ROMANIA, LA VOCAZIONE MIRACOLATA. PADRE AUGUSTIN BARBUT NARRA DELLA TRAGEDIA NASCOSTA DAI COMUNISTI


21 agosto 1988. Una delle più gravi catastrofi della Romania comunista, che il regime si sforzò di tenere nascosta all’opinione pubblica; in quanto la tragedia stessa, avrebbe denunciato le condizioni di vita disumane, schiavistiche imposte dalla diffusa povertà. Padre Augustin Barbut, parroco di Santa Maria del Carmine a Santa Marinella, ricorda, nel 25° anniversario, la catastrofe sconosciuta di Valea Uzului, in Transilvania.

27 persone, molti dei quali bambini e adolescenti tra i 13 e i 18 anni, morirono nel 1988, a Valea Uzului, al confine tra Bacau e Harghita, cuore della Romania. In seguito alla tragedia, a Fărăoani (Bacau), in Moldova – villaggio d’origine della maggior parte delle vittime –  si innescò tra la popolazione la scintilla di una rivolta; ma la Securitate occupò il Comune, vietando di rendere noto il disastro. Già otto anni prima, altri 48 pendolari annegarono in una palude a Botosani. E anche quel grave incidente fu tenuto sotto silenzio dal regime e dal suo apparato poliziesco.  Dopo 25 anni, furono pubblicate le immagini esclusive di quella immane tragedia, che colpiva gente inerme, adolescenti e bambini, costretti dalle misere condizioni di vita ad una migrazione interna, su fatiscenti mezzi di trasporto, percorrendo piste dissestate, sfuggendo alle vessazioni della milizia, per procurarsi un minimo sostentamento.

Valea-Uzului-4La sera del 21 agosto 1988, oggi 27 anni fa, un camion con rimorchio lasciava la città di Fărăoani, giudecca di Bacău, con 63 contadini. Molti dei quali avevano un età tra i 12 e i 18 anni. Si recavano di là dei Carpazi per raccogliere patate, in Harghita, presso dei coltivatori benestanti. Per evitare i controlli della Milizia di regime, e per accorciare il tragitto, il conducente del mezzo scelse una pista sterrata attraverso le montagne. Arrivati al confine dei distretti di Bacau e Harghita, avvenne un grave incidente, considerato  per numero delle vittime  tra le peggiori catastrofi mai accaduti in Romania.

Il rimorchio gli ha fatti precipitare  nel burrone

Nottetempo, il camion all’altezza di un ponte sul torrente Uz, incrociò un’altra vettura. Superato il ponte, il camion incappò nel cedimento del terreno sul bordo del burrone.   Il rimorchio cadde nel precipizio, trascinando e ribaltando l’autocarro coi viaggiatori, fino al sottostante fiume. Il più delle vittime morì per schiacciamento e annegamento.

Un adolescente, Augustin Barbut, di 16 anni, si salvò.  Oggi, quel giovane è un religioso carmelitano in Italia, parroco a Santa Marinella – Parrocchia Santa Maria del Carmine. Ed altresì molto impegnato nell’apostolato in favore della comunità romena, come dei migranti che affluiscono numerosi di questi tempi anche sul litorale romano.

Padre Augustin Barbut

Padre Augustin Barbut

Ricordi da incubo

Il giorno dell’incidente, il 16enne Augustin Barbut, era in vacanza e andò ad aiutare i genitori a lavorare in campagna, in Harghita. “Lungo la strada, tutti scherzavano e si raccontavano,  fin quando arrivammo presso Valea Uzului. Superato il campeggio Valea Uzului, entrammo nel bosco e dalla direzione opposta, arrivarono due automobili. Superato il ponte, il camion sbandava sul ciglio del burrone e rovinò nel precipizio ribaltato fino al sottostante fiume. Erano circa le 19:15. Si sentivano solo urla e grida da sotto l’autocarro precipitato. Durante il ribaltamento, alcuni di noi furono sbalzati all’esterno, altri rimasero sotto l’automezzo precipitato e perirono per schiacciamento o annegamento. Io rimasi sotto il camion, e mi tirarono fuori appena aprirono i portelloni, bagnato di gasolio che fuoriusciva dal serbatoio. I viaggiatori della seconda vettura furono i primi soccorritori, ma ancora oggi non ne conosciamo l’identità”, racconta padre Augustin.

