ROMANIA-ITALIA: RICETTE PER USCIRE DALLA CRISI


FOCUS ROMANIA: VITAMINE PER I CONSUMI,  BUCAREST HA TROVATO L’ANTIDOTO ALLA CRISI*

 Iva abbattuta sui generi alimentari per restituire slancio ai consumi, ma anche riforme, crescita delle esportazioni e un piano ambizioso da 12 miliardi per le grandi opere infrastrutturali (trasporti-energia-ambiente) e un Master Plan Trasporti da 43,5 miliardi di euro per ammodernare il sistema infrastrutturale del Paese. Questa la ricetta che Bucarest ha individuato per rilanciarsi in Europa.

La Romania è pronta a varare un piano ambizioso di circa 12 miliardi di euro per le grandi opere infrastrutturali (trasporti-energia-ambiente) e un Master Plan Trasporti da 43,5 miliardi di euro. Un ambito in cui l’Italia vanta un radicato legame con il Paese e promette di giocare un ruolo di primo piano. Recente visita del Ministro degli Esteri e della Cooperazione Internazionale Paolo Gentiloni a Bucarest e missione Ance, Ice/Agenzia, Oice, Mise, Maeci e Ambasciata. 

Paolo-Gentiloni-Bogdan Aurescu

Paolo Gentiloni e Bogdan Aurescu

Parola d’ordine, ravvivare i consumi. E’ su questo pilastro – oltre che sulle esportazioni e su un piano ambizioso di sviluppo infrastrutturale che promette di andare di pari passo con nuove riforme – che la Romania conta di confermare al 3% la crescita del Pil nazionale anche nel corso di quest’anno, mantenendosi dunque intorno a livelli già raggiunti nel 2014.

L’incentivo principale varato negli ultimi mesi per sostenere la spesa privata è stato un taglio sull’iva dei prodotti alimentari, abbattuta dal 24% al 9%: a fronte di minori introiti impositivi che il governo di Bucarest ha stimato in circa 1,12 miliardi di euro, la decisione dovrebbe garantire ai consumatori una boccata d’ossigeno (oggi circa un terzo della  busta paga viene impiegato per acquistare cibo, contro il 18% registrato nel resto d’Europa, vedi tab.1) e consentire di recuperare liquidità da veicolare verso altre voci di spesa. Nelle previsioni, lo sgravio potrebbe infatti riflettersi positivamente in settori considerati nevralgici come quello dell’edilizia, tradizionalmente tra i primi a ripartire in occasione dell’avvio di nuovi cicli economici. Analogamente, potrebbe beneficiarne il mercato dell’auto o quello del risparmio energetico, due fronti sui quali il gap da colmare rispetto al resto d’Europa appare ancora decisamente elevato, dicono gli esperti. Tab I

Naturalmente, nella ricetta del governo di Bucarest non mancano gli stanziamenti per investire sulle grandi opere. In particolare, si punterà a realizzare o potenziare diverse infrastrutture d’interesse nazionale, destinate a generare indotto e a ridurre ulteriormente il tasso di disoccupazione che oggi oscilla tra 6,5% e 7%. (vedi tab. II). Tra le priorità dell’agenda del Ministero dei Trasporti spicca il lancio del Programma Operativo Grandi Infrastrutture che partirà nell’autunno prossimo e che ha un valore di 12 miliardi di euro; è previsto il potenziamento della rete ferroviaria, lo sviluppo di aeroporti di interesse nazionale strategico e la modernizzazione dell’infrastruttura di trasporto navale, oltre che il rafforzamento dei porti sul Danubio e di quelli marittimi (vedi articolo successivo). Tab IIAmbito, quello delle realizzazioni infrastrutturali in Romania, dove l’Italia gioca da anni un ruolo di primo piano E’ anche in virtù di questo legame forte e radicato tra i due Paesi che all’inizio dello scorso luglio il Ministro degli Affari Esteri e della Cooperazione Internazionale, Paolo Gentiloni, si è recato in visita a Bucarest, nell’ambito di una missione organizzata da Ance, Ice-Agenzia e Oice con il sostegno di Mise, Maeci e Ambasciata d’Italia a Bucarest, alla quale hanno preso parte anche 110 imprese italiane. L’obiettivo operativo della due giorni nella capitale balcanica è stato quello di portare a casa nei prossimi mesi risultati concreti favorevoli alle nostre aziende, sia in termini di crescita della loro presenza nelle commesse pubbliche che verranno lanciate di qui ai prossimi anni sia in termini di partnership con imprese locali.
Aprendo i lavori di un importante seminario che si è svolto nel corso della missione, il Ministro Gentiloni ha ribadito che “Italia e Romania sono partner strategici” e che l’Italia “rimarrà sempre al fianco della Romania. Fare business diventa sempre più naturale”. All’incontro era presente il Premier romeno, Victor Ponta, che ha ringraziato gli imprenditori italiani che da sempre guardano con fiducia il Paese, consentendo all’economia di crescere. Erano inoltre presenti all’evento tre Ministri: Mihai Tudose, titolare dell’Economia, del Commercio e del Turismo; Eugen Orlando Teodorovici, Ministro delle Finanze Pubbliche e Marius Nica, Ministro dei Fondi Europei. Sono intervenuti anche quattro Sottosegretari (Salute; Sviluppo Regionale e Amministrazione Pubblica; Economia; Investimenti Esteri e Partenariato Pubblico – Privato), a ribadire come il Governo intenda contribuire concretamente ad approfondire la collaborazione esistente.
Nel corso della sua missione a Bucarest il Ministro Gentiloni ha inoltre avuto colloqui con le massime Autorità romene: il Primo Ministro Victor Ponta, il Ministro degli Affari Esteri Bogdan Aurescu, incontrandosi anche con esponenti di aziende italiane e con la collettività italiana.
A rafforzare la crescita economica della Romania e tamponare il tasso di disoccupazione che a fine 2014 era al 6,8% e
che nei prossimi due anni è previsto in ulteriore contrazione, hanno contribuito nel frattempo anche la ripresa delle esportazioni industriali e i buoni raccolti registrati nel biennio 2013-2014. Per quanto riguarda i rapporti commerciali con l’Italia, nel solo 2014 la Romania ha esportato verso il nostro Paese beni per un valore di 6,2 miliardi di euro (+9,1% rispetto al 2013), importando dall’Italia merci per 6,3 miliardi (+4,3%).
Tra i grandi gruppi industriali italiani che stanno progressivamente incrementando gli investimenti in Romania figurano Prysmian, Tenaris e Pirelli.prospettive-macroeconomiche-romania-19-638
Secondo l’ultimo studio del Romanian Trade Registry’s Office (Onrc), alla fine dello scorso aprile l’Italia risultava di gran lunga il principale Paese estero per numero di investitori in Romania, (vedi tab III) con 40.549 imprese (oltre 16.000 quelle attive), era seconda per interscambio commerciale (circa 12,5 miliardi di euro, in crescita del 6,5% rispetto al 2013) e si collocava al settimo posto – con 1,54 miliardi di dollari – nella graduatoria del capitale totale sottoscritto, classifica guidata da Olanda (8,2 mld), Austria (4,7 mld) e Germania (4,6 mld). Tab III
Nel solo 2014, in Romania hanno aperto i battenti 1.799 nuove aziende a capitale italiano e ulteriori 765 sono state registrate nei primi quattro mesi di quest’anno. Senza contare che in Italia ci sono oltre un milione di cittadini romeni residenti e che ogni mese i due Paesi sono collegati da oltre mille voli.

Per quanto riguarda il primo trimestre del 2015, alcune stime preliminari diffuse dall’Institutul Național de Statistica, l’Istat locale, mostrano una crescita del deficit commerciale Fob-Cif di 1,37 miliardi di euro. Nel periodo, le esportazioni hanno raggiunto il valore di 13,8 miliardi di euro (+4,9% rispetto allo scorso anno), a fronte di importazioni per 14,75 miliardi (+6,3%). Il Pil stimato, in termini lordi, è inoltre cresciuto del 4,3% rispetto al primo trimestre dello scorso anno. Dati ancora più recenti, pubblicati dalla Romania’s Central Bank, hanno inoltre mostrato che nei primi cinque mesi del 2015 si è registrata una crescita del 18% anno su anno degli investimenti esteri diretti, a 1,29 miliardi. L’istituto ha sottolineato come si tratti di una netta inversione di tendenza, considerando che a fine 2014 si era invece registrato un calo dell’11% rispetto ai dodici mesi precedenti, a 2,43 miliardi. Una prova del progressivo ritorno d’appeal verso il Paese arriva da una survey pubblicata da EY, che ha incluso la Romania tra i 15 Paesi europei più attrattivi per gli investimenti dall’estero. La società di ricerca ha anche rimarcato come oggi sia salita in sesta posizione in Europa per creazione di posti di lavoro da investimenti esteri, superando in un solo colpo Spagna, Turchia e Slovacchia.

italiani-in-ro

Stadio Lia Manoliu, realizzato a Bucarest da Astaldi

Stadio Lia Manoliu, realizzato a Bucarest da Astaldi

TANTA ITALIA NELLA GDO RUMENA

Il Made in Italy gode di un’immagine di altissima qualità nel Paese, dove trova importanti sbocchi sia nei ristoranti italiani e nella comunità italiana sia nella fascia di acquirenti locali con maggiore potere d’acquisto (circa il 10% su una popolazione di 20 milioni di abitanti). Numerosi sono i grandi nomi dell’industria alimentare italiana che trovano posto sui banchi della Grande Distribuzione Organizzata rumena; dai grandi produttori di pasta – Barilla, De Cecco, Divella e Agnesi – agli storici marchi del caffè, Lavazza, Segafredo, Illy e Kimbo. Non mancano i protagonisti dolciari di casa nostra – rappresentati da Ferrero, Perugina e Balocco – e dei produttori d’olio come Carapelli, Mazza, Pietro Coricelli e Costa d’Oro. Sugli scaffali dei grandi centri commerciali rumeni trovano spazio anche produttori di tonno italiani – Palmera e Rio Mare su tutti – e marchi affermati di insaccati come Casa Modena, Negroni e Fiorucci. Galbani e Parmalat rappresentano infine la produzione casearia e di latte e suoi derivati.
romania-italia

