Roma. Lingua romena al Pontificio Istituto Orientale


L’Associazione IRFI “Italia Romania Futuro Insieme” promuove il Corso di Lingua romena al Pontificio Istituto Orientale, organizzato dal Pontificio Istituto Orientale e Institutul Limbii Române, con il patrocinio dell’Ambasciata di Romania presso la Santa Sede.

Le lezioni si svolgeranno online e sono destinate a tutti gli studenti, religiosi e laici, i quali desiderino imparare gradualmente il romeno, attraverso un percorso strutturato su vari livelli:  A1 –A2, B1 – B2, C1 – C2.

I corsi dell’anno accademico 2020-2021, iniziano il 14 e il 19 ottobre alle ore 16.00, presso il Pontificio Istituto Orientale, Piazza di Santa Maria Maggiore 7 (vicino alla Stazione Termini), con la possibilità di iscriversi fino al 1 novembre. La partecipazione ai corsi è gratuita.

Docente di madre lingua, Prof.ssa Eugenia Bojoga, Università Babes-Bolyai di Cluj. Tel. +40 731 729498. Cell. +39/ 327 0231682. E-mail: ebojoga@orientale.it.

Per informazioni e iscrizioni, rivolgersi alla Segreteria Accademica del P.I.O. – Roma, Piazza Santa Maria Maggiore 7. Tel. 06 447417177. E-mail: segreteria@orientale.it.

Eugen Coșeriu: Identitatea limbii şi a poporului nostru


Acţiunea „moldovenistă” sovietică s-a prezentat totdeauna şi explicit ca având în primul rând un scop politic, în aparenţă generos şi nobil: acela de a afirma şi a promova identitatea naţională specifică a poporului moldovenesc dintre Prut şi Nistru (şi de dincolo de Nistru). E adevărat că scopul a fost în primul rând, ba chiar exclusiv, politic.

Dar de generozitate, nobleţe, naţionalitate etc. nu poate fi vorba dacă ţinem seama de premisele reale ale acestei acţiuni şi de sensul în care ea a înţeles identitatea (anume ca neidentitate).

Identitatea unui popor nu se afirmă negându-i-o şi suprimându-i-o. Nu se afirmă identitatea poporului „moldovenesc” din stânga Prutului separându-l de tradiţiile sale autentice – reprezentate în primul rând de limba pe care o vorbeşte –, desprinzându-l de unitatea etnică din care face parte, tăindu-i rădăcinile istorice şi altoindu-l pe alt trunchi ori în vid. Aceasta nu e afirmare, ci, dimpotrivă, anulare a identităţii naţionale, istorice şi culturale, a poporului „moldovenesc”: e ceea ce în Republica Moldova se numeşte, cu un neologism binevenit, „mancurtizare”. Şi „mancurtizarea” e genocid etnico-cultural.

Din punct de vedere politic, promovarea unei limbi „moldoveneşti” deosebite de limba română, cu toate urmările pe care le implică, este deci un delict de genocid etnico-cultural, delict nu mai puţin grav decât genocidul rasial, chiar dacă nu implică eliminarea fizică a vorbitorilor, ci numai anularea identităţii şi memoriei lor istorice.
Ni se spune însă că, cel puţin pentru o parte din „moldovenişti”, problema limbii nu s-ar mai pune în aceşti termeni, ci numai ca o chestiune de nume: se ştie şi se recunoaşte că limba română şi limba moldovenească sunt una şi aceeaşi limbă şi se propune numai să se numească cu două nume diferite („română” în România „moldovenească” în Republica Moldova).
Dar şi această versiune „discretă” e lipsită de fundament. Limba română n-a fost niciodată numită – şi nu se poate numi – „română” sau „moldovenească”, fiindcă român, românesc şi moldovean, moldovenesc nu sunt termeni de acelaşi rang semantic (moldovean, moldovenesc se află la nivelul termenilor muntean, oltean, bănăţean, ardelean, maramureşean, pe când român, românesc e termen general pentru toată limba română istorică şi pentru limba română comună şi literară); a fost numită cândva, mai ales de străini, „moldavă sau valahă”, ceea ce nu e acelaşi lucru. Şi, în lingvistică, moldovenesc, cu privire la limbă, se aplică numai unui grai (în cadrul dialectului dacoromân) a cărui arie nu coincide cu Moldova (deşi cuprinde o mare parte din ea); dar limba „moldovenească”, fiind identică cu limba română, nu poate fi identică cu acest grai şi nu trebuie confundată cu el. Pe de altă parte, „moldoveni” nu sunt numai locuitorii băştinaşi din Republica Moldova, ci şi locuitorii Moldovei „mici” din dreapta Prutului, şi românii bucovineni; şi aceştia nu numesc limba lor comună şi literară „moldovenească”, ci „română” sau „românească”. Singurul argument care se prezintă în favoarea denumirii duble e că aceeaşi limbă se vorbeşte în două state diferite. Dar nu e un argument valabil. Limba germană nu se numeşte „austriacă” în Austria şi cea engleză nu se numeşte „australiană” în Australia, „statouniteană” (?) în Statele Unite etc. Pe lângă aceasta, limba română nu se vorbeşte numai în România şi în Republica Moldova, ci şi în afara graniţelor acestor ţări, şi ne întrebăm, dacă se admite denumirea dublă, cum ar trebui să se numească limba vorbită de românii din Ucraina, din Ungaria, din Serbia, din Bulgaria.
Pe de altă parte, denumirea dublă duce la aceleaşi confuzii ca şi teoria celor două limbi diferite şi poate implica aceleaşi urmări cât priveşte identitatea etnică şi culturală a vorbitorilor…
A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic, e o absurditate şi o utopie; şi, din punct de vedere politic, e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, deci, un act de genocid etnico-cultural.


Eugeniu Coșeriu

Sursa:  Revista Limba Română

 

 

 Vezi și Eugeniu Coșeriu, Despre așa-zisa „limba moldovenească”, în Diacronia

APEL CĂTRE AUTORITĂŢI: Susţineţi Centrul Cultural Italo-Român din Milano !


Biblioteca Centrului Cultural Italo-Român din Milano s-a închis în 2014, fără posibilitate de a mai continua acest proiect.

Violeta Popescu

Violeta Popescu

Mai multe organizații și asociații ale românilor din Italia au făcut apel către autoritățile române pentru susținerea Centrului:  “Este incredibilă şi inacceptabilă situaţia în care se află  Centrul Cultural Italo-Român din Milano condus de doamna prof. Violeta Popescu, cea care promovează încă din 2008 cultura românească din Italia, prin proiecte de o calitate impecabilă, cum ar fi:

– Biblioteca românească din Milano, înfiinţată în 2009, cu un fond de carte de cuprinde peste 4.000 volume. Momentan cărţile au fost depozitate în diferite locuri, unul dintre acestea fiind chiar holul Consulatului General al României din Milano.
 
– Rediviva Edizioni, singura editură românească din Italia, înfiinţată în 2012 şi condusă de scriitoarea Ingrid Beatrice Coman, a publicat până acum circa 30 volume, organizând numeroase prezentări de carte, mostre şi alte evenimente culturale.
 
– Portalul bilingv http://culturaromena.it/ , este o sursă inepuizabilă de informaţii pe teme culturale, primind în ultimii 7 ani vizita a peste 7,5 milioane de persoane dornice să obţină astfel de informaţii.
 
– Cursurile de limba română, ţinute de prof. Valentina Negriţescu de la Universitatea de Studii din Milano, în cadrul bibliotecii centrului cultural, au fost suspendate tot din lipsa unui spaţiu.
Detalii despre proiectele Centrului Cultural Italo-Român din Milano:
 
 
Mulţumim tuturor semnatarilor și susținătorilor acestui apel.”

 

Biblioteca Centrului Cultural Italo-Român din Milano este un proiect de voluntariat al CCIR, inițiat fără niciun sprijin instituțional, fiind singura realitate culturală de acest fel în Milano și împrejurimi și a constituit un important punct de informare, pentru toți cei interesați de contactul cu România și cultura romană până la data închiderii, în anul 2014.

Deschisă in anul 2009, in Via San Vincenzo, apoi in Via Trebbia din Milano, nu s-a reusit gasirea unui spatiu adecvat de conservare a cartilor, umezeala care a pus in pericol volumele si lipsa unei sustineri financiare pentru plata chiriei unui spatiu functional.

De asemenea, nici cursul de limba romana organizat de doamna prof. Valentina Negritescu a fost sistat, acesta functionand in spatiul Bibliotecii.

Anuntam de asmenea pe toti cei interesati in a dona carti (foarte multe initiative venind din partea unor familii de romani si italieni) ca Centrul nu are spatiu adecvat pentru a depozita aceste carti.

In cadrul bibliotecii un rol important l-a avut crearea unei rețele de comunicare și parteneriat cultural cu asociațiile românești  dar și mediul cultural italian, interesat sa intre in contact cu o realitate culturala romaneasca.

În mod specific s-a dat atenție furnizării de materiale didactice pentru italienii care vor să învețe limba română și să cunoască cultură românească, sprijinirea studenților români de la universitățile italiene cu materiale informative necesare întocmirii lucrărilor de licență sau master.

Biblioteca s-a transformat în timp într-un centru de informare comunitară şi intercultuurală prin formarea unui spațiu cultural menit să favorizeze schimburile interculturale româno-italiene.

Multumim tuturor celor care mentin inca contactul cu Centrul Cultural Italo Roman: studenti, elevi, profesori, publicul larg care ne-a fost aproape in anii de activitate ai acestui proiect. 

Toate celelate proiecte ale Centrului Cultural: editura Rediviva, evenimentele editoriale, activitatile culturale vor fi anuntate in cadrul portalului CulturaRomena.it

CCIR, noiembrie 2015
Galerie foto activitati CCIR:

 https://plus.google.com/photos/113295415111355762440/albums/6063431263095986465

Video: https://www.youtube.com/watch?v=vk-LgI9hLJ4

LCCR, LINGUA CULTURA E CIVILTÀ ROMENA IN ITALIA. AVVIATO IL PROGETTO 2015-2016


L’obiettivo del progetto è la tutela dell’identità linguistica e culturale dei bambini di origine romena che vivono oltre le frontiere del paese e la promozione della lingua, della cultura e delle tradizioni romene.

ilrL’Istituto della Lingua Romena, ha avviato il processo di identificazione delle scuole italiane presso le quali sono iscritti i bambini di origine rumena, per partecipare al progetto “Lingua, cultura e civiltà romena” nell’anno scolastico 2015/2016. Tutti i dettagli riguardanti i corsi, la selezione delle scuole, l’organizzazione del concorso per i docenti, la metodologia del progetto etc., sono reperibili online sul sito dell’Istituto della Lingua Romenawww.ilr.ro.Romania

LCCR “Limbă, cultură şi civilizaţie românească” è un progetto del Ministero dell’Educazione, della Ricerca, della Gioventù e dello Sport rumeno, attivo in Italia dal 2007 e riguarda il corso di lingua, cultura e civiltà romena nelle scuole degli stati membri dell’Unione Europea. copii

A chi si rivolge?

I destinatari di questo corso sono gli alunni di qualsiasi nazionalità iscritti nel sistema scolastico italiano. I beneficiari di questo corso sono gli alunni che desiderano conoscere il romeno, una lingua e una cultura di origine latina. La lingua romena, oggi, è parlata da 26 milioni di persone nel mondo ed è la lingua ufficiale oppure amministrativa in alcuni organismi e organizzazioni internazionali (es. l’Unione Latina oppure l’Unione Europea – dal 1° gennaio 2007).

Chi sta organizzando?

Alla base del progetto LCCR in Italia, vi è la Dichiarazione comune d’intento tra il Ministero dell’Istruzione, della Ricerca e della Gioventù di Romania (MECTS) e il Ministero italiano della Pubblica Istruzione (MIUR), sottoscritto il 25 agosto 2007, a Rimini.
L’obiettivo di tale iniziativa è la tutela dell’identità linguistica e culturale dei bambini di origine romena, i quali vivono oltre le frontiere del paese, nonché la promozione della lingua, della cultura e delle tradizioni romene. 
Si tratta di un’offerta didattica ufficiale con riconoscimento dei due ministeri. L’iniziativa fa parte di un progetto europeo più ampio e ha come scopo il mantenimento del bilinguismo della popolazione migrante valutato come elemento di ricchezza culturale. I docenti sono romeni e sono stati selezionati attraverso un concorso pubblico organizzato dal Ministero romeno della Pubblica Istruzione che li garantisce lo stipendio. Essi hanno una ricca esperienza didattica, ottenuta sia in Romania sia in Italia, in modo da venire incontro a qualsiasi problema di adattamento ed integrazione degli alunni nelle scuole italiane. La parte italiana mette a disposizione le aule scolastiche per lo svolgimento del corso.

Quanto costa? 

Il corso è completamente gratuito per gli alunni e non comporta alcuna spesa per le scuole. In più, la parte romena assicura agli alunni partecipanti i manuali ed il materiale didattico necessario. I corsisti riceveranno alla fine di ogni livello di studio un Diploma- Attestato che garantisce l’iscrizione dell’alunno in qualsiasi scuola romena senza alcun esame integrativo (se ritorna in Romania!).

elevi

Il contenuto e la durata del corso?

Il corso contiene elementi di:

-lingua e letteratura romena;

-storia del popolo romeno;

-geografia della Romania;

-feste e tradizioni romene.

Il corso viene svolto per tutta la durata dell’anno scolastico e viene attualmente condotto da 50 insegnanti.

Tutte le procedure e le attività del progetto sono svolte in collaborazione con la Missione Diplomatica della Romania in Italia.

Fonte: roma.mae.ro