlipire de tot ceea ce trebuie să se întâmple. Cu siguranţă va voi să-i lase pe cardinali în cea mai absolută libertate cu privire la viitoarele lor demisii. Şi, de altfel, înşişi cardinalii nu vor putea să scape – aceasta este o idee a mea personală – de problema de a găsi o persoană care să aibă nu numai capacităţi religioase, spirituale şi intelectuale potrivite să susţină Tronul lui Petru, ci să aibă şi factori importanţi cum ar fi carisma, forţa fizică, capacitatea de relaţie cu complexitatea, cerute astăzi de o funcţie ca aceea de conducător al Bisericii universale.

• Ce se poate spune despre diferenţa de atitudini între Ioan Paul al II-lea care a rămas până în ultima clipă, deşi era doborât de boală, şi Benedict al XVI-lea care în schimb, simţindu-se tot mai slăbit, a decis să “demisioneze”? Oare se prăbuşeşte “mitul” Papei?

Giuseppe Dalla Torre: Trebuie să spun că e vorba de două personalităţi foarte diferite, aşa cum ştim cu toţii. Eu cred că Benedict al XVI-lea, tocmai datorită persoanei sensibile care este, a evaluat propria condiţie în manieră diferită faţă de evaluarea pe care a făcut-o predecesorul său. Nu cred că există riscul de a vedea diminuată imaginea papalităţii. Trebuie gândit că, în special între secolele XVIII-XIX, Papa a fost foarte mitizat datorită faptului că au existat Papi foarte chinuiţi şi constrânşi la decizii dificile şi dureroase din parte evenimentelor istorice. Îi citez numai pe Pius al V-lea, Pius al VII-lea, Pius al IX-lea, dar sunt mulţi alţii. Apoi, Ioan Paul al II-lea ne-a dus din nou în umanitatea deplină cu boala sa, înfruntată cu forţă interioară exemplară, nerenunţând la activitatea proprie a funcţiei sale. Făcând astfel, a arăta lumii şi omenitatea sa deplină, doborâtă de suferinţă dar nu învinsă. Alegerea lui Benedict al XVI-lea este, în schimb, de a face să prevaleze binele Bisericii, lăsând spaţiu unui Papă mai tânăr şi sănătos, care s-o poată conduce în această epocă aşa de dificilă şi complexă. Lecţia pe care o tragem din aceste două exemple eminente este că Papa, oricum ar fi, este un om care poartă povara foarte mare a Bisericii. Unii îl interpretează într-un mod, alţii în altul, dar simţim că aceşti doi Papi ca ‘vicari ai lui Cristos’ au iubit Biserica până la capăt. Şi, de altfel, creştinismul vesteşte că Dumnezeu s-a făcut om, că iubeşte omenirea aşa cum este ea.

(După Agenţia SIR, luni, 11 februarie 2013)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

 Sursa: ercis.ro

BenedettoXVI

 

VATICANO-PIAZZA SAN PIETRO, VENERDÌ, 22 GIUGNO, ORE 21: DIFENDIAMO IL PAPA!


Veglia di preghiera per il Santo Padre, Papa Benedetto XVI, per il suo Pontificato e per la Chiesa Universale,  con S. Em. Card. Angelo Comastri.

Solidarietà militante dei cattolici in difesa del romano Pontefice Benedetto XVI, contro i violenti attacchi, le congiure contro Sua Santità, che ardiscono infiltrarsi mediante elementi corroti e venduti, persino nei suoi palazzi.

Sua Eminenza Reverendissima il Signor Cardinale Angelo Comastri, Vicario di Sua Santità per la Città del Vaticano, presiede la veglia di preghiera per il Papa e per il Suo Pontificato. Piazza San Pietro, venerdì, 22 giugno 2012, alle ore 21. La veglia è promossa dal Movimento dell’Amore Familiare. Vi aderiscono innumerevoli movimenti, e organizzazioni cattoliche, laiche, civili ed aconfessionali. È apprezzata l’adesione dei confratelli ortodossi.

 Il Conte Prof. Fernando Crociani Baglioni, Presidente dell’Istituto di Studi Storici Beato Pio IX, ci ha dichiarato: “in veste di Cavaliere di Gran Croce dell’Ordine del Santo Sepolcro, ho partecipato al Pontificale e processione eucaristica del Corpus Domini, giovedì scorso, con Sua Santità. Ho potuto ammirare l’entusiasmo, la sterminata partecipazione del popolo romano e dei pellegrini all’evento, manifestando attaccamento, devozione e affetto al Santo Padre. Non vi sarà congiura, complotto o vile azione criminale, da poter scuotere la barca di Pietro. Il Papa Benedetto XVI, quantunque minacciato e assalito, non teme alcuno né alcunché. Con la veglia di preghiera il popolo di Dio confermerà la sua devozione al Papa, così come sette anni fa, in Piazza San Pietro, quando tutti noi, detti “Papa boys”, intonammo “Benedetto! Benedetto! Benedetto!”.

L’Associazione Italia Romania Futuro Insieme, che riunisce emigranti romeni e moldavi in Italia, nonché molte famiglie italiane legate per affetto, gratitudine e simpatia alla nazione romena, nella sua complessiva realtà cristiana ed ecumenica, reca l’adesione alla figura e alla causa del Romano Pontefice, così come al suo predecessore Beato Giovanni Paolo II, il quale onorò di sua visita la Romania cristiana, con la forza delle sue comunità in Italia.

Innumerevoli altre comunità di immigrati da numerose nazioni europee ed extra-europee partecipano alla veglia di preghiera, a conforto e difesa di Sua Santità, contro i suoi nemici, congiurati e traditori palesi ed occulti.

“Oremus pro Pontifice nostro Benedicto XVI

Dominus conservet eum

Et vivificet eum

Et beatum faciat eum in terra

Et non tradat eum in animam inimicorum ejus.

Fiat manus tua super virum dexterae tuae.

Et super filium hominis quem confirmasti tibi.

Per Christum Dominum nostrum.

Amen.”

Simona C. Farcas

Per informazioni in lingua romena e adesioni:

cell. 389-1864064

e-mail: futuroinsieme2012@gmail.com

Inoltre,

Movimento dell’Amore Familiare

Per ogni informazione la segreteria del Centro è aperta il martedì dalle ore 10 alle ore 13 e il giovedì dalle ore 16 alle ore 19, al numero +39 06/68.30.00.55; FAX : +39 06/68214011

Scarica il volantino.

VATICANO, BENEDETTO XVI NEI RITRATTI DEL CELEBRE ARTISTA ROMENO STEFAN POPA POPA’S


Ştefan Popa Popa’s, ritratto di Giovanni Paolo II

Ştefan Popa Popa’s, ritratto di Giovanni Paolo II

Pubblicato l’album “Papi, Santi… Illustri”  del mondo cattolico realizzati da Ştefan Popa Popa’s: 265 immagini dei papi accanto a manoscritti celebri. Romeno, cattolico romano, ritrattista di fama internazionale,  Ştefan Popa Popa’s è un prestigioso artista contemporaneo di grande esuberanza culturale.

Il Prof.  Giorgio Cegna, direttore di Uniglobus University e Gran Cancelliere della Confederazione Internazionale dei Cavalieri Crociati, lo descrive così: “Popami ha colpito perché è una persona che raccoglie tutti i lati positivi che un artista dovrebbe possedere: desiderio di cercare, consapevolezza che deve ancora trovare, modestia ed un grande cuore. Popa si entusiasma quando un’idea nuova lo scuote, quand o una proposta lo carica… quello è il momento in cui diventa generoso, si sacrifica e si dà totalmente, graffiando i suoi fogli, facendo ritratti, donandoli ai fruitori».
Citeste si:
ISBN: 8890590351 ISBN 13: 9788890590351

ISBN: 8890590351
ISBN 13: 9788890590351

Albumul Papei Benedict al XVl-lea, realizat de Ştefan Popa Popa’s

www.popa-popas.ro

http://www.bookiseala.ro/

<iframe width=”420″ height=”315″ src=”http://www.youtube.com/embed/74WzEc43SQI&#8221; frameborder=”0″ allowfullscreen>

S-a stins artistul român Camilian Demetrescu


Camilian Demetrescu, pictor, sculptor şi cercetător de artă romanică, a încetat din viaţă, luni, 6 mai, la locuinţa sa din Gallese, nu departe de Viterbo, în centrul Italiei. Născut în 1924 la Buşteni, a fost constrâns să plece din ţară în 1969. S-a impus în Italia prin creaţii aristice de profundă inspiraţie creştină, pe care le considera o terapie spirituală pentru omul european. Apreciat de fericitul Ioan Paul al II-lea, Camilian Demetrescu a donat în 2008 papei Benedict al XVI-lea o colecţie prestigioasă de tapiserii care întâmpină pelerinii în sălile Aulei Paul al VI-lea. Il-Papa-a-colloquio-con-lartista-Demetrescu-

 Constrâns să fugă din ţară cu sufletul răvăşit de degradarea omului, s-a dedicat cu toate puterile pentru reconstrucţia omului. Marcat de rana dezbinării dintre creştini, a transpus în artă visul unităţii dintre Roma şi Constantinopol. Adept al abstractismului, a trecut fără rezerve la simfonia valorilor creştine. Lângă numele său, în ultimii ani ai vieţii, îi plăcea să adauge, ca tot atâtea trepte către împlinire: „pictor, sculptor şi cercetător de artă romanică”. Astfel este prezentat pe situl Radio Vatican Camilian Demetrescu, numele de artă al lui Paul Constantin Demetrescu, născut la Buşteni în 1924, şi decedat la Gallese, nu departe de Viterbo, în centrul Italiei, pe 6 mai 2012.

După primele studii de artă în 1949, la Bucureşti, Demetrescu începe să exploreze universul cromatic al artei religioase, intrând în coliziune frontală cu exigenţele socialismului real din ţară. În 1969 reuşeşte să plece din România, pentru a se stabili în Italia, a doua sa patrie. Primele realizări artistice îl plasează în curentul artei abstracte, dar întâlnirea cu Mircea Eliade, în 1979, la Paris, îi deschide orizontul artei sacre. Începe să cutreiere Europa, cu hârtie şi creion în mână, pentru a se „alfabetiza”, după cum spune el însuşi, cu limbajul simbolic al artei romanice. Începe o perioadă de creaţie deosebit de fecundă, în care s-au alternat critici caustice şi aplauze sincere, lăsând pretutindeni amprenta unei personalităţi de înalt profil uman şi creştin. La 2 ianuarie 2008, artistul român a prezentat Papei Benedict al XVI-lea o prestigioasă colecţie de tapiserii cu subiect religios donată Sfântului Scaun, care şi astăzi întâmpină pelerinii în Aula Paul al VI-lea a audienţelor generale sau în alte săli adiacente pentru audienţele papale private.

Camilian Demetrescu (1924-2012)

Camilian Demetrescu (1924-2012)

Un număr impresionant de expoziţii, mai ales în Italia, au oferit publicului un parcurs artistic menit să contribuie la vindecarea omului contemporan, în care s-au depozitat ruinele „declinului cultural” din ultimele secole şi recentei „nenorociri a utopiilor totalitare”. „Chipul omului de astăzi este degradat”, afirma Demetrescu, „şi pentru a construi o democraţie cu faţă umană trebuie să fie reconstruit omul însuşi, să se pună din nou împreună părţile unui om făcut bucăţi de patru veacuri de diferite umanisme, iluminisme şi utopii mai mult sau mai puţin ştiinţifice. Reconstrucţia omului! Îmi vin fiorii când mă gândesc la toată ingineria antropologică din comunism care trebuia să clădească omul cel nou, destinat să locuiască fericit în cazarmele utopiei totalitare. Nu de această reconstrucţie este vorba. Nu statul şi politica trebuie să schimbe omul. Numai persoana umană se poate reconstrui pe sine pentru a deveni ceea ce Sfântul Paul înţelegea prin adevăratul om nou”.

A fost foarte critic faţă omiterea menţionării rădăcinilor creştine în Constituţia Europeană, criticând aspru pentru această opţiune autorităţile de la Bruxelles, „alarmate” de retrezirea religioasă a tinerelor generaţii. „Dacă ar fi să reprezint Europa creştină de astăzi într-un desen, aş face un trunchi de copac gigant, cu adânci rădăcini în pământ, dar retezat la sol, împietrit într-o dezolantă rană, plată şi cenuşie, din care ies, miraculos, copăcei în floare. Am muncit de zor vreme de secole ca să tăiem acel pom maiestos. Securea civilizaţiei noastre s-a abătut asupra stejarului Marii Tradiţii, dar limfa vitală continuă să urce, noile generaţii îşi redescoperă rădăcinile. Aceşti tineri sunt o minoritate, este adevărat, dar, cum ne învaţă trecutul, istoria o fac minorităţile. Majorităţile o îndură, luate de evenimente. Şi în timp ce marea Europă este surdă la loviturile de secure care continuă, cealaltă mică Europă, lovită de insomnia conştiinţei, veghează”.