Un nuovo inizio per padre Agostino nella Parrocchia di Santa Maria del Carmelo a Santa Marinella

S.E. Mons. Petru Gherghel Vescovo di Iasi e la Dott.ssa Simona Cecilia Farcas

S.E. Mons. Petru Gherghel Vescovo di Iasi e la Dott.ssa Simona C. Farcas

L’attuale Vescovo di Iasi S.E. Mons. Petru Gherghel, ricorda come nessuno abbia scritto mai finora in merito a tanta sciagura. Il prelato officiò allora i funerali delle povere vittime, sotto il controllo della Securitate di regime, che comunque impose il silenzio sulla tragedia.

Migliaia di contadini uscirono in processione nel villaggio, suffragando le vittime di una strage annunciata dalla disperazione. Erano i germi di una rivolta sociale e morale, che l’anno successivo confluì nella Rivoluzione redentrice.

Oggi, una croce con i nomi delle 27 vittime, ricorda tanta tragedia di quel 21 agosto 1988 : Andrei Angelica – 15 anni, Antal Mihai – 14 anni, Antal Burlacu Mihai – 16 anni, Antal M. Margareta – 44 anni, Maria Bortos – 15 anni, Andrei Margareta – 16 anni, Ciprian Ciceu – 14 anni, Maria P. Cancel – 46 anni, Marin Cancel – 17 anni (madre e figlio), Antonina Farcas – 14 anni, Carol P. Farcas – 18 anni, Varvara I. Farcas – 56 anni, Ioan I. Frincu – 14 anni, Ieronim Istoc – 15 anni, Cristian Patrascu – 12 anni, Adrian Patrascu – 14 anni, Cornelia A. Roca – 15 anni, Varvara P. Roca – 61 anni, Cristian Gh. Sabau – 15 anni, Verona M. Ghiurca – 54 anni (Valea Mare), Daniel Duma – 16 anni (Valea Mare), Luca Patrascu – 63 de anni (Valea Mare), Magda Huluban Farcas – 49 anni (Valea Mare).

L’anno successivo, 1989, fu quello della rivolta decisiva della Nazione rumena contro l’oppressione, che condusse alla nostra Rivoluzione liberatrice.

Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcas

La 25 de ani: Accidentul de pe Valea Uzului

O tragedie ascunsa de regimul comunist: 27 de morti in aceeasi zi

Sursa: 7est.ro

Fonte: 7est.ro

 

Romania-Italia: ROMAN ŞI CORTONA, UNITE DE SPIRITUALITATEA FRATELUI ELIA


Simpozionul internațional de la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan a reunit la Roman profesori universitari şi istorici de artă din ţară şi străinătate.  Fra_EliaManifestarea ştiinţifică a coincis cu deschiderea noului an universitar.

evenim 02Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan (ITRCF) din Roman a găzduit miercuri, 1 octombrie, simpozionul internaţional cu tema “Fratele Elia de Cortona”. Evenimentul, desfăşurat în aula “Petru Albert”, a avut loc în prima zi a noului an universitar, în prezenţa unor invitaţi din străinătate. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Facultatea de Teologie Pastorală, Facultatea de Filosofie “I. Duns Scotus”, Academia istorico-juridico-teologică “Petru Tocănel” şi Liceul Teologic Romano-Catolic “Sfântul Francisc de Assisi” din Roman.

La eveniment au participat profesor Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman, preot conferenţiar universitar doctor Damian Gheorghe Pătraşcu, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan, cadre didactice de la cele două facultăţi ale institutului, precum şi invitaţi din străinătate, printrecare părintele provincial de Toscana – Florenţa, Antonio di Marcantonio, profesorul universitar doctor Angelo Molfetta, de la Universitatea Europeană din Roma, istoricul de artă Carla Michelli, precum şi studenţii institutului.

Francescanesimo/La storia di Frate Elia, continua il dibattito sull’architetto della Basilica di San Francesco

Rectorul Damian Gheorghe Pătraşcu a salutat invitaţii sosiţi în citadela franciscană. “Simpozionul dedicat figurii marelui frate Elia, tovarăşul apropiat al Sfântului Francisc, marchează deschiderea anului academic2014 – 2015. Mulţumesc părintelui Marius Căliman, promotorul acestei iniţiative, şi celorlalţi fraţi din Conventul din Cortona, pentru dorinţa lor de a aduce în centrