FLORENTINA NIȚĂ: PE CE LIMBĂ ȘTII MAI BINE


„Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor… Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exală limba română şi, ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii.” 

de Florentina NIȚĂ, corespondență din Milano –  Cronica veche, Anul VII, nr.9 (80), septembrie 2017, p. 21. 

În august, când tot omul se bucură de ultima lună de vară iar gospodarul își face sanie pentru iarna ce vine, bântuie un aer de vacanță iar, ce poartă spre casă mulțime de români din diaspora răspândiți prin lume. Un fenomen migrator ciclic, pe care unii l-au asemuit cu ”hoardele migratoare” iar alții îl privesc cu un aer circumspect, atenți la orice greșeală de compotament sau limbaj și gata fiind să pună orice dezacord ori controversă iscată pe seama unor conflicte de interese. Alții, mai puțin vehemenți, manifestă o toleranță sporită față de greșeli de exprimare, dar le corectează pe loc, ca la școală. O ușoară ironie se întrevede pe chipul vânzătorilor, când clienții fac socotelile în euro la prețurile afișate în lei. Trece neobservat doar cine umblă deghizat și, spontan și pe nesimțite, se corectează din auzite. Sau are la purtător un sufleor ori, mai bine, ține în buzunar un mic dicționar.

Mărturisesc că și pe mine mă deranjează deseori acele exprimări verbale sau întâlnite pe rețelele de socializare, în care cuvintele se pocesc, se amestecă cu alte limbi sau se  inventează cuvinte inexistente în limba română. De multe ori nu știu ce să fac, să acționez sau să tac? De la percepția greșelii la atitudine e un spațiu imens de acțiune ce s-ar cuveni a se defini. Să trec peste ele e prea puțin. Iar să protestez ar fi o polemică iscată din senin. Ce soartă de izbândă ar avea așa ceva? Și oricum ar fi prea puțin de folos, căci problema nu s-ar rezolva într-o perspectivă imediată.  Mă străduiesc cu greu să nu cad în greșeli și eu deși, involuntar, se mai întâmplă să strecor cuvinte nelalocul lor. Am întâlnit și din aceia care pretind că se pot exprima ușor, spre a fi pe placul amicilor și, fără să fi auzit de cele mai elementare reguli gramaticale în uz, se pronunță într-o aproximativă italiană confuz.  Spre a nu-și mai chinui interlocutorii să ghicească ce vor, le-aș sugera să se exprime corect mai întâi în limba lor, sau în una pe care o știu mai bine (dacă o fi vreuna) și pe urmă un traductor, combinat cu un corector ortografic, le-ar putea pune la punct textul cu pricina. Deocamdată mă limitez să îi ignor și astfel să nu îi încurajez. Un lucru însă tot nu îmi dă pace: cum să spun că treaba asta nu îmi place?

Mi se pare mie sau cu adevărat anul acesta tirul reproșurilor la adresa ”stranierilor”, ”etranjerilor” sau cum vreți să-i numiți pe cei acasă veniți, a fost mai redus? Ori poate ceva din lecția anilor trecuți a fost de folos? E drept că, în ceea ce mă privește, de data acesta am ales să călătoresc prin zone mai puțin zgomotoase și cu adevărat pitorești, dar tihnă și odihnă, chiar în locuri unde te-ai aștepta în voie să respiri, cum ar fi pe poteci de munte ori la mănăstiri, în luna august, cu greu mai poți găsi.

Zilele au o curgere a lor specifică, domoală și în același timp amenințătoare în august. Ca aceea a sloiurilor pe Siret la vale, când se sparge gheața în primăvară. Cu gândul la câte sunt de văzut și cu ochii pe calendar, numeri zilele și locurile pe care ți le-ai propus să le străbați. Noaptea plănuiești iar ziua hălăduiești, uneori pe unde ai mai fost într-o altă vară. Dar de ce acum ți se pare totul schimbat? Sperai să le găsești la fel ori poate memoria îți joacă o festă și refuză să accepte ceea ce ți se prezintă în decor? Timpul pare să măsoare cu o unitate de măsură diferită  imaginile din amintire.

Numai ce s-a terminat Postul Sfintei Mării și se trece de jumătatea lunii august, începi să îți faci valiza. Câteva reviste și cărți, achiziționate din vitrina cu noutăți a unei librării apărute în cale din întâmplare într-o zi, își fac loc în bagaj alături de ia cea nouă cu flori cusute și iz de ladă a bunicii, descoperită undeva pe o tarabă cu lucruri meșteșugite. Câțiva primari întreprinzători din orașe de vază ne mai ispitesc cu festivaluri și programe speciale dedicate diasporei, la sfârșit de august bineînțeles. Acțiuni menite să atragă pe cei plecați și capitalurile lor, spun ei cu subînțeles. Am înțeles dar, de-acum, noi avem pregătite biletele de drum.

Milano pare un oraș selenar în luna august. Circulația se reduce, multe vitrine rămân închise, oamenii lasă apartamentele și afacerile și se mută cu familii cu tot în altă parte. O migrare în masă către zone mai prielnice de climă și ambient. Un oraș parcă absent. Mijloacele de transport se răresc, pe străzi e mai ceva ca în parcuri, poți cu ochii închiși traversa, fără riscul să te ia pe sus careva. Asta ne face oarecum mai ușoară reluarea programului cotidian, chiar dacă tot gust de mâncare reîncălzită are. Cu vorbitul e mai greu, în primele zile limba ți se înnoadă și deznoadă la întâmplare.

Noroc că imediat, pe 31 august, este Ziua Limbii Române și la Consulat avem prilejul să ne întâlnim și să o sărbătorim. O dezbatere pe tema situației limbii române în afara granițelor României, ne anunță în comunicat Centrul Cultural care acest eveniment a organizat. Poeții evocați ne-au emoționat pe toți cei prezenți: Nichita Stănescu, cel care definea într-un mod sugestiv spiritul cu care ne identificăm atât de mult și noi astăzi ”Limba română este patria mea” și Grigore Vieru, al cărui glas a înflăcărat mai ales pe basarabenii prezenți în sală. Editura ”Rediviva” a oferit gratis participanților unele exemplare din volumele publicate.

Bucuria revederii, cadrul festiv, prezența unei consiliere (de origine română) din primăria orașului Milano și timpul poate prea scurt la dispoziție pentru câți ar fi vrut să ia cuvântul, au transformat dezbaterea propriu-zisă într-un dialog amical, presărat cu momente artistice și documentare în care s-au trecut în revistă numeroasele mărturii prețioase lăsate de-a lungul secolelor de călători străini prin țările române, mulți dintre ei italieni, care au apreciat graiul nostru strămoșesc.

Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor… Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exală limba română şi, ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii.” – scria umanistul italian Antonio Bonfini (1434-1503), fost secretar la curtea regelui Matei Corvin al Ungariei, în ”Călători străini despre ţările române”.

Poate că s-a pierdut de această dată o bună ocazie de analiză critică și la obiect asupra pericolului alterării  limbii   române vorbite în străinătate, o temă care este de dorit să fie abordată nu numai în medii academice dar și între noi, vorbitorii, la oricare nivel, mai cu seamă acolo unde ceva poate fi remediat. De remarcat oricum că grija pentru o exprimare corectă a fost pe primul plan. Au fost aduse cuvinte de laudă la adresa celor care trăiesc în Italia de mulți ani și a tinerilor emigrați aici de mici care stăpânesc încă bine limba română. S-a penalizat prompt, în schimb,orice greșeală sau tentativă de a strecura ”italianisme” în comentarii, ca dovadă că percepția pericolului există și semnale de alarmă se trag.

Florentina NIȚĂ

Sursa:

 

https://cronicaveche.files.wordpress.com/2017/09/revista-cronica-veche-septembrie.pdf

Annunci

Eugenio Coseriu,Storia della filosofia del linguaggio: presentazione volume a cura dell’Ambasciata di Moldova a Roma


 Roma, Museo della Civiltà Romana – Piazza Giovanni Agnelli, 10, Domenica, 17 giugno 2012, ore 10.30-13.45

“LA REPUBBLICA DI MOLDOVA

AL 20° ANNIVERSARIO DELLA PROCLAMAZIONE DELL’ INDIPENDENZA:

CULTURA, TRADIZIONI, FOLCLORE ED ARTE CONTEMPORANEA”

 nell’ambito della rassegna

“Arte e cultura dell’Europa dell’Est a Roma”

 

Domenica 17 giugno 2012 ore 10.30-13.45

 

Museo della Civiltà Romana

Piazza Giovanni Agnelli, 10

 

         Programma 17 giugno ore 10.30-13.45

 

–     Letteratura romena tradotta in italiano – lettura di poesie in italiano, esposizione di libri dei grandi classici della letteratura romena e degli scrittori contemporanei (Mihai Eminescu, George Bacovia, Grigore Vieru, Mircea Cartarescu) tradotti in italiano, a cura di Tatiana CIOBANU, vicepresidente dell’associazione “Dacia”;

–     Presentazione del libro “Storia della filosofia del linguaggio”, a cura di Donatella di Cesare, ispirato dagli scritti del linguista moldavo Eugen Coşeriu;

–     Proiezione del film “Aria” di Vlad DRUC – interviene Liliana VERLAN, Primo Segretario dell’Ambasciata della Repubblica di Moldova a Roma;

–     Concerto con la partecipazione dell’gruppo folcloristico ,,Arţaraş” di Roma;

–     Rinfresco con specialità culinarie moldave.

 

Con l’occasione  invitiamo alla chiusura della Rassegna

“ Arte e cultura dell’Europa dell’Est a Roma”

 e alla presentazione della mostra fotografica delle città ucraine e polacche che ospitano gli Europei di calcio 2012, considerando che  lo sport come la musica e l’arte è portatore di dialogo e  pace.

 

Roma Capitale

      Gruppo Aggiunto dell’Assemblea Capitolina

      L.go Lamberto Loria, 3 – 00147 Roma

      Segreteria: 06.671072335/72337/72338/72339

 

 

Edizione italiana a cura di Prof.ssa Donatella Di Cesare.

La “Storia della filosofia del linguaggio”, uno dei  libri più attesi e di maggior successo di Coseriu,  è il risultato di una serie di lezioni tenute a Tübingen nel 1968-69 e nel 1970-71. Più che una storia, è un grande dialogo con i filosofi da cui si delinea la sua riflessione. “Per Coseriu i suoi libri sono sempre stati null’altro che il precipitato, quasi occasionale e provvisorio, di un pensiero sempre in divenire che non smetteva di interrogare e interrogarsi”.

Dopo una parte introduttiva volta a legittimare, sui sentieri di Heidegger, ma anche di Humboldt e di Hegel, la domanda filosofica sul linguaggio, Coseriu accompagna il lettore in una esplorazione affascinante che comincia nella Grecia di Platone. I capitoli su Aristotele, su Leibniz e su Vico sono senza dubbio i momenti culminanti; celebre è la critica a Chomsky.

La “Storia della filosofia del linguaggio” di Coseriu è ormai, a tutti gli effetti, un “classico”, inteso non come modello soprastorico, ma “eminente dell’essere storico”, perché  nel trascorrere del tempo conserva del passato un “non-passato” che lo rende contemporaneo ad ogni tempo”. In questo senso, dobbiamo dire che la “Storia della filosofia del linguaggio” di Coseriu, non è una “storia”, ma è una “filosofia del linguaggio”. (Vedi l’Introduzione, “Coseriu e la domanda filosofica sul linguaggio”, di Donatella Di Cesare)

Mese culturale della Repubblica di Moldova a Roma


Cultura, folclore e arte contemporanea dalla Repubblica di Moldavia

Museo della Civiltà Romana
26 maggio-17 giugno 

Mese della cultura moldava

Roma, 24 maggio – In occasione del ventennale della proclamazione dell’indipendenza, sabato 26 maggio al Museo della Civiltà Romana si inaugura il mese della cultura moldava. L’iniziativa rientra nell’ambito del progetto “Arte e cultura dell’Europa dell’Est a Roma” promosso dall’Assessorato alle Politiche Culturali – Sovraintendenza ai Beni Culturali di Roma Capitale e dalla Consigliera Aggiunta per l’Europa Tetyana Kuzyk.

 

Tre le mostre ospitate nelle sale del museo. Un’esposizione d’arte contemporanea con opere di pittura degli artisti moldavi Tudor Zbârnea, Simion Zamşa, Elena Karachentseva, Valeriu Paladi, e di scultura di Ion Zderciuc. Intervengono il direttore del Museo Nazionale d’Arte di Moldova, Tudor Zbârnea e Valeriu Paladi. Una mostra fotografica di affreschi della chiesa ortodossa “Assunzione della Vergine” (in lingua originale “Adormirea Maicii Domnului”) di Cauşeni, monumento storico del sec. XVI – XVII, a cura di Tudor Zbârnea. Infine l’esposizione diartigianato tradizionale moldavo Casa Mare, a cura della professoressa di lingua e letteratura romena Liuba Marian.


Per tutto il mese sono in programma appuntamenti e incontri con rappresentanti del mondo delle istituzioni, dell’arte contemporanea e della cultura, nonché della diplomazia e dell’associazionismo del mondo dell’immigrazione.
Inaugurazione sabato 26 maggio dalle 10.30 alle 13.45 alla presenza delle autorità moldave ed italiane. Intervengono: On.Tetyana Kuzyk, Consigliera Aggiunta Europa dell’Est – Assemblea Capitolina, S.E. Aurel Baiesu, Ambasciatore della Repubblica di Moldova in Italia, dott. Antonio Insalaco, Direzione Museo della Civiltà Romana. Durante l’inaugurazione la professoressa Lidia Bolfosu presenta i costumi nazionali moldavi del XIX° secolo e l’esibizione gruppo folcloristico moldavo “Arţaraş”. Infine rinfresco con degustazione di prodotti tipici moldavi.


In programma:
Sabato 2 giugno dalle 10 alle 13.45 la visita guidata del Museo della Civiltà Romana (inizio alle 10); il convegno “Immigrazione dei moldavi in Italia: difficoltà e prospettive” a cura di Olga Coptu, presidente dell’associazione “Gazeta Basarabiei” (inizio alle 11); la proiezione del film “Nunta in Basarabia” (“Matrimonio in Bessarabia”) di Nap Toader; interviene Liliana Verlan, Primo Segretario dell’Ambasciata della Repubblica di Moldova a Roma (inizio alle 11.30).
Giovedì 7 giugno dalle 10.30 alle 13.45, interventi dell’On. Prof. Riccardo Migliori, Vice Presidente OSCE PA, su “Rapporti interparlamentari fra Repubblica di Moldova e Italia” e dell’On. Franco Frattini, Presidente Società Italiana per l’Organizzazione Internazionale su “Il 20° anniversario della proclamazione dell’indipendenza della Repubblica di Moldova e dello stabilimento delle relazioni diplomatiche fra Italia e Moldova”. Segue la Conferenza dell’Avv. Enrico Silverio “Da Roma alla Moldova attraverso cinque imperi” e la proiezione del documentario prodotto nel 2011 “Chişinău – una capitale europea”. A chiusura, rinfresco.
Domenica 17 giugno dalle 10.30-13.45, per la giornata di chiusura, Letteratura romena tradotta in italiano con lettura di poesie in italiano, esposizione di libri dei grandi classici della letteratura romena e degli scrittori contemporanei (Mihai Eminescu, George Bacovia, Grigore Vieru, Mircea Cartarescu) tradotti in italiano, a cura di Tatiana Ciobanu, vicepresidente dell’associazione “Dacia”; presentazione del libro “Storia della filosofia del linguaggio”, a cura di Donatella di Cesare, ispirato dagli scritti del linguista moldavo Eugen Coşeriu; proiezione del film “Aria” di Vlad Druc – interviene Liliana Verlan; concerto con la partecipazione del gruppo folcloristico “Arţaraş” di Roma e, per finire, rinfresco con specialità culinarie moldave.

Mese della cultura
Museo della Civiltà Romana
26 maggio-17 giugno 

TORINO/MIHAI EMINESCU SI GRIGORE VIERU


ASOCIATIA CULTURALA "FLACARA"

IN COLABORARE CU BISERICA ORTODOXA ROMANA "SFANTA CRUCE " TORINO

ORGANIZEAZA DUMINICA 16 IANUARIE 2011, ORELE 17,00 LA SEDIUL

BISERICII, IN VIA ACCADEMIA ALBERTINA NR 11, UN EVENIMENT

CULTURAL- RELIGIOS, PRILEJUIT DE COMEMORAREA MARILOR POETI

MIHAI EMINESCU SI GRIGORE VIERU

ILUSTRE PERSONALITATI ALE LITERATURII ROMAN


CU PARTICIPAREA ASOCIATIILOR "POESIA ATTIVA" SI A GRUPULUI

"LUMINA- FRATIA" AL ASOCIATIEI FRATIA TORINO!

VA ASTEPTAM !!