TUTTI I SETTORI SU CUI PUNTARE

Infrastrutture
Un’enorme torta da 43,5 miliardi di euro. A tanto ammonta iI valore totale dei progetti previsti nel Master Plan Generale dei Trasporti (Mpgt) per il periodo 2014-2030 che include gli investimenti infrastrutturali della Romania  per i settori stradale, ferroviario, navale e multimodale. La copertura delle spese stimate proverrà dai fondi europei, dal budget dello Stato, da concessioni e partenariati pubblici-privati e da crediti concessi da Bei, Bers e da altre istituzioni finanziarie.
La Romania dispone oggi di 695 chilometri di autostrade e di 17.000 di strade nazionali e ha approntato un piano ambizioso per rafforzare la propria rete. Sono infatti in corso di esecuzione 245 km di autostrade, mentre 912 km di strade nazionali sono in fase di ammodernamento o di ricostruzione. Entro fine 2016 saranno inoltre realizzati altri 245 km di autostrade e 895 km di strade nazionali. L’ultima versione del Master Plan ha individuato le priorità infrastrutturali fino al 2030 e prevede la realizzazione di oltre 1.300 chilometri di autostrade, del valore di 13,739 miliardi di euro; 1.825 km di superstrade (9,935 miliardi); 3.079 km di strade Transregio (1,8 miliardi); 343 km di strade Transeuro (0,19 miliardi) e 175,8 km di tangenziali (0,46 miliardi). Tra le aziende italiane più attive su questo fronte figurano Astaldi, Pizzarotti e Salini Impregilo. Il Mpgt prevede inoltre investimenti per l’ammodernamento e lo sviluppo del trasporto navale, dei porti e delle vie di navigazione fluviali e marittime (Porto di Costanza – 0,865 miliardi; Porto di Galati – 0,11 miliardi; e Drobeta Turnu Severin 0,02 miliardi), dei 10 terminali multimodali, delle zone aeroportuali (Aeroporto Henri Coanda di Bucarest – 0,67 miliardi; Aeroporto di Timisoara – 0,11 miliardi; Aeroporto di Cluj – 0,13 miliardi e Aeroporto di Iasi – 0,09 miliardi), nonché delle zone ferroviarie. Si prevedono infine progetti multimodali per un valore complessivo di circa 281 milioni di euro.
Nel settore ferroviario, il Master Plan finale prevede investimenti per la riabilitazione di alcune linee (2.883 chilometri) del valore di 10,7 miliardi di euro, l’ammodernamento dei corridoi ferroviari con potenziale di sviluppo economico, l’elettrificazione di tutti i settori della rete TEN-T Core e lo sviluppo dei settori ferroviari ad alta velocità (1.001 km) con un valore di 274,1 milioni di euro.
Infine, per quanto riguarda il comparto delle infrastrutture sanitarie, è stato concluso un accordo di partenariato per il
periodo 2014-2020 che prevede la costruzione di tre nuovi ospedali regionali a Iasi, Cluj e Craiova utilizzando esclusivamente fondi europei. L’accordo di finanziamento realizzato dal Ministero della Salute ammonta a un miliardo di euro e prevede anche stanziamenti per infrastruttura, screening, ricerca e preparazione del personale.

Edilizia
I finanziamenti europei – investimenti con fondi pubblici e privati locali a cui dovrebbe aggiungersi il previsto rilancio dei crediti immobiliari – promettono di spingere verso la ripresa il settore dell’edilizia. Le dimensioni del mercato rumeno delle costruzioni sono stimate in circa nove miliardi di euro e da inizio anno, dopo un calo di circa il 40% registrato negli anni della crisi finanziaria, hanno iniziato ad arrivare i primi segnali incoraggianti di ripresa: secondo le rilevazioni del National Institute of Statistics, il volume dei lavori edili è infatti cresciuto del 13% nel primo trimestre rispetto all’analogo periodo dello scorso anno. In maggio, la crescita è stata del 7%, trainata dal comparto non residenziale (+19,8%). Le maggiori opportunità sono legate alla necessità di sviluppo e ammodernamento delle infrastrutture, soprattutto grazie alla buona reputazione del ‘Made in Italy’ che si esplicita nella qualità elevata dei materiali e nelle tecnologie delle lavorazioni all’avanguardia. Non a caso, i materiali da costruzione italiani sono molto apprezzati e rappresentano quasi il 10% dell’import totale dall’Unione Europea. In maniera analoga, la presenza italiana è forte anche nel settore degli impianti per la produzione dei materiali, come ad esempio le macchine per la produzione dei mattoni e delle piastrelle. Le imprese di casa nostra – complice un mercato locale decisamente aperto alla concorrenza che consente costantemente l’inserimento di nuovi attori – devono però fare i conti con quelle cinesi che nel 2013 si sono aggiudicate il 36,1% del mercato del granito, e turche, che detengono il 26,7% del mercato dei marmi e dei travertini.

energieeoliana_mediumEnergia
In base alla nuova programmazione, la strategia energetica della Romania perseguirà i principali obiettivi stabiliti dall’Ue e gli impegni assunti con quest’ultima. Tra i punti più importanti del programma figurano la diversificazione delle fonti d’importazione (ma al tempo stesso anche la necessità di limitare la dipendenza da queste ultime), oltre alla necessità di accrescere l’adeguatezza della rete di trasmissione nazionale, incrementare l’efficienza energetica e promuovere la produzione da fonti rinnovabili. Il governo si aspetta che i consumi energetici nazionali crescano in misura costante di qui al 2020 e per non farsi cogliere impreparato ha previsto l’avvio delle attività nelle unità nucleari numero 3 e 4 di Cernavoda, della stazione di stoccaggio di pompaggio Tarnita-Lăpuşteşti e di nuove centrali termiche, mentre quelle esistenti verranno rinnovate. Sul fronte delle energie pulite, la Romania si è posta un obiettivo di consumo interno lordo di energia elettrica da fonti rinnovabili pari al 33% già per quest’anno e conta di raggiungere circa il 40% nel 2020.

Agricolturaporcini-
Gran parte della superficie coltivata nel Paese è impiegata per produrre girasoli e cereali, in particolare mais, orzo e frumento. Tra le altre colture alimentari spiccano patate e ortaggi, mentre tra la frutta è significativa la coltivazione delle prugne, dalla cui distillazione si ricava il principale liquore nazionale, la Țuică. L’agricoltura ha rappresentato nel 2014 il 12,4% del Pil fornendo occupazione a quasi il 29% della popolazione. È anche per questo motivo che l’anno scorso il Ministero dell’Agricoltura e dello Sviluppo Rurale (Madr) ha varato il nuovo Programma di Sviluppo Rurale 2014-2020, individuando circa 43 miliardi di euro di risorse disponibili e destinandone 7,1 al settore agricolo. Somme che saranno utilizzate per affrontare i problemi più urgenti che affliggono il settore: il fenomeno di erosione e frammentazione del suolo, le tecnologie obsolete, un parco macchinari non al passo con i tempi e le difficoltà di accesso ai fondi europei. Senza dimenticare un ulteriore problema che si è aggiunto nell’ultimo anno, vale a dire il blocco delle importazioni di generi alimentari che la Russia ha imposto all’Europa in risposta alle sanzioni comminate per le note vicende in Ucraina. Il blocco rimarrà in vigore almeno fino a gennaio 2016 e ha causato non poche difficoltà alla Romania, al punto che poche settimane fa a Bruxelles, Daciana Sarbu, parlamentare europea e membro della Commissione per l’Agricoltura e lo Sviluppo Rurale (Agri), ha cercato di sensibilizzare l’Europa sui contraccolpi accusati dall’economia romena, chiedendo alla Commissione di estendere le misure di sostegno previste anche ai produttori di frutta e verdura che sono stati colpiti dall’embargo russo.
Al di là di quest’ultimo aspetto, comunque, negli ultimi anni il comparto agricolo ha iniziato a colmare il divario accusato dai principali Paesi europei grazie anche agli ingenti investimenti effettuati nell’agricoltura rumena da alcune grandi multinazionali del settore, come Smithfield Foods, Lactalis, Cargill, Bunge, Glencore o Meggle. Queste ultime hanno intuito in anticipo le potenzialità del settore e, come leva, riescono a fruire dei fondi che l’Ue ha messo a disposizione per adeguare l’economia agricola agli standard comunitari, con l’obiettivo di raggiungere una piena integrazione nel Mercato Unico Europeo e all’interno della Politica Agricola Comune (Pac).

Auto
Vantando una posizione geografica strategica che pone il Paese tra Mar Nero, Mar Caspio e Mar Mediterraneo e rende rapido l’accesso ai mercati europei, orientali e mediorientali, la Romania ha sviluppato una tradizione di oltre 50 anni nella produzione di auto, che al momento costituisce il settore più redditizio dell’economia nazionale. Affinché il comparto continui a svilupparsi, gli esperti ritengono però fondamentale attuare un sostanziale potenziamento della rete infrastrutturale e trovare un equilibrio tra competitività a livello di costi, richiesta dai potenziali investitori e impatto dei salari degli operai del settore.
Tra gli atout per i potenziali investitori del comparto, sono previsti incentivi sotto forma di aiuti statali e di agevolazioni fiscali. Inoltre, il mercato locale è grande (22 milioni di abitanti, il secondo maggiore dell’Europa centro-orientale alle spalle della Polonia) e con buone potenzialità. Non a caso, la Romania ospita gli impianti di produzione di oltre 500 fornitori di autoricambi (si stima che l’ammontare degli investimenti esteri diretti da parte dei fornitori dell’industria automobilistica sia tra 9 e 10 miliardi), con i cluster automobilistici in continua espansione.
La forza del settore è anche sostenuta dal fatto che ci sono 11 Università tecniche che formano ingegneri per l’industria automobilistica.
La Romania è anche il Paese che riceve il più alto numero di sovvenzioni dall’Ue, e ciò facilita lo sviluppo delle infrastrutture. Tra 2007 e 2013 ha ricevuto 19,67 miliardi di euro dai fondi strutturali e di coesione, pur registrando risultati inferiori nell’attingere ai finanziamenti europei rispetto agli altri stati dell’Europa centro orientale.  Tra le marche automobilistiche di rilievo mondiale con linee di produzione nel Paese spiccano Renault – che opera con il marchio Dacia – e Ford. Tra i fornitori di autoricambi e pneumatici si distinguono Pirelli, Michelin e Continental.

Made-In-Italy

LA RISCOSSA DEL VINO ITALIANO PASSA DALLA GDO

Secondo l’Istat, lo scorso anno la Romania ha importato dal nostro Paese vino per un valore di 6,8 milioni di euro, in calo del 23,9% rispetto al 2013. I principali fornitori esteri di vini da uve fresche sono stati Francia (22,7%), Italia (17,7%), Moldova (12,7%) e Germania (12%). Nel segmento dei vini spumanti i competitors dell’Italia – che occupa la seconda posizione nella graduatoria con una quota del 28,7% – sono stati Francia (39,6%), Germania (13,7%) e Spagna (2,7%). La flessione accusata, tuttavia, non preoccupa gli esperti. “Non si tratta di un vero e proprio calo, perché nel 2014 la categoria diminuita di più è stata quella del vino sfuso e il motivo va ricollegato alla scarsa disponibilità di questo prodotto”, spiega Denis Pantini, responsabile del Wine Monitor di Nomisma. Pantini suggerisce di estendere il periodo di osservazione su un arco temporale più lungo. “Rispetto al 2012, per esempio, si nota una crescita del 19% per gli imbottigliati e del 32% per gli spumanti, a dimostrazione di come il vino italiano sia ben posizionato in Romania”. Tesi che collima con i numeri del primo quadrimestre 2015, durante cui l’export di vino italiano in Romania è cresciuto dell’11% in valore rispetto all’anno precedente, pur accompagnato a un calo del 21% in volume.
In cifre assolute, l’export verso la Romania è stato pari a 2,02 milioni di euro per 7.264 ettolitri esportati.
Secondo l’Ambasciatore d’Italia a Bucarest, Diego Brasioli, la flessione accusata è imputabile al fatto che “all’interno della Gdo la concorrenza maggiore è quella mossa dai vini d’oltralpe, che godono di una rendita di posizione (anche in Romania, gran parte delle catene di supermarket è francese, ndr), in un Paese che da sempre guarda con ammirazione all’Italia ma che apprezza, al contempo, l’enogastronomia francese”. Secondo il diplomatico, la riscossa è già iniziata: il sistema Italia presente nel Paese (Ambasciata, Ice-Agenzia, Camera di Commercio Italiana per la Romania, Sace, Confindustria Romania), dice, “ha avviato da tempo importanti forme di collaborazione con la Gdo, che vanno da manifestazioni e accordi promozionali a iniziative volte a contrastare l’Italian Sounding”. Inversione di tendenza che potrebbe essere facilitata dal fatto che negli ultimi anni è stata osservata una tendenza alla crescita dei vini di qualità nelle preferenze dei consumatori romeni. Gli specialisti del settore prevedono che nei prossimi anni il mercato evolverà verso una maggiore diffusione del prodotto di qualità, il cui consumo è ancora limitato.

*Pubblicato oggi nella newsletter di Diplomazia Economica Italiana, n. 7/15.

Annunci

Corina Creţu, 1,8 miliardi di euro da investire in infrastrutture di trasporto multimodale sostenibile in Italia


 La Commissione europea ha adottato oggi il programma operativo “Infrastrutture e reti” 2014-2020 dell’Italia. La dotazione di bilancio ammonta a 1,84 miliardi di euro di cui 1,38 miliardi di euro provengono dal Fondo europeo di sviluppo regionale (FESR). Il programma prevede investimenti in tre settori: le infrastrutture ferroviarie, le infrastrutture portuali e i sistemi di trasporto intelligenti.

Commissario europeo per la politica regionale Corina Crețu

Commissario europeo per la politica regionale Corina Crețu

Corina Creţu, Commissaria per la Politica regionale, ha dichiarato: “Questo programma contribuirà a rendere il settore dei trasporti in Italia più sostenibile e competitivo. Gli investimenti previsti rispettano le priorità della politica relativa alle infrastrutture di trasporto “TEN-T” e contribuiranno a migliorare i collegamenti di trasporto multimodale. Ritengo che una migliore connettività sia di vitale importanza per un paese. Questi investimenti avranno un effetto positivo, renderanno l’Italia un mercato attraente per le imprese e miglioreranno la qualità della vita quotidiana.”

Il programma si concentrerà su due priorità principali:

  • sostenere la creazione di uno spazio unico europeo dei trasporti multimodale con investimenti
  • nella TEN-T – finanziamento totale: 1 095 milioni di euro pari al 62% del bilancio del programma;
  • sviluppare e migliorare sistemi di trasporto sostenibili dal punto di vista dell’ambiente, a bassa rumorosità e a bassa emissione di carbonio, inclusi vie navigabili interne e trasporti marittimi, porti, collegamenti multimodali e infrastrutture aeroportuali, al fine di favorire la mobilità regionale e locale sostenibile — finanziamento totale: 684,2 milioni di euro pari al 38 % del bilancio del programma

Contesto 

Ripartizione del bilancio del programma operativo “Infrastrutture e reti”:

  • Valore totale:      1 843 733 334 EUR
  • FESR:        1 382 800 000 EUR (75%)

Alcuni obiettivi del programma:

  • incrementare l’uso delle ferrovie come mezzo di trasporto merci, passando da 11,8 tonnellate per 100 abitanti a 23,6 tonnellate per 100 abitanti
  • migliorare la capacità delle principali direttrici (linee ferroviarie Catania – Palermo e Napoli – Bari) passando da 80 a 200 treni al giorno
  • ridurre i tempi di viaggio lungo le direttrici principali:

da 185 a 167 minuti sulla Napoli – Bari

da 165 a 153 minuti sulla Catania – Palermo

  • ridurre le emissioni di gas a effetto serra
  • dimezzare i tempi di sdoganamento (da 16 a 8 ore)
  • aumentare l’attività dei porti:

traffico container: da 4 115 100 teu a 4 423 700 teu

altro traffico marittimo: da 248 696 tonnellate per 1 000 abitanti a 67 348 tonnellate per 1 000 abitanti

Per ulteriori informazioni 

La politica di coesione e l’Italia

Sintesi del programma operativo per i fondi della politica di coesione 2014-2020

Accordo di partenariato con l’Italia

@CorinaCretuEU @EU_Regional #ESIF #CohesionPolicy

ROMA, GIORNATA MONDIALE DELL’IA CELEBRATA ALL’ACCADEMIA DI ROMANIA


Martedì 30 giugno, ore 17.30. Valle Giulia, Piazza José de San Martin, 00197 Roma

ia

In occasione della Giornata Universale dell’IA (la camicia tradizionale romena), celebrata il 24 giugno, Lsrs Italia (Lega degli studenti romeni all’estero) organizza, con il patrocinio dell’Ambasciata di Romania in Italia e dell’Accademia di Romania in Roma, un evento per promuovere e presentare al pubblico questo capo del costume tradizionale, dal punto di vista sociale, culturale e storico.

L’evento, previsto per martedì 30 giugno a partire dalle ore 17.30, comincerà con un excursus sulla nascita dell’IA e la sua personalizzazione nelle varie zone della Romania, fino ai grandi designer di alta moda, i quali si sono ampiamente ispirati ad essa, aprendo una finestra verso la moda romena e la sua influenza a livello mondiale.

Nel 2013, La Blouse Roumaine propose il 24 giungo – Sânzienele (La Notte delle Fate) – quale “Giornata Universale dell’IA”, per celebrare la camicia tradizionale romena. L’evento godette di un successo immenso, poiché fu celebrato in 6 continenti, in oltre 50 paesi in tutto il mondo, ad eccezione dell’Italia.

ia_loc

Programma:
– Presentazione ed excursus sui modelli di IA e sul significato dei ricami
– Sfilata di moda “Fra tradizione e modernità”
– Percorso guidato nella storia dell’IA, dalle origini ai nostri giorni
– Esibizione del gruppo corale “Arpeggio&Roua” (vedi pagina fb)
– Balli popolari con l’ensemble “Arțăraș

Italia-Romania: a Siena, il Forum Country Presentation ROMANIA


Promozione economica della Romania in Toscana, il 2 aprile.

Confindustria Toscana Sud in collaborazione con l’Ambasciata di Romania in Italia ed il Consolato Onorario di Romania a Firenze hanno il piacere di invitarvi al Forum “Country Presentation ROMANIAPromozione, cooperazione ed opportunità di sviluppo” che si svolgerà il 2 Aprile 2015 presso la sede di Confindustria Siena, in occasione della visita di S.E. Dana Manuela Constantinescu, Ambasciatore di Romania in Italia.

Le persone interessate sono pregate di confermare la loro presenza a mezzo e-mail, all’indirizzo  a.amato@confindustria.siena.it o registrandosi on-line sul sito web: www.confindustria.siena.it (Agenda), entro martedì 31 marzo p.v.

 

Fonte: http://roma.mae.ro/

COMUNICATO STAMPA. SANGUE FECONDO. Testimoniare per non dimenticare: Romania, 25 anni dalla Rivoluzione.


I romeni in Italia commemorano la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista. 

Roma, 11 dicembre, alle 16,30, presso la Biblioteca “Franco Basaglia”, in Via Federico Borromeo, 67.

Programma_11_dicembre_14_Biblioteca_Basaglia_Romania_25_anni_di_liberta-page-001

  La vittoria del 1918 coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989.

 Il primo di dicembre ricorda la formazione il 1 dicembre 1918, dello stato nazionale romeno moderno con l’unione della Bessarabia (27 marzo-9 aprile 1018), la Bucovina (15-28 novembre 1918) e la Transilvania (1° dicembre 1918) alla Romania, viene onorata non solo in patria, ma anche in Italia e nell’emigrazione.

La solennità del 1° dicembre, Festa Nazionale dell’Indipendenza, Unità e Libertà della Nazione romena, coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989, quando, il 16 dicembre, a cominciare da Timişoara scoppiò la rivoluzione che avrebbe portato alla caduta di Nicolae Ceauşescu e del regime comunista romeno.

 Per ricordare i due eventi storici, l’Associazione IRFI “Italia Romania Futuro Insieme”, invita al simposio ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ, che avrà luogo domani, 11 dicembre, alle 16,30, presso la Biblioteca “Franco Basaglia”, in Via Federico Borromeo, 67.

 ROMANIA, 25 ANNI DI LIBERTÀ. Organizzato con i patrocini dell’Istituzione Biblioteche di Roma Capitale, Municipio Roma XIV Monte MarioAmbasciata di Romania a Roma, Ambasciata di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Militare Ordine di Malta e Istituto di Studi Storici Beato Pio IX,  l’evento  vuole essere un’occasione di testimonianza ed incontro tra italiani e romeni.   

 Invitato il Sindaco di Roma Capitale, alla presenza di S. E. Dana Constantinescu Ambasciatore di Romania in Italia, di S. E. Bogdan Tataru-Cazaban Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede e il Sovrano Militare Ordine di Malta, di autorità e personalità della cultura, con testimoni della storia romena del XX sec., i romeni in Italia intendono commemorare la liberazione, i suoi caduti e i martiri della tirannia comunista, con un convegno alla Biblioteca Basaglia,  che ricorderà i due momenti storici, la formazione il 1 dicembre 1918, dello stato nazionale romeno moderno, che coincide con il giubileo dell’insurrezione del 1989; l’Editrice Rediviva, presenterà i libri collana Memoria/2014: “Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)”, a cura di Violeta Popescu e “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu.

 Insediato dalle truppe sovietiche alla fine della seconda Guerra mondiale, il regime comunista di Romania ebbe come principale meta l’eliminazione fisica delle élite politiche, militari, religiose e culturali, ma anche semplici cittadini, dei ceti medi e popolari. Colpevoli soltanto della loro fede cristiana. Tutti i valori tradizionali che accompagnarono i romeni per molte  generazioni furono considerati dal regime comunista una minaccia da contrastare, da cancellare, insieme al legame con il passato, ai valori e all’amore per la Patria.

I dati dell’Istituto per l’Investigazione dei Crimini del Comunismo, indicano che, durante il regime, oltre 3 milioni di romeni furono incarcerati in 44 prigioni di Stato e 72 campi di lavori forzati;  800 mila di essi sono stati torturati e uccisi.

L’evento rievocherà alcune testimonianze su coloro che hanno sofferto anni di  dura prigionia oppure hanno perso la vita durante la detenzione, tra cui il vescovo di Iaşi Beato Anton Durcovici (1888-1951), di cui proprio oggi ricorre il LXIII dalla morte; il poeta Valeriu Gafencu (1921–1952), Padre Gheorghe Calciu Dumitreasa (1925-2006), Ioan Ianolide (1919-1986), conosciuto come “il detenuto profeta”; il principe e sacerdote Vladimir Ghica (1873–1954), l’intellettuale Radu Gyr (1905–1975); il filosofo Petre Țuțea(1901–1991); lo scrittore Nicolae Steinhardt (1912–1989), il medico Vasile Voiculescu (1884–1963), il filosofo e scrittore Mircea Vulcănescu (1904–1952), e altri.

Le testimonianze di questi veri e propri martiri spesso vanno aldilà della nostra comprensione, descrivendo in modo incisivo la capacità dell’uomo di resistere agli attacchi dell’odio in un contesto ormai privo di umanità, senza mai rinunciare alla verità, all’amore, alla fede o alla carità.

Programma

 Saluti istituzionali:

  • Dott.ssa Paola Gaglianone Presidente Istituzione Biblioteche di Roma (in attesa di conferma)
  • E. Dana Manuela Constantinescu Ambasciatore di Romania in Italia

 Interventi:

  • E. Bogdan Tataru-Cazaban Ambasciatore di Romania presso la Santa Sede ed il Sovrano Militare Ordine di Malta.
  • Fernando Crociani Baglioni storico-sociologo: 1989, implosione del comunismo.
  • P. Gavril Popa Diocesi Ortodossa romena d’Italia
  • P. Gabriel Buboi Rettore del Pontificio Istituto Pio Romeno: I perseguitati greco-cattolici. Il caso del beato Vladimir Ghica, principe e sacerdote.
  • Proiezione documentario (7’): Le catacombe della Romania: testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964), realizzato da Alina Nastasa.
  • Violeta P. Popescu Ed. Rediviva: Testimoniare per non dimenticare. Presentazioni libri collana Memoria/ Rediviva 2014: “Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)”, a cura di Violeta Popescu  e  “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu.
  • Ingrid B. Coman scrittrice, traduttrice del volume “Tra oblio e memoria” di Micaela Ghițescu
  • Don Isidor Iacovici responsabile della Comunità romena di rito latino a Roma e postulatore della causa di canonizzazione:  Anton Durcovici, il vescovo che ha amato il popolo romeno, beatificato da Papa Francesco.
  • Simona Cecilia Farca Presidente Associazione Irfi onlus: Libertà dopo la Rivoluzione: la Diaspora romena nel mondo.

Modera: Prof. Tatiana Ciobanu

Conclude:   “Arpeggio”, il coro madrigale dell’Associazione IRFI onlus. A cura della prof.ssa Simona Vasile.

 Dopo il convegno, a partire dalle ore 19.30, è prevista una ridondante cena comunitaria, con prelibatezze romene e italiane, per la Festa Nazionale romena, il XXV della nostra Rivoluzione e per gli auguri natalizi, al ristorante L’Antico Moro” in Trastevere – Via del Moro, 61/62 – Piazza Trilussa. (http://www.anticomororoma.sitiwebs.com/) Per informazioni e prenotazioni: irfionlus@yahoo.it ; +39 320 1161307.

Ufficio stampa

Associazione IRFI onlus – email: irfionlus@yahoo.it  ;  cell. 3201161307

Roma, 10 novembre 2014

Congresul Diasporei româneşti. Guidonia, Comitetul ad-hoc Italia protestează faţă de nepăsarea autorităţilor


“Uniţi pentru a reuni, nu împărţiţi pentru a ne dispersa !”

Guidonia, 18 octombrie 2014

Guidonia, 18 octombrie 2014

Congresul românilor de pretutindeni, reamintind denumirea ministerului înfiinţat pentru monitorizarea si rezolvarea problemelor legate de emigrare, încă nu deţine un instrument clar pentru a se organiza în mod corect, transparent şi democratic; nu se ştie încă nimic de liste, buletine de vot, constituirea secţiilor de votare și a sistemului de selecție și alegere a reprezentanților. Aceste carenţe se manifestă la o distanţă de timp foarte apropiată de la data alegerilor, prevăzute pentru sfârşitul lunii noiembrie 2014.

 În cadrul programului “Diaspora Estival” 2014 din luna august la Eforie Nord, grupul de miniştri prezenţi, de faţă fiind  şi primul ministru, au stabilit ca primul Congres să aibă loc la data de 30 noiembrie anul acesta. În acelaşi context, un jurnalist italian, specialist în relaţii internaţionale, a obiectat miniştrilor conditiile  neclare a organizarii acestui Congres, mentionand lipsa unui regulament pentru a organiza în timp util evenimentul, atât de important pentru milioane de români muncitori din afara graniţelor ţării.

Guidonia, 18 octombrie 2014

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc.

Au trecut de atunci mai mult de două luni, dar nu pare că s-a hotărît ceva concret. Este inutil să spunem că toată întârzierea asta a generat în românii din Diaspora şi în mod specific în sânul asociaţiilor, multă dezamagire şi perplexitate, la care se adaugă preocuparea şi dubiile, teama vizavi de celebrarea acestui Congres fără garanţie de transparenţă şi corectitudine democratică. Aşadar, NU unui Congres făcut în mare grabă şi în concomitanţă cu alegerile prezidenţiale.

 Comisia parlamentară pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, la sfârșitul lunii septembrie 2014, a decretat un document în urma apelului lansat către Guvernul şi Parlamentul României din partea mai multor asociaţii româneşti din Italia reunite la Roma pe 9 septembrie, care au înfiinţat un Comitet ad hoc, pentru a pregăti bine şi rapid participarea delegaţilor la primul Congress.

Procesul verbal al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării – Camera Deputaţilor, confirmă promisiunea guvernativă di august la Eforie Nord, Costanţa; dar, nu specifică nimic referitor la ceea ce mobilizarea emigraţiei româneşti din Italia aşteaptă şi doreşte fără ulterioare pierderi de timp. Prin urmare, Guidonia a fost un prilej în plus, după întâlnirile anterioare la Roma, Bologna şi Torino, pentru a asculta asociaţiile şi simţi pulsul comunităţii, la fel şi preocuparea generală a românilor muncitori în Italia, care, de această dată s-a transformat în protest faţă de nepăsarea autorităţilor româneşti vizavi de acest eveniment. Suntem din nou în presenţa unor subterfugii şi tergiversări pentru care se consideră responsabil mai mult Guvernul decât Parlamentul naţiunii noastre.

Guidonia, 18 octombrie 2014

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc. Foto: Români de succes în Italia.

Congresul Diasporei: Românii din Italia Centrală și Republica San Marino au protestat la Guidonia


Guidonia, 20 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia, după şedinţele de lucru organizate la Roma (9 septembrie), Bologna (14 septembrie) şi Torino (21 septembrie), sâmbătă, 18 octombrie 2014, a participat şi la Guidonia, în Sala Veche Cosiliară,  la o întâlnire a mai multor membri ai societăţii civile şi ai asociațiilor româneşti în Italia Centrală și Republica San Marino, organizată cu sprijinul Asociaţiei “Alfa&Omega” din Guidonia; participanţii au discutat pe tema alegerii reprezentanţilor românilor din Italia, care să ne reprezinte la primul Congres al Românilor de Pretutindeni. Congresul ar urma să aibă loc pe 30 noiembrie 2014, dată de mulţi contestată la ora actuală din mai multe motive.

Românii din Italia Centrală și Republica San Marino prezenţi la Guidonia, au decis să se alăture Comitetului ad hoc al comunităţii, constituit la Roma, mai nou, au propus ca acesta să constituie “Consiliul românilor din Italia” (C.R.I.), completând cererile de la primele trei întâlniri şi intervenind cu noi propuneri plauzibile.

Guidonia, 18 octombrie 2014 - Comitetul ad-hoc Italia

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia. Foto: Dan Martinescu şi Valentin Lucan, înterprinzători români de succes în Italia.

Aşadar, membrii Comitetului ad-hoc sunt pregătiţi de alegerile participanţilor la primul Congres şi protestează vehement împotriva tergiversării Guvernului şi Parlamentului în a adopta o metodologie clară şi transparentă vizavi de desfăşurarea alegerilor în mod transparent şi democratic; de asemenea, protestează vizavi de totalul dezinteres din partea organelor împuternicite cu organizarea, faţă de Congresul românilor de pretutindeni. Organizarea unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea nr. 299 din 2007: românii din afara graniţelor şi în special cei din Italia, unde numărul cetăţenilor români a întrecut un milion, sunt asaltați de suspiciunea că, în cazul în care va avea loc la sfârşitul lunii noiembrie 2014, acesta nu va fi un Congres organizat după principii democratice, în mod corect şi transparent, și că totul se va rezolva “ca de obicei”, în nimic concret; acest Congres va fi în cel mai bun caz o miză electorală părtinitoare, cu scopul de a favoriza mai degrabă un candidat în defavoarea altuia, pentru președinția ţării, fapt pentru care ar încălca legile democratice ale naţiunii noastre.
Comitetul ad-hoc cere cu voce tare Guvernului şi Parlamentului alegeri imparțiale și neutre. Emigranților români în Italia, în Europa și peste oceane, alături de familiile lor, trebuie să le fie asigurat dreptul de a-și exprima alegerea reprezentanţilor la Congres prin vot liber şi democratic. În continuare, cerem autorităţilor să unească, să reunească și nu să divizeze, să dezbine și să disperseze comunitatea românească din afara graniţelor.

Comitetul ad-hoc, căruia în ultimele luni i s-au adăugat mai multe asociații, rămâne deschis tuturor românilor din Italia; oricine poate adera şi particpa la întâlnirile organizate de membrii acestuia, sau poate organiza întâlniri la nivel local, provincial, regional şi adera la Comitetul ad-hoc Italia (e-mail: candidati.congres@gmail.com). Membrii Comitetului ad-hoc adresează, în continuare, un apel Guvernului României pentru a contracara acțiunile și manevrele care ar putea invalida Congresul în sine; cere, de asemenea, ca muncitorilor români emigrați să le fie dată certitudinea vizavi de reglementarea participării la primul Congres, pe baza unei garanții absolute şi prin alegeri democratice, cu atât mai mult cu cât va fi ales Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

Următoarele întâlniri organizate de Comitetul ad-hoc pe tema Congresul Românilor din Italia şi Congresul Românilor de pretutindeni, vor avea loc la Teramo, în Abruzzo şi la Bari, în Puglia. În scurt timp, vor fi organizate întâlniri pe tema Congresul Românilor din Italia şi de pretutindeni, în regiunile din Sudul Italiei, Abruzzo şi Puglia,

Centrul de comunicare al Comitetului ad hoc Italia, email: candidati.congres@gmail.com

Comitetul ad-hoc, participanții la întâlnirea de la Guidonia, 18 octombrie 2014:

  1. Baghiu Vasile, Asistent, Guidonia
  2. Bocaneala Ilona, 101.Proservices, Tivoli
  3. Ciacci Francesco, avvocato
  4. Cociobanu Andrei Constantin, traducător-interpret română-engleză, Roma
  5. Cociobanu Tereza, As. San Marino-Italia-Romania, Roma
  6. Crociani Baglioni Farcaş Simona Cecilia, As. “Futuro Insieme”, Orte
  7. Farcaş Anton, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Grosseto
  8. Ghiuţă Gianina Ina, As. “Alfa & Omega”, Guidonia
  9. Grigore Nicuşor Viorel, As. “LikaEventi”, Rieti
  10. Lucan Valentin, As. “Alfa & Omega”, Guidonia
  11. Macarie Gabriela, Asistenţă şi Intermediere, Roma
  12. Martinescu Dan, As. “Terra Dacica”, Tivoli
  13. Merchea Cristi, Ziarul “Emigrantul”, Roma
  14. Morosanu Silvia, As. San Marino-Italia-Romania, Republica San Marino
  15. Neacşu Alexandru, As. “Ulpia Traiana Romana”, Roma
  16. Pârvu Alexandru, Tehnician, Guidonia
  17. Pîrjolea Gabriel, Consilier local la Riano (RI)
  18. Pricop Mariana, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Roma
  19. Rotaru Elena Rodica, As. “LikaEventi”, Rieti
  20. Ursu Casina, As. “Genitori Romeni in Italia”, Roma
  21. Vasile Dana, As. “Futuro Insieme – IRFI onlus”, Ardea

Urmăreşte pe fb: CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI – DEZBATERE A MEMBRILOR COMUNITATII ROMANESTI DIN ITALIA

Vezi şi “Forumul Românilor din Serbia”

Vezi şi “Forumul Românilor din Serbia” (apasă pe fotografie pentru a accesa pagina cu articolul aferent)

Declaraţia Simonei Cecilia Crociani Baglioni Farcaş: “Comitetul ad-hoc Italia, nu are intenţia de a încuraja participarea la acest pseudo-congres care se spune că va fi organizat la Bucureşti la sfârşitul lunii noiembrie, mai ales în condiţiile în care Diaspora nu este ascultată şi nu este pusă în condiţia de a-şi alege în mod transparent, democrat şi liber participanţii la primul Congres, indiferent de culoarea politică a acestora. Ne rămâne un singur lucru de făcut: să punem umărul la treabă şi împreună să organizăm Congresul / Forumul Românilor din Italia. Acesta se poate organiza la nivel naţional în Italia cu participanţi cunoscuţi şi recunoscuţi pentru meritele şi munca lor în sprijinul comunităţii din care fac parte, de asemenea, participanţii care au trecut deja prin sita alegerilor locale, provinciale şi regionale în scopul participării la Congresul/Forumul naţional. Abia acolo vom putea alege – după ce vor fi publicate condiţiile şi metodologia – persoanele care vor participa la Congresul românilor de pretutindeni. Nu uitaţi că primul congres alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent. Aşadar, Comitetul ad hoc Italia, aşa cum arată comunicatul publicat în urma întâlnirii de la Guidonia, va constitui “Consiliul românilor din Italia” (C.R.I.). Tocmai din acest motiv continuăm să organizăm întâlniri cu membrii societăţii civile româneşti în cât mai multe zone ale Italiei; Comitetul ad-hoc rămâne deschis, oricine putând adera şi particpa la întâlnirile organizate de membrii acestuia, până în momentul în care ne vom decide să dăm un statut C.R.I. “Consiliului Românilor din Italia”.
În scurt timp, cu ajutorul asociaţiilor locale, vor fi organizate întâlniri pe tema Congresul Românilor din Italia şi Congresul Românilor de pretutindeni, în regiunile din Sudul Italiei: Abruzzo şi Puglia, deocamdată; va urma, apoi, Sicilia şi Sardinia. Asociaţiile care ne-au contactat pentru a adera la Comitetul ad-hoc, vor organiza întânirile la nivel local. Cu toţii suntem invitaţi să participăm, să ne ascultăm, în primul rând, pentru a găsi soluţii vizavi de multele probleme prezentate de conaţionalii muncitori aici, care nu au informaţii, timp şi nici putere să le caute.” Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia.

Guidonia, 18 octombrie 2014 – Comitetul ad-hoc Italia.

GUIDONIA, MONTA LA PROTESTA DEI ROMENI IN ITALIA
Lavoro, integrazione, Congresso di rappresentanza della Diaspora per unire, riunire e non per dividere e disperdere. http://wp.me/pphml-1yt

Legea 299/2007 sprijinul acordat romanilor de pretutindeni

Românii din Italia, uniţi pentru a-şi alege reprezentanţii la primul Congres al Românilor de Pretutindeni. La Guidonia, pe 18 octombrie, a IV-a întâlnire .

Comitetul asociațiilor de la Roma, declarații ale participanților: “Această întâlnire este un miracol”

Comitetul asociaţiilor, constituit la Roma, cere Guvernului României o Ordonanţă pentru Congresul Diasporei

Bologna s-a unit cu Roma în Comitetul ad-hoc al comunităţii româneşti, iată solicitările către Bucureşti

Rezoluţia de la Torino: “Cerem amânarea Congresului diasporei şi o nouă metodologie pentru desemnarea delegaţilor”

Congresul diasporei va avea 224 de membri, Birourile Permanente ale Parlamentului şi-au dat acordul pentru organizare

EXCLUSIV: Congresul Diasporei, iată metodologia “cine are plicul mai mare” propusă de MAE pentru alegerea congresmanilor

“Participanţii la Congres trebuie aleşi NUMAI PRIN VOT, vom organiza un scrutin paralel LÂNGĂ secţiile de vot pentru prezidenţiale”

Propunere revoluţionară de la Torino: Congresmanii din Italia pot fi aleşi prin vot electronic, identificare prin CNP şi IP

Votul prin corespondenţă, Congresul Românilor de Pretutindeni şi stabilirea numărului de români discutate de românii din Belgia

Românii din Anglia cer amânarea Congresului: ”Nu suntem de acord cu modul netransparent şi neconsultativ în care a fost organizat”

Știre Radio Arthis – Bruxelles: a doua întâlnire a asociațiilor românești din Belgia. “Suntem gata să desemnăm reprezentanții românilor pentru Congres”

Românii din Italia, uniţi pentru a-şi alege reprezentanţii la primul Congres al Românilor de Pretutindeni. La Guidonia, pe 18 octombrie, a IV-a întâlnire .


Guidonia

Românii din Italia sunt pregatiţi să îşi aleagă reprezentanţii la primul Congres al Românilor de Pretutindeni, prevăzut pentru 29-30 noiembrie 2014 şi organizat de Parlamentul  României şi Ministerul Afacerilor Externe, însă contestă metodologia propusă de DPRP şi cere reprogramarea Congresului. În acest scop, Comitetul ad-hoc constituit în luna septembrie la Roma, va monitoriza alegerea persoanelor care vor pleca la Bucureşti.

Comitetul ad-hoc este o iniţiativa apolitică şi independentă a mai multor membri ai societăţii civile româneşti din Italia care a luat startul la Roma şi a continuat la Bologna şi Torino.

Urmează,  în data de 18 octombrie 2014, începând cu ora 9, a IV-a întâlnire organizată  la Guidonia (Roma). Comitetul ad-hoc este deschis, oricine putând adera şi particpa la întâlnirile organizate de membrii acestuia.

Adresa  locaţiei din Guidonia, unde va avea loc întâlnirea,  va fi comunicată direct celor interesați, prin email sau sms.  Pentru informații ulterioare, sunaţi la  mobil nr. 327 5310080, d-na prof. Gianina Ina Ghiuță.

Vă rugăm să confirmați participarea prin email la: candidati@congres@gmail.com.

 

Comitetul ad-hoc Italia
e-mail: candidati@congres@gmail.com

Guidonia

Comunicat de presă

In data de 9 septembrie 2014 s-a constituit la Roma Comitetul ad-hoc de lucru pentru organizarea alegerilor independente privind reprezentanţii românilor din Italia la Congresul de la Bucureşti. La întâlnirea de la Roma au participat peste 30 de preşedinţi de asociaţii din mai multe regiuni ale Italiei. Evenimentul a fost găzduit de patronatul “50&più ENASCO” din Roma cu sprijinul profesorului Ferdinando Crociani Baglioni.

Iniţiativa apolitică şi independentă a mai multor membri ai societăţii civile româneşti din Italia a luat startul la Roma şi a continuat la Bologna (14 septembrie 2014) şi Torino (21 septembrie 2014). În acest fel, întâlnirile au dat ocazia tuturor românilor să îşi exprime părerile privind proprii reprezentanţi. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre posibile metode pentru organizarea alegerilor sub semnul transparenţei şi al imparţialităţii. Comitetul de lucru din care fac parte asociaţii din regiunea Lazio, Emilia Romagna, Toscana, Lombardia şi Piemonte şi-a arătat disponiblitatea de a susţine persoane “capabile şi pregătite, implicate în acţiuni de binefacere în folosul comunităţii româneşti din Italia”. Deasemenea, membrii socieţăţii civile reunite au concordat profilul reprezentantului liber ales care va duce în faţa autorităţilor de la Bucureşti doleanţele şi situaţia reală cu care se confruntă românii din Italia. Acesta va fi un bun cunoscător al problemelor românilor din Peninsulă, stăpâneşte o bază juridică internaţională, nu are antecedente penale şi nici afinităţi politice. Pot fi alesi exclusiv cetateni romani cu resedinta sau domiciliul in Italia. La alte condiţii de adaugă şi vărsta minimă de 25 de ani.

În ceea ce priveşte metodologia alegerilor, au fost propuse varianta votului cu ajutorul Internetului dar şi crearea unor spaţii indipendente pe lângă secţiile de votare din Italia puse la dispoziţie în timpul alegerilor prezidenţiale în data de 2 noiembrie 2014. Metoda votului on-line însă, are o acoperire totală şi dă posibilitatea oricărui român să îşi exprime preferinţele. Posibilii reprezentanţi care se încadrează în condiţiile de mai sus pot fi propuşi de către oricine . În urma propunerilor se va alcătui o listă a cadidaţilor şi va câştiga persoana cu cele mai multe voturi pentru fiecare regiune. Fiecare votant se va identifica prin CNP, cod fiscal italian şi data naşterii. De asemenea, prin sondaj, vor fi contactati telefonic cel putin 10% dintre votanţi pentru confirmarea identităţii. În acest fel evoluţia voturilor va putea fi urmarită în direct, on-line. Timpul de desfăşurare al etapei de vot va fi de 7 zile.

Comitetul ad hoc al comunității a mai decis să ceară autorităților competente reprogramarea Congresului la o dată care să asigure un termen de cel puțin 3 luni între publicarea oficială a metodologiei și desfășurarea lucrărilor și elaborarea unei noi metodologii care să țină cont de sugestiile care vor veni din partea societății civile și care să fie supusă unei dezbateri publice pentru o perioadă de cel puțin 14 zile.  

logodiaspora

Comitetul ad-hoc, participanții la întâlnirea de la Roma, 9 septembrie 2014:

  • Bălănici Felicia, As. “Italia-Romania: Futuro Insieme”,Roma
  • Benzar Florin Cristian, As. “Europa”, Latina
  • Bogdan Maria, As. “Badante indipendente”, Roma
  • Briciu Dorin Adrian, As. “Europa”, Sezze – Latina
  • Chican Cristina, Comunitatea Ortodoxă Română din Italia, Roma
  • Cojocea Leontin, As. “ CNCRI ”, Siena, Toscana
  • Coman Dorin, As. “Dacia Felix”, Roma
  • Costache Dănuƫ, Roma
  • Cristea Mioara Moraru, As. Pro Patria, Roma
  • Crociani Baglioni Farcaş Simona Cecilia, As. “IRFI”, Viterbo
  • Crociani Baglioni Fernando, journalist Roma
  • Dohan Constantin, Roma
  • Dumitru Ion, As. “Partida Romilor Pro Europa”, Roma
  • Enii Liviu, ataşat comunităţi româneşti şi culte – Ambasada României în Italia – observator
  • Farcaş Anton, As. “Italia-Romania: Futuro Insieme”, Grosseto
  • Mihai Anca, journalist Roma
  • Mihalache Dana Ioana, As. “Spirit Românesc”, Roma
  • Mitrică Monica, As. “Vocea Românilor”, Roma
  • Moisa Ioan, Roma
  • Moisa Lidia, Centrul Transfrontalier de Conexiune, Roma
  • Neacşu Alexandru, As. “Ulpia Traiana Romana”, Roma
  • Oancea Diana, As. “Spirit Românesc”, Roma
  • Panica Alina, Roma
  • Pîrjolea Gabriel, Consilier local la Riano
  • Postelnicu Elena, jurnalist – Radio România Actualităţi – observator
  • Preot Popa Ştefan, Arhimandrit, Biserica Ortodoxă Română din Italia, Roma
  • Prundeanu Lorenzo Iulian, As. “Hora Unirii”, Gosseto
  • Pufu Ovidiu, ataşat de presă – Ambasada României în Italia – observator
  • Scorţanu Carmen, As. “Stindardul Geto-Dacic”, Parma
  • Sinca Mihaela, As. “Urmaşii lui Neagoe Basarab”, Roma
  • Şorici Constantin, As. Părinţilor Români din Italia”, Roma
  • Stănăşel Claudiu, Prato
  • Stănăşel Ştefan, As. “CNCRI”, Prato
  • Stoleriu Gheorghe, As. “Rapsodia”, Ferentino
  • Terteleac Eugen, As.”ARI”, Roma
  • Trifan Laurenƫiu, As. “Români din Roma”, Roma
  • Vasile Bianca Mihaela, Grupul vocal “Arpeggio” As. “IRFI”, Pomezia
  • Vasile Simona, Grupul vocal “Arpeggio” As. “IRFI”, Pomezia.

 

Comitetul ad-hoc, participanții la întâlnirea de la Bologna, 14 septembrie 2014:

 

  • Albu Elena Rodica, Bologna
  • Badea Alexandru Mihai, Bologna
  • Bălăneanu Cristian Marius, Bologna
  • Bucura Elena, As. “CNCRI”, Firenze
  • Cojocea Leontin, As. “CNCRI”, Siena
  • Corina Pop, Bologna
  • Guraliuc Doina-Iulia, Bologna
  • Istrate Cristina, As. “FART”, Firenze
  • Molnar Emilia Mihaela, As. “Betania”, Bologna
  • Molnar Mihai, As. “Betania”, Bologna
  • Niculae Magda Gabriela, Bologna
  • Orbeci Marian Cătălin, Bologna
  • Păuleț Constantin, As. “Betania”, Bologna
  • Radu Iulia, As. “Betania”, Bologna
  • Scorţanu Carmen, As. “Stindardul Geto-Dacic”, Parma
  • Scurtu Petru, As. “CNCRI”, Siena
  • Vasile Șimon, As. “Betania”, Bologna
  • Vlass Daniela Elena, As. “Sindicato Immigrati”, Ravenna
  • Vlass Leontin, As. “Sindicato Immigrati”, Ravenna.

Bologna

 

Questo slideshow richiede JavaScript.

 

Comitetul ad-hoc, participanții la întâlnirea de la Torino, 21 septembrie 2014:

 

  • Borcea Catalin, As. “Valahia”, Volpiano
  • Boroianu Maria Iulia, As. “Ovidio”, Chieri
  • Calapareanu Dorin, Pavarolo
  • Ceauş Elena Simona, “Forum delle Comunità Straniere in Italia”, Varese
  • Cioata Burduja Elisabeta, “Centrul de Cultură şi Tradiţie Românească”, Torino
  • Ciuraru Stefan, Settimo Torinese
  • Cojocea Leontin, As. “CNCRI”, Siena
  • Constantin Carmen, As. “Flacăra”, Torino
  • Cristea Petre, As. “Flacăra”, Torino
  • Enescu Luciana, As. “Flacăra”, Torino
  • Gaiţă Cristian, “Ora”, Torino
  • Goran Alexandra, “PDL Diaspora”, Torino
  • Iacob Jeni, As. “Valahia”, Volpiano
  • Igescu Cristian, As. “UDRI”, Torino
  • Luntraru Titi, “Forum delle Comunità Straniere in Italia”, Milano
  • Lupu Daniel, Torino
  • Mezei Ştefan, As. “Ovidio”, Castiglione Torinese
  • Miriţă Aurelia, As. “Frăţia”, Torino
  • Moreanu Mihaela, Torino
  • Munteanu Valentina, Torino
  • Pascal Valentina Mihaela, Torino
  • Popescu Romulus, Milano
  • Raica Gheorghe, As. “UDRI”, Alessandria
  • Sclearenco Alexandra, Milano
  • Scorţanu Carmen, As. “Stindardul Geto-Dacic”, Parma
  • Stănăşel Ştefan, As. “CNCRI”, Prato
  • Stoica Anisoara, Torino
  • Trisca Carmen, Torino
  • Tutuianu Ciprian, Carmagnola
  • Vîlcu Eugen, Torino.

Torino

 

 

Roma, 2 octombrie 2014

Biroul de presă al Comitetului ad-hoc

E-mail: candidati.congres@gmail.com

Ghid complet: cum obţii pensie dacă ai muncit în alte ţări din Uniunea Europeană


Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, un român care lucrează legal într-una dintre ţările Uniunii Europene (UE) sau într-o regiune din Spaţiul Economic European (SEE) poate să-şi crească pensia cu ajutorul cotizaţiei plătite în statele respective.

Ghidul lucrătorului român în Italia 2014.

Chiar dacă este vorba de o legislaţie unitară aplicabilă în UE sau Spaţiul Economic European, trebuie reţinut faptul că fiecare stat membru UE (plus cele asimilate, sau cu care există tratate similare celui comunitar, în domeniul securităţii sociale) are prevederi naţionale specifice în domeniul protecţiei sociale. De exemplu, vârsta limită de pensionare diferă de la stat la stat, la fel, stagiul minim de cotizaţie pentru a avea dreptul de a solicita pensia pentru limită de vârstă din alt stat, pe teritoriul căruia respectivul a lucrat în mod legal.

Vârsta legală de pensionare

În România, pensia pentru limita de varstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare este în prezent de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. La sfârşitul anului 2013 Guvernul a aprobat ca, începând din 2035, femeile să iasă la pensie la aceeaşi vârstă cu bărbaţii, adică la 65 de ani, măsura fiind luată din nevoia de a alinia legislaţia romaneasca cu legislaţia europeană.

La nivelul Uniunii Europene, tendinţa recentă este de creştere a vârstei de pensionare. Astfel, în luna aprilie 2014 Comisia Europeană a reiterat cererea adresată statelor membre ale UE de a lua măsuri pentru a creşte vârsta de pensionare ca urmare a creşterii speranţei de viaţă a populaţiei europene.

Conform unei statistici la nivelul anului 2012, iată care este situaţia vârstei de pensionare în statele din Uniunea Europeană.

Atunci când pensionarea nu are loc simultan, în ţările în care asiguratul a lucrat, valoarea prestaţiei va fi modificată. Dacă, spre exemplu, asiguratul se pensionează într-un stat în care vârsta standard de pensionare este mai mică decât într-un alt stat în care a lucrat legal şi a cotizat, având dreptul la pensie, partea de pensie aferentă din cel de-al doilea stat va putea fi solicitată numai după împlinirea vârstei stabilite legal în acel stat.

Atenţie! Tabelul de mai sus este la nivelul anului 2012, are un caracter pur informativ, de aceea este obligatoriu ca pentru detalii şi consiliere, să vă adresaţi casei de pensii din ţara în care locuiţi şi/sau din ţările în care aţi lucrat. Totodată, din cauza unor proceduri birocratice mai greoaie, precum şi corespondenţei dintre casele de pensii din diferite ţări, este recomandabil să obţineţi informaţiile necesare din timp, pentru fiecare ţară în care aţi lucrat.

Documentele necesare

Documentele pe care persoana îndreptăţită la pensia  pentru limită de vârstă trebuie să le depună diferă de la stat la stat. De aceea, este din nou recomandabilă o informare prealabilă la casele de pensii din statele unde asiguratul a lucrat legal, în vederea obţinerii datelor despre actele necesare dosarului de pensie.

În general, ar fi vorba de următoarele acte:

– formularul de cerere E 202 (descarcă-l de aici)

– formularul E 207 (descarcă-l de aici)

– declaraţia pe propria răspundere

– copie dupa actul de identitate românesc – dacă detin dubla cetaţenie sau dacă au menţinut cetăţenia română

– carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituţiile competente din străinatate

– livretul militar original sau in copie certificată de instituţiile competente din străinătate

– diplomă de studii original sau in copie certificată de instituţiile competente din străinătate sau adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum şi forma de invăţământ

– adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.

De la data de 1 aprilie 2001 evidenţa perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deţinută în format electronic, în România, de aceea documentele doveditoare de la angajatori sunt necesare numai pentru perioada de până atunci.

Unde se depun cererea şi celelalte documente doveditoare?

Regula în materie o reprezintă depunerea documentaţiei în ţara în care locuieşte asiguratul. Persoana indreptatită se adresează unei singure instituţii, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate instituţiile la legislaţia cărora persoana respectivă a fost supusă. Instituţia de asigurări sociale din statul de domiciliu va transmite în celelalte state documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie; comunicarea între instituţii este asigurată prin intermediul formularelor de legătură.

Daca persoana respectivă nu a lucrat niciodată în ţara în care domiciliază, documentaţia se depune în ţara unde a lucrat ultima dată.

În mod normal, înainte de atingerea limitei de vârstă prevăzute de lege, casa de pensii de la domiciliul asiguratului va trimite formularul tip pentru cererea de pensie. La fel, odată cu atingerea vârstei de pensionare în alte state, casele de pensii din respectivele state vor transmite formularele pentru cererea de pensie.

Calcularea pensiei

Calcularea pensiei se va realiza în două etape, pentru situaţia persoanei care a lucrat legal într-unul sau mai multe state UE.

Etapa 1: La nivel naţional

Drepturile de pensie se acordă cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare şi ale legislaţiilor naţionale în vigoare în materie de pensii. Aceasta este aşa-numita „prestaţie autonomă” şi depinde de la stat la stat, în funcţie de vârsta limită de pensionare (aşa cum am arătat mai sus) şi stagiile minime de cotizare. Perioadele minime de cotizare diferă de la stat la stat, însă la calculul pensiei se va ţine seama de toate perioadele de asigurare realizate în alte state membre ale UE, deci şi în România.

Etapa 2: La nivel european

Drepturile de pensie se acordă potrivit principiului pro rata temporis, proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat. Fiecare stat va acorda câte o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislaţii.
Fiecare ţară cumulează perioadele de cotizare din toate ţările şi calculează ce pensie aţi primi dacă toate contribuţiile ar fi fost vărsate în sistemul său de pensii publice.
Valoarea rezultată se ajustează pentru a reflecta durata efectivă a perioadelor de cotizare din ţara respectivă, „prestaţia pro-rata”.
Cele două valori sunt comparate, iar beneficiarul va primi prestaţia care are valoarea mai mare.

pensionate

Alte aspecte

Legislaţia în materie

România aplică prevederile regulamentelor comunitare în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială, şi anume Regulamentul (CEE) nr. 1408/1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul comunităţii şi Regulamentul nr.574/1972 care stabileşte modalităţiile de aplicare a Regulamentului nr.1408/71.

Începând cu 01.05.2010 a intrat in vigoare Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială modificată şi completată prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 si Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

În România se aplică Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

În ce state se aplică pensia comunitară?

Regulamentele vizează cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene si ale Spaţiului Economic European, după cum urmează: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, plus Islanda, Norvegia, Liechstenstein, Elveţia.

Există şi câteva state cu care România are incheiate acorduri bilaterale pe modelul regulamentelor comunitare: Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada şi Israel.

În celelalte state, pensia se acordă potrivit legislaţiei sistemului unitar de pensii publice din România, fără a se putea valorifica perioadele de asigurare realizate pe teritoriul respectivelor state.

Pensionati 1

Plata pensiei

Pentru efectuarea plăţii pensiei, se disting două situaţii:

a. dacă beneficiarul locuieşte în România sau oricare stat UE sau SEE, statele care plătesc pensia transferă sumele datorate într-un cont bancar din ţara de reşedinţă. Începând cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania stabiliţi in străinătate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Naţională de Pensii Publice asigurând plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin – sucursala România.

Procedura de transfer a drepturilor de pensie in strainatate presupune următoarele:

1. deschiderea unui cont la orice bancă de pe teritoriul statului de domiciliu (nu este necesară deschiderea contului la o bancă apartinând Grupului Citi, dar această optiune poate conduce la achitarea unor taxe de transfer bancar mai reduse);

2. comunicarea detaliilor bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea si adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde e cazul, precum şi numărul de cont internaţional bancar) către instituţia plătitoare (casa teritorială de pensii in evidenţa căreia se află dosarul de pensie) prin intermediul declaraţiei de transfer.

Declaraţia de transfer in străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insoţită de documentul care confirmă detaliile bancare şi de copia actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, la sediul casei teritoriale de pensii in a cărei evidenţă se află dosarul de pensie. De asemenea, aceste documente pot fi expediate cu poşta, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail (scanate) transmise la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postată de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.

b. dacă beneficiarul locuieşte în afara UE, există posibilitatea deschiderii unui cont bancar în fiecare dintre statele care plătesc pensia cuvenită.

Pensia de invaliditate şi pensia de urmaş

În materialul prezentat aici s-a avut în vedere situaţia pensiei comunitare pentru limită de vârsta, în sistemul public. În mare, regulile pentru acest tip de pensie se aplică şi pensiilor de invaliditate şi a celor de urmaş.

Totuşi, pentru pensia de invaliditate trebuie să se ţină seama de faptul că fiecare ţară, în care asiguratul a lucrat legal, poate solicita propria examinare a dosarului de invaliditate / pierdere a capacităţii de muncă, iar rezultatele să nu fie unitare. În timp ce un stat ar putea să facă încadrarea într-un grad de invaliditate, alt stat ar putea decide încadrarea în alt grad sau chiar să îl declare apt de muncă.

În ceea ce priveşte pensia de urmaş, trebuie menţionat că nu în toate statele UE există această formă de pensie, în consecinţă, trebuie ca soţul supravieţuitor să se intereseze în prealabil dacă în legislaţia ţării respective există instituţia pensiei de urmaş.

Adrese utile

Pentru obţinerea informaţiilor cât mai precise, pe acest site al Comisiei Europene pot fi găsite adresele tuturor caselor de pensii din statele membre UE şi SEE, precum şi numerele de telefon şi adrese de e-mail.

Surse:

Casa Naţională de Pensii Publice

Europa ta / Your Europe

Sursa: zf.ro

 

– I SERVIZI CAAF&PATRONATO DI 50& PIU’ PER I ROMENI IN ITALIA

– Declaraţia de venit, Certificatul CUD Formularul 730 sau Formularul Unic,ISEE/ISEEU,F24 IMU

– ROMÂNI ÎN ITALIA, ASISTENŢĂ FISCALĂ 2014: REÎNNOITĂ CONVENŢIA CU 50&PIU CAAF

– ROMENI IN ITALIA, ASSISTENZA FISCALE 2014: RINNOVATA LA CONVENZIONE CON 50&PIÙ CAAF

– Români din Italia, aveţi dreptul de a vă angaja în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii italieni

– Ghid complet: cum obţii pensie dacă ai muncit în alte ţări din Uniunea Europeană

Români din Italia: Ce trebuie să ştim despre impozitul pe venit – IRPEF ?

