Il segreto interdetto. Eliade, Cioran e Ionesco sulla scena comunitaria dell’esilio


Edizioni ETS. In libreria.

 Ogni esiliato è un Ulisse, in cammino verso Itaca. Ogni esistenza reale riproduce l’Odissea. […] Sapevo tutto questo da molto tempo. Ciò che scopro all’improvviso, è che è offerta l’opportunità di diventare un novello Ulisse a qualunque esiliato (proprio perché è stato condannato dagli “dèi”, vale a dire dalle potenze che decidono dei destini storici, terrestri). Ma per rendersene conto l’esiliato dev’essere capace di penetrare il senso nascosto del suo errare […].  Mircea Eliade

2527

Da leggersi quasi più come un romanzo che come una ricostruzione storica, il presente studio propone un confronto faccia a faccia tra Mircea Eliade, Emil Cioran e Eugène Ionesco a partire dall’orizzonte associativo di Criterion. Questo irripetibile trio, pur nelle differenze, ha un’origine comune, la Romania, il luogo geografico, storico e intellettuale che ha segnato un vero incontro, un primo reale contatto per molti versi fatale e dagli esiti imprevedibili che ancora oggi deve essere degnamente valutato nella sua complessità. Tale evento ha determinato per alcuni versi anche il destino della loro opera futura, più famosa e conosciuta all’estero, nelle terre dell’esilio. E` un libro sulla condizione umana. I temi affrontati seguono i fili del legame comunitario attorno al reale del “malinteso” politico, attraversano la difficile questione del perdono, l’inestricabile rapporto dell’etica con la responsabilità, il lavoro infinito del lutto, la questione dell’amore e della follia in un inedito scenario del segreto condiviso.

Giovanni Rotiroti è psicanalista. Insegna Lingua e Letteratura Romena presso l’Università di Napoli “L’Orientale”. Ha curato l’opera integrale di Urmuz, Pagine bizzarre, Salerno Editrice, Roma 1999, e pubblicato i seguenti volumi: Il mito della Tracia, Dioniso, la poesia, Rubbettino, Soveria Mannelli 2000; Dan Botta. Între poiesis ri aisthesis, Pontica, Constanza 2001; Il processo alla scrittura, Marco Lugli Editore, Firenze 2002; Il demone della lucidità. Il “caso” Cioran tra psicanalisi e filosofia, Rubbettino, Soveria Mannelli 2005; Odontotyrannos. Ionesco e il fantasma del Rinoceronte, Il Filo, Roma 2009; Il piacere di leggere Urmuz. indagini psicanalitiche sui fantasmi letterari delle ‘Pagine bizzarre’, Università degli Studi di Napoli “L’Orientale” – Il Torcoliere, Napoli 2010; Gherasim Luca, L’inventore dell’amore, a cura di Giovanni Rotiroti, Firenze, Barbès, 2011.

Vedi  http://www.edizioniets.com/scheda.asp?n=9788846729743

2527Il segreto interdetto

Eliade, Cioran e Ionesco sulla scena comunitaria dell’esilio

Autore/i: Giovanni Rotiroti

Collana: philosophica (84)

Pagine: 230
Formato: cm.14×21
Anno: 2011
ISBN: 9788846729743

ROMA, CENTENARIO DELLA NASCITA DI EMIL CIORAN



Emil Cioran writer / Emil Cioran écrivain (Pas...

Emil Cioran, Image via Wikipedia

 “quando si sa che un problema è un falso problema si è particolarmente vicini alla salvezza”

“soltanto il paradiso o il mare potrebbero farmi rinunciare alla musica”

 

(EUROITALIA – 3 novembre 2011, di Eugenia Stanisci) – Giornata di celebrazione del centenario della nascita del filosofo romeno Emil Cioran (1911-1995), giovedì 10 novembre 2011, alle ore 16 a Roma presso l’Accademia di Romania in Valle Giulia (Piazza José de San Martin, 1).  La manifestazione, organizzata in collaborazione con l’Università degli Studi di Roma ”Tor Vergata” e FIRI, vede la partecipazione di illustri studiosi, quali il prof. Mario Andrea Rigoni corrispondente, amico e traduttore di Cioran, il prof. Francesco Maino, dell’Università degli Studi di Roma ”Tor Vergata”, direttore del corso ”Modelli e categorie della filosofia contemporanea” e Aldo Masullo professore emerito di filosofia morale presso l’Università di Napoli “Federico II”.

L’interesse per il grande filosofo e pensatore del ‘900 romeno si sta diffondendo in Italia e molti studiosi e appassionati  approfondiscono la sua opera per farla conoscere soprattutto ai giovani.

 Emil Cioran, nato in un villaggio della Transilvania (Rasinari), vicino Sibiu, da un pope ortodosso, nel 1937 lascia la Romania per Parigi dove vive da apolide e bohemién: eterno studente che corre in bicicletta per le strade della città e stringe amicizia con gente del popolo e barboni. Vive in misere stanze fino ad abitare una mansarda in Rue de l’Odeon, n. 21 dove rimarrà fino alla morte.

“Parigi è la città ideale per essere un fallito”.

Il nostro è un pensatore che esce dagli schemi, dalle regole, dal formalismo di Accademia (rifiuta numerosi premi). Cioran non fa parte di nessuna corrente o scuola, la sua filosofia nasce dall’esperienza di vita: l’allontanamento dalla sua terra natale,  l’esistenza bohèmien a Parigi, la solitudine, soprattutto notturna, l’insonnia lo perseguiterà per tutta la vita. Il suo stile è caustico e diretto, ma nello stesso tempo fortemente emotivo; è fuori dal sistema, pur frequentando il caffè Flore di Parigi, dove passa molte ore, non stringe amicizia con gli intellettuali che incontra, quali SartreCamus: i suoi amici sono quelli dell’Università di Bucarest, Mircea Eliade, Samuel Beckett, Eugène Ionesco, con i quali rimane sempre in contatto.

Un caro amico è il prof. Mario Andrea Rigoni, uno dei relatori del convegno. Per il pensatore romeno la filosofia è “terapia”; il testo pubblicato nel 1934 in Romania ”Al culmine della disperazione” contiene le basi del suo pensiero, di quel pessimismo esistenziale  che percorrerà tutte le sue opere; solo l’ironia, il senso dell’assurdo, l’atteggiamento provocatorio e critico gli permettono di superare la noia di vivere, l’acuto pessimismo che lo porterebbero al suicidio ”senza l’idea del suicidio mi sarei ucciso”.

Emil Cioran scrive in rumeno fino al 1947, due anni dopo passa al francese che padroneggia perfettamente con la prima opera “Sommario di decomposizione” (1949); seguono molti altri testi fra i quali “La tentazione di esistere” (1956), ”Il funesto demiurgo”(1969), “L’inconveniente di essere nati” (1973), ”Mon cher ami: lettere a Mario Andrea Rigoni”(1977-1990), ”Squartamento”(1979). L’ultimo libro pubblicato in vita ”Confessioni ed anatemi” (1987) condanna la felicità basata sul nulla.

 “Come la verità è nuda, la vanità è sempre vestita, quasi larvata: giacché se fosse nuda che cosa avrebbe da mostrare?” (Rigoni).

 (di EUGENIA STANISCI)

Continua a leggere

România participă la Zilele Internaţionale ale Francofoniei la Roma,19-26 martie 2011


Romania Arms and Flag

(€UROITALIA – ROMA,  14 martie 2011)

Comunicat de presă – AMBASADA ROMÂNIEI ÎN ITALIA, ROMA

Ministerul Afacerilor Externe din România şi Ambasada României în Italia anunţă participarea României la Zilele Internaţionale ale Francofoniei de la Roma, prin proiecţia filmului „Nuntă în Basarabia”, o comedie romantică, coproducţie cinematografică moldo-româno-luxemburgheză, în regia lui Nap Toader.

Evenimentul va avea loc pe 25 martie 2011, orele 21.00, la sediul Centrului Cultural San Luigi di Francia din strada Largo Toniolo 22.

Cea de-a doua ediţie Francofilm de la Roma, organizată de Centrul Cultural San Luigi di Francia, în colaborare cu Ambasadele şi reprezentanţele statelor membre Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, se va desfăşura pe parcursul a 7 zile la sediul Centrului din strada Largo Toniolo 22. În cadrul manifestării vor fi prezentate 13 filme de lung metraj, 8 în concurs şi 5 în afara concursului, provenite din Algeria, Belgia, Canada, Franţa, Haiti, Luxembourg, România, Republica Cehă, Elveţia şi Tunisia.