Demetrescu s-a lăsat atins şi de drama lipsei de unitate între creştini, tematica ecumenismului fiind determinantă în creaţiile sale, în special după alegerea Papei Ioan Paul al II-lea pe Scaunul apostolic al Romei. De amintit aici, dintre multe altele, celebrul tablou votiv cerut de Mănăstirea Măicuţelor Trapiste de la Vitorchiano pentru beatificarea Maicii Gabriela Sagheddu (1914-1939), care şi-a dedicat viaţa rugăciunii pentru unitatea creştinilor: Fericita Gabriela, în centru, întruchipând credinţa catolică, având în stânga turnurile Catedralei anglicane din Lincoln şi, în dreapta, cupolele Bazilicii bizantine Sf. Sofia de la Constantinopol. În acelaşi registru spiritual, una dintre ultimele sale creaţii, tapiseria intitulată „Ut unum sint”, inspirată din Enciclica omonimă a Fericitului Ioan Paul al II-lea despre ecumenism, în care Mântuitorul, pe un fond roşu aprins, cu trupul transfigurat de lumina învierii, poartă într-o mână Bazilica Sf. Sofia de la Constantinopol şi în cealaltă Bazilica Sf. Petru de la Roma.

La o expoziţie recentă, intitulată „Hierofanii, între speranţă şi nihilism”, un tânăr l-a întrebat: „Maestre, pe ce cale trebuie să apucăm?”. Camilian Demetrescu a răspuns: „Voi, cei din generaţia voastră, vă aflaţi astăzi, după apusul ideologiilor, la o răscruce cu numai două direcţii: într-o parte, bulevardul larg, autostrada care duce la nihilism, la cultura lui ‘nu’; într-alta, cărarea culturii spirituale, a lui ‘da’, care conduce la Dumnezeu. Trebuie să alegeţi. Înţeleg că e greu. Autostrada este rapidă, captivantă, dar nu duce nicăieri, sfârşeşte în balta dezamăgirii. Cărarea, în schimb, este îngustă dar merge departe. Cei mai mulţi, probabil, vor alege autostrada. Dar voi, voi ce alegeţi?” Slujba de înmormântare a regretatului artist român Camilian Demetrescu a avut loc miercuri, 9 mai – Ziua Europei – la Gallese, lângă Viterbo.

Sursa: Radio Vatican

Conferinţă de presă. „Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”, o iniţiativă inedită din partea comunităţii migraţiei române în Italia


„Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”, o iniţiativă inedită din partea comunităţii migraţiei române în Italia, prezentată marţi într-o Conferinţă de presă la Biblioteca Europeană din capitala Italiei: pentru Radio Vatican a intervenit pr. Adrian Dancă

Simona_Cecilia_Farcas_Biblioteca europea(RV – 15 ianuarie 2008) Asociaţia IRFI – Italia România Futuro Insieme – a comunităţii de români catolici din Roma a marcat marţi o cotitură decisivă în istoria recentă a emigraţiei româneşti, la Conferinţa de presă de la Biblioteca Europeană din capitala Italiei având ca temă prezentarea iniţiativei intitulată „Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”.

Practic, este vorba de un fond de carte românească, strâns datorită donaţiilor efectuate de diverse edituri din ţară. Cele cinci biblioteci care găzduiesc secţiunile de literatură românească au început să fie inaugurate la 12 ianuarie, cu un program care se va încheia duminică 20 ianuarie.