– 50&PIU’ CAAF – ROMENI IN ITALIA, I DOCUMENTI DA PRESENTARE PER LA COMPILAZIONE DELLA DICHIARAZIONE MODELLO 730

– GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN ITALIA

Carmen Ionescu: scrisoare deschisă față de abuzurile împotriva emigranților români


Am primit pe adresa de e-mail a redactiei urmatoarea scrisoare pe care o publicam aici. stop

Subsemnata Ionescu Carmen,nationalitate romana,Bucuresti,am luat decizia de a va scrie intrucat am speranta ca se pot lua masuri impotriva abuzurilor impotriva emigrantilor,in special contra celor de origine româna.Ca suntem europei,comunitari,ca normal avem obligatii si drepturi ca orice cetatean ce apartine de o tara intrata de ceva timp in uniunea europeana,sunt lucruri pe care le stim noi,dar care nu sunt respectate in fapt.Sunt de multi ani in Italia,am lucrat asistenta infermeristica la domiciliu ca badanta,cat si in spitale,case de cura…Ultimul post de lucru e stat la domiciliu cu un domn de 70 ani,diabetic,cu un picior amputat,probleme de inima,coronariene…E stat imprenditor,inventator,comendator de italia,cavaler de la republica italiana,un om corect,din categoria celor care se nasc seniori si mor seniori.Pacat ca nu pot spune acelasi lucru si de familiari.Incepand de la una din fete care locuia cu noi,care e stata si e inca sub cura psihiatrica,cure care nu-si mai fac propriu efectul,a inceput totul.Ma intreb,cum se face ca in Italia se acorda tutela unui parinte,a unei persoane in general in mana unei persoane ce sufera de o boala mentala,stata si care este inca sub cura psihiatrica?Eu pe cine eram obligata sa suport,bolnavul,care era datorul meu de munca sau pe ea?Nu e greu de imaginat ca unde sunt multi bani in mijloc,relatii…si cum in mana ei era totul,toti erau la bunul ei plac.Sora datorului meu de munca,sotul ei,un comercialist,m-au agredit,molestat,jignit…aproape in fiecare zi cand mergeam sa depun o floare in cimitir,stateau si ma urmareau in cimitir,ascunsi dupa morminte,in boscheti,…,eu care timp de 4,6 ani nu am mai prins o zi libera,unde toata lumea in jur stia ca eu lucrez cu profesionalism,dupa moartea datorului de munca mi-au ars pamantul in jur,ma urmareau peste tot cu intentia de a-mi face rau,obligandu-ma sa plec din bologna.intrebarea e,pentru care motiv cineva insista sa te alunge dintr-un oras,daca nu au nimic de ascuns?Doar cand o persoana stie prea multe,e incomoda,se insista ptr mai mult de 2 ani eliminarlo,la propriu si la figurat.Am stat in conventul de fratii carmelitani dupa moartea datorului meu de munca.Unul din frati imi trimitea msg de dragoste,iesea dupa mine noapte sa-mi spuna ca lasa usa deschisa si ma asteapta de vreau sa merg la el.I-am zis sa inchida usa ca nu ma duc.Nu a inteles nimic sau se facea ca nu intelege,ptr ca dupa un timp a inceput din nou.Am aratat msg.ele la amici,inclusi celui mai bun prieten,cu care am inceput o relatie dupa 6 ani de prietenie.In timp parocul vechi a plecat,si e venit un altul.A jignit o gramada de lume,ma oprea de 20 de ori pe zi sa ma intrebe daca am gasit de munca,dar nu ptr ca il interesa de mine ca am suferit o trauma,ca m-am blocat…,pe el il interesau castigurile,banii.Pretindea sa cer bani de la prietenul meu,sa ii dau lui.m-a jignit in toate modurile,s-a legat inclusiv de familia mea,viata mea,de care nu stia si nu stie nimic,m-a amenintat ca-mi face viata dificila,ca-mi arunca lucrurile in strada,Imi repeta de cel putin 10 ori pe zi ca el a facut juramantul de castitate nu ca sa stea cu mine sub acelasi acoperis,…Avand in vedere ca in convent nu eram unica femeie,si ca in cele din urma au plecat toti,si a ramas o femeie,nu cred ca problema era castitatea lui,erau banii.Respectivei i s-au trimis msg exact ca si mie,doar ca dupa ce se lamenta in camera inaintea mea,se punea la cina langa respectivul preot si imparteau berea.Am inteles ca aici e vorba de interese,ipocrizie,murdarie…De altfel conventul,cum toate in general,au devenit hoteluri,nu casa monacilor,preotilor,cum era normal si cum spuneau ei ca urmeaza sa devina.In timp ce familii,femei,oameni stau in strada,mor de frig,cum s-a intamplat deja cu circa 2 saptamani in urma.Aici se petrec lucruri grave,abusuri,sfrutamente,coruptie,…Indeajuns ca au bani si ceva relatii,ca iti pot distruge viata usor si rapid.Cum mi-a spus nu demult un preot”Carmen,o persoana poate fi ucisa in multe moduri”.Nu ma uimeste nimic,unde am vazut ca aici se poate muri si de la o aspirina efervescenta.Am de gand sa vorbesc,sa scriu,pana voi fi ascultata.Mie nu doar ca mi-au ars pamantul in jur,mi-au distrus si cel mai scump lucru in viata,relatia mea.Odata ce m-au separat de omul care era si ramane mai presus de viata mea,am decis sa ma ridic impotriva lor,burghezi,preoti ignoranti,care gandesc ca exista lege doar pentru noi,ei sunt imuni.M-au amenintat,ca de ma pun contra lor,a bisericii,ma trezesc intr-un rau,imi sap groapa sub picioare,imi pun foc sub talpi…Eu nu am teama de ei,pe mine m-au ucis deja de cand m-au separat de omul iubit,de viata mea.Sunt lucruri grave si sper sa traiesc atat cat e necesar pana scot tot la lumina si platesc pentru ce au facut.Voi continua in urmatoarea scrisoare,detailat,ptr ca sunt multe de racontat si de luat in consideratie.Sunt romanca,nu ma rusinez cu tara mea,si ce pot garanta e ca nu sunt cu nimic mai buni ca noi.Cum ei vin si fac afaceri in tara mea sfrutand mana de lucru a romanilor de la 100 la 300 euro pe luna,intr-o tara unde viata costa ca aici,cum ei stau si se imbogatesc in tara mea,asa si noi avem dreptul de a trai,munci,linistiti in tara lor.Nu sunt cu nimic mai buni ca romanii categoricamente.Multumesc.Carmen Ionescu

DANA MANUELA CONSTANTINESCU, NUOVO AMBASCIATORE DELLA ROMANIA A ROMA. INCONTRO CON LA COMUNITÀ ROMENA.


  Dana Manuela Constantinescu è il nuovo ambasciatore designato della Romania in Italia, Malta e San Marino.

L'incontro dell'Ambasciatore con i rappresentanti della comunità e della stampa romena in Italia

L’incontro dell’Ambasciatore con i rappresentanti della comunità e della stampa romena in Italia

Mercoledì, 12 giugno 2013, Sua Eccellenza l’Ambasciatore designato Dana Manuela Constantinescu ha incontrato presso la sede dell’ Accademia di Romania a Roma i rappresentanti delle associazioni e della stampa rumena in Italia.

All’incontro erano presenti il Console Generale a Roma  Dott.ssa Mirela Rusu, il responsabile dei Rapporti con la comunità romena Dott.ssa  Oana Liscan,  l’addetto per gli Affari Sociali e Lavoro Dott.ssa   Mirela Videa e il direttore dell’Ufficio Stampa Dott.  Ovidiu Pufu.

L'incontro dell'Ambasciatore con i rappresentanti della comunità e della stampa romena in Italia

Intervento all’incontro dell’Ambasciatore con i membri della comunità  romena in Italia

Durante l’incontro, i partecipanti hanno affrontato temi di interesse generale per i cittadini rumeni che vivono e lavorano in Italia, cercando di identificare nuove formule di collaborazione tramite l’Ambasciata e i rappresentanti della comunità romena.

S.E. l'Ambasciatore di Romania in Italia Signora Dana Manuela Constantinescu in dialogo con i membri della comunità  a Roma

S.E. l’Ambasciatore di Romania in Italia Signora Dana Manuela Constantinescu in dialogo con i membri della comunità a Roma

Sono stati toccati argomenti quali l’integrazione, la legalità, la collaborazione con le associazioni, la partecipazione alla vita amministrativa, culturale e politica, l’informazione, i servizi consolari e sociali… La Dott.ssa Oana Liscan responsabile Rapporti con la comunità romena, ha presentato alle associazioni “La guida del lavoratore rumeno in Italia”.

Incontro

L’ambasciatore Dana Manuela Constantinescu incontra i membri dell’Associazione Italia-Romania: Futuro Insieme. Nella foto, da destra:  Magda Elena Chirnoaga, S.E. l’Ambasciatore, Rodica Osadet (di spalle), Tudor Doru Mitroiu, e Simona Cecilia Farcas

All’incontro erano presenti con le associazioni rumene maggiormente rappresentative, il Conte Prof. Fernando Crociani Baglioni, il  Gr. Uff. Avv. Pasquale Landolfi cassazionista, il Cav. Avv. Carlo Cudemo ed esponenti della società romana, del mondo della cultura e dell’arte e del mondo forense; da sempre vicini alla comunità romena in Italia e al mondo diplomatico; i quali difesero nei momenti difficili della campagna emotiva  preudo-xenofobica che percorreva l’Italia fomentata, alimentata  artificiosamente dalla stampa, la causa ragionevole dell’accoglienza e dell’integrazione, per il dialogo e la fratellanza tra italiani e rumeni. 

Dott.ssa Oana Liscan responsabile Rapporti con la comunità romena dell'Ambasciata, Conte Prof. Fernando Crociani Baglioni e Avvocato cassazionista Pasquale Landolfi

Dott.ssa Oana Liscan responsabile Rapporti con la comunità romena presso l’Ambasciata, Conte Prof. Fernando Crociani Baglioni e Avvocato cassazionista Pasquale Landolfi

Chi è il nuovo ambasciatore designato della Romania a Roma?

Dana Manuela Constantinescu

Classe 1962, Dana Manuela Constantinescu è nata a Slobozia, nella regione storica della Muntenia (sud-est della Romania). Laureata in ingegneria meccanica a Bucarest, nel 1986, presso la Facoltà di Attrezzature Tecnologiche dell’Istituto di Costruzioni; ha esercitato la professione nel settore fino al 1992, quando fu chiamata a coprire la carica di direttore generale per i rapporti internazionali del Ministero dei Trasporti, essendo Ministro del dicastero Traian Băsescu. Nel 2006, la Signora  Constantinescu è nominata ambasciatore della Romania in Slovenia sino al 2011. Nello stesso periodo, S.E. il Presidente Băsescu avvicendava dalla carica S.E. l’ambasciatore Răzvan Rusu, per poi nominare S.E. la Signora Dana Manuela Constantinescu, accreditandola in Italia, Malta e San Marino.

Da alcuni giorni, dopo due anni di vacatio sedis, S.E. la Signora Dana Manuela Constantinescu, ottenuti i rispettivi gradimenti, è designata a Roma, La Valletta e San Marino.

Alla nuova Ambasciatrice, i più fervidi auguri di Futuro Insieme e dei connazionali che si riconoscono nella nostra associazione.

  Foto e testo a cura di Simona Cecilia Farcas

Roma, 13 giugno 2013