O săptămână dedicată unor proiecţii de film, unele dintre ele în premieră, îmbogăţită de numeroase întâlniri cu regizorii, care se va încheia pe 26 martie prin acordarea a 3 premii: „Premiul Publicului”, „Premiul Juriului” şi o „Menţiune specială a juriului”.

Filmele aflate în concurs sunt:

* Les barons de Nabil Ben Yadir (Belgia)

* Verso de Xavier Ruiz (Elveţia)

* Mange ceci est mon corps de Michelange Quay (Haiti)

* Illégal d’Olivier Masset-Depasse (Luxembourg)

* 981 de Riccardo Trogi (Quebec)

* Tu te souviens d’Adil de Mohamed Zineddaine (Maroc)

* Mariage en Bessarabie de Nap Toader (România)

* Making off di Nouri Bouzid (Tunisia)

Filmele în afara concursului:

* Incendies de Denis Villeneuve (Canada)

* Océans de Jacques Perrin et Jacques Cluzaud (Franţa)

* Délice Paloma de Nadir Moknèche (Algeria)

* Les mondes parallèles de Petr Vaclav (Republica Cehă)

* Amour, Sexe et mobylette de Maria Silvia Bazzoli et Christian Lelong (Franţa/Germania)

Programul Festivalului se află în anexa comunicatului de presă.

Intrarea este gratuită, în limita posturilor disponibile, şi se va efectua în strada Largo Toniolo 22, 00186 Roma (între Piaţa Navona e Pantheon).

Persoanele interesate să participe şi să mediatizeze evenimentul menţionat, pot accesa următoarele contacte ale biroului de presă: Christine Desgrange Schmidt – 06 680 2629- ufficiostampa@saintlouisdefrance.it

Informaţii de fond:

1. Rolul activ al României în cadrul Francofoniei instituţionale

– în 1991 România a obţinut statutul de observator, iar din 1993 este membru cu drepturi depline al Francofoniei instituţionale. Statutul de membru OIF, dublat de vocaţia sa francofonă şi francofilă de tradiţie, i-a permis României consolidarea dimensiunii globale a cooperării sale internaţionale, în condiţiile reprezentării trans-continentale a Francofoniei.

– De atunci şi până în prezent, ţara noastră şi-a conturat în cadrul OIF imaginea unui membru responsabil şi dinamic, care îşi asumă şi duce la bun sfârşit angajamentele şi a acumulat un important capital de simpatie, atât la nivelul Organizaţiei, cât şi la nivelul multor state membre.

– Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, organizat in România, între 25-29 septembrie 2006, la care au participat 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 de miniştri ai afacerilor externe şi 11 miniştri ai culturii şi Francofoniei şi care s-a finalizat prin adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti este, prin anvergura lucrărilor şi înaltul nivel de reprezentare, una dintre cele mai importante reuniuni internaţionale găzduite de ţara noastră. Sommet-ul a evidenţiat capacitatea Francofoniei de a se conecta la dezbaterile mondiale pe teme de interes major („edificarea unei societăţi a cunoaşterii, prin utilizarea tehnologiilor informaţionale în învăţământ”).

– România şi-a asumat, de-a lungul anilor, preşedinţia mai multor instanţe şi structuri ale Francofoniei: Sommet-ul Francofoniei; Conferinţa Ministerială a Francofoniei (CMF); Comisia Politică a Consiliului Permanent al Francofoniei (CPF); Comisia ad-hoc pentru cererile de adeziune şi modificările de statut a CPF.

– Toate acestea au redimensionat prezenţa României pe scena politică francofonă, acesta fiind desemnată, în 2007, „stat-far” al Francofoniei pentru regiunea Europei Centrale şi de Est de către Secretarul General al Francofoniei, Abdou Diouf.

– De asemenea, au fost deschise, la Bucureşti, sediile unor importante organisme regionale francofone: Antena regională a OIF şi Biroul AUF pentru Europa Centrală şi de Est). Cele doua instituţii desfăşoară o activitate susţinută de cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, alte instituţii publice româneşti şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, în derularea unor proiecte francofone de interes naţional şi regional.

– România acordă o atenţie deosebită dezvoltării dimensiunii regionale a Francofoniei în Europa Centrală şi de Est, apreciind că valorile şi practicile francofone bazate pe dialog şi solidaritate pot contribui la stabilitatea şi consolidarea instituţiilor democratice din vecinătatea noastră. Consideră, totodată, că prin aderarea la OIF a numeroase ţări din regiunea noastră, organizaţia şi-a consolidat statutul geo-politic şi are datoria de a reflecta în programele sale nevoile specifice ale acestor ţări. A susţinut activ candidaturile statelor din regiune la statutul de observator sau membru al OIF (ex. sprijinirea candidaturilor Bosnei-Herţegovinei, Muntenegru, Estonia la statutul de observatori, în 2010).

2. Premii internaţionale

– În 2010, scriitoarea română Liliana Lazăr a câştigat prestigiosul premiu literar “Prix des cinq continents de la Francophonie”, pentru romanul său de debut Terre des Affranchis (Editura Gaia), întrunind adeziunea juriului internaţional alcătuit din importante personalităţi francofone. Laureatul premiului Nobel Jean-Marie Le Clezio, membru al Juriului, a calificat această carte drept « unul dintre cele mai originale romane din ultimii ani ». Această realizare îmbogăţeşte palmaresul culturii române şi aminteşte de tradiţia iniţiată de mari scriitori şi filozofi de origine română, precum Ana de Noailles, Eugen Ionesco, Panait Istrati, Tristan Tzara şi Emil Cioran, care au scris în limba franceză şi au dobândit reputaţie internaţională.

3. Proiecte pe care România le-a iniţiat şi le-a dezvoltat în cadrul Francofoniei

a. Programul Eugen Ionescu de burse doctorale şi post-doctorale de cercetare

– Cu ocazia Sommet-ului de la Bucureşti, România şi-a lansat iniţiativa de organizare a Programului Eugen Ionescu de burse doctorale şi post-doctorale de cercetare, în beneficiul stimulării dezvoltării durabile în ţările din spaţiul francofon, îndeosebi a Sudului francofon. Prin crearea acestui program, devenit operaţional în 2007, ţara noastră s-a înscris printre statele cu contribuţii financiare semnificative la programele derulate în cadrul Francofoniei instituţionale. Această iniţiativă de care au beneficiat deja numeroşi candidaţi din Africa şi Europa Centrală şi de Est (cu deosebire din Republica Moldova) evidenţiază, în acelaşi timp, într-un plan mai general, asumarea responsabilă de către România a obligaţiilor de donator decurgând din statutul său de membru UE. Până acum, au beneficiat de Program circa 200 de bursieri din 19 state francofone din Asia, Europa de est şi Asia.

b. iniţiative de promovare a limbii franceze

– „Vademecumul privind utilizarea francezei în organizaţiile internaţionale” adoptat cu ocazia Sommet-ului de la Bucureşti (România suţine principiul multilingvismului în cadrul organizaţiilor internaţionale, îndeosebi în UE şi ONU, pentru păstrarea diversităţii lingvistice);

– Includerea TV5 Monde în grila obligatorie de programe;

– Programul multianual de formare în limba franceză pentru funcţionarii care gestionează dosare europene.

4. Acţiuni organizate de MAE pentru celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei (ZIF) în 2011

a. la Bucureşti

– 22 martie, organizarea Simpozionului “Regards croisés sur la littérature francophone”, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, cu participarea unor importanţi conferenţiari internaţionali (Matei Vişniec, scriitor şi jurnalist de origine română, Thibault Martin, universitar din Canada, Bernard Magnier, scriitor francez, Marc Quaghebeur, scriitor francofon din Belgia), moderat de Luca Niculescu, director RFI România. Evenimentul este organizat în colaborare cu un grup de ambasade francofone de la Bucureşti (Canada, RD Congo, Elveţia, Franţa, Liban, Delegaţia Wallonie Bruxelles) şi cu reprezentanţele regionale (cu sediul la Bucureşti) ale OIF şi Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF).

– 30 martie, Ceremonia de înmânare a atestatelor de participare la cursurile şi seminariile tematice organizate în cadrul Programului multianual de formare în limba franceză.

– Portalul MAE de aniversare a Zilei Francofoniei, la care sunt invitate să contribuie şi ambasadele si reprezentanţele francofone acreditate în România.

b. în străinătate

În afara graniţelor, circa 50 de misiuni diplomatice ale României şi-au exprimat interesul de a se implica în celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, prin organizarea de concerte, expoziţii, conferinţe, prelegeri şi prin participarea la diverse evenimente organizate în colaborare cu alte ambasade francofone din ţările de reşedinţă.

Scarica la locandina pdf.  Francofilm2011