La conferinţa de presă de marţi, desfăşurată la sediul Bibliotecii Europene din cadrul „Institutului de Cultură Goethe” din Roma, au luat cuvântul reprezentanţi ai ambasadei României în Italia, ai Primăriei Romei, directorul de la Accademia di Romania, profesori de la universitatea La Sapienza, cel care vă vorbeşte şi bineînţeles preşedinta asociaţiei IRFI – Italia Romania Futuro Insieme (Italia România Viitor Împreună), Simona Farcaş.
Bogată în semnificaţie, ziua aleasă pentru prezentarea iniţiativei: 15 ianuarie, ziua de naştere, în 1850, a poetului nepereche Mihai Eminescu. „Pentru noi, italienii, a afirmat Igino Poggiali, preşedintele Bibliotecilor din Roma, a sosit timpul ca în rafturile bibliotecilor să-l aşezăm şi pe Eminescu alături de Dante al nostru”. Reprezentantul ambasadei României, George Bologan a subliniat necesitatea ca istoria şi cultura fiecărui popor să fie cât mai cunoscută şi împărtăşită, fără de care o ţară şi chiar Uniunea Europeană riscă să devină mai săracă. Interesantă a fost şi intervenţia Luminiţei Gugeanu, coordonatoarea unui proiect de promovare a bilingvismului în rândul copiilor români care frecventează şcolile din Italia. Este de dorit ca autorităţile române să privească cu mai multă încredere şi sprijin real asemenea iniţiative, a subliniat profesoara Luisa Valmarin, de la universitatea La Sapienza din Roma. Europeizarea bibliotecilor poate deveni astfel şi o sursă de răspândire a cunoaşterii, pentru îndepărtarea ignoranţei şi a prejudecăţilor care încă mai despart la nivel cultural ţările membre ale Uniunii Europene.Biblioteca europea
Ce s-ar mai putea adăuga? Faptul că o bibliotecă fără cititori rămâne un depozit inutil. Or, cine sunt cititorii spre care se îndreaptă aceată iniţiativă? Desigur, imigranţii români. Astfel că într-o perspectivă mai amplă, s-ar putea spune că iniţiativa asociaţiei IRFI reprezintă un mare semn de speranţă şi în acelaşi timp o adevărată cotitură în viaţa imigranţilor din Italia.
Un semn de mare speranţă, pentru că aduce o contribuţie extrem de preţioasă la problematica indicată de Benedict al XVI-lea în mesajul pentru Ziua migrantului şi a refugiatului: pentru tinerii migranţi, afirmă Sfântul Părinte – rezultă deosebit de resimţită problematica referitoare la aşa numita „dificultatea dublei apartenenţe”. Pe de o parte, ei simt necesitatea de a nu pierde cultura de origine, iar pe de alta, iese la suprafaţă dorinţa de a se integra organic în societatea care-i primeşte. Inaugurararea unui fond de carte românească se prezintă astfel ca un răspuns la acest apel de a înlesni păstrarea identităţii culturale şi religioase a tinerilor români din Italia.
Tototdată, lansarea acestei iniţiative este şi o cotitură în istoria recentă a imigraţiei româneşti în Italia. Orice român care păşeşte pe străzile Romei, aude vorbindu-se româneşte, vede numărul tot mai mare al restaurantelor şi al magazinelor cu produse culinare româneşti, sunt tot mai frecvente cursele de transport între capitalele celor două ţări. Toate acestea sunt desigur, semne pozitive ale unei evoluţii îmbucurătoare, dar cu toate acestea rămân în sfera vieţii materiale, a derivatelor verbului „a avea”. La nivelul lui a fi, al creşterii interioare, românul emigrat la Roma a avut şi are la dispoziţie sprijinul continuu al comunităţilor bisericeşti de limba română; dacă ar fi să ne referim la comunitatea catolică românească, primele Sfinte Liturghii s-au celebrat încă din 1990. Cu toate acestea, când trece pragul lăcaşului de cult şi revine în traficul citadin, simte lipsa unei librării cu literatură în limba română, simte lipsa unei biblioteci. Acum, după iniţiativa lansată şi sprijinită de IRFI, Bibliotecile din Roma au deschis larg uşile pentru un acces gratuit tuturor celor dornici de se bucura de roadele limbii materne.
În fine, la Conferinţa de presă s-a afirmat binecuvântarea şi sprijinul episocopului Petru Gherghel, al diecezei de Iaşi, responsabil pentru pastoraţia migranţilor din partea Conferinţei Episcopale din România, precum şi salutul coordonatorului român pentru pastoraţia migranţilor din Italia, din partea Bisericii Catolice din Italia. Pentru asociaţia “Italia România Viitor Împreună”, cuvântul responsabililor ecleziastici este însoţit şi de făgăduinţa unui ajutor constant în difuzarea, la Roma, a cărţilor de cultură şi spiritualitate românească.
Emoţionantă, la încheierea conferinţei de presă, lectura unei poezii de Mihai Eminescu, mai întâi în limba română, şi apoi, în italiană, primită cu mare căldură de numerosul auditoriu calificat. Titlul poeziei? „Învierea”, ca şi dorinţa care sălăşluieşte în sufletul multor români migranţi în oraşul Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul.
De la Biblioteca Europeană din Roma, pentru Radio Vatican, pr. Adrian Dancă.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3

Sursa: http://ro.radiovaticana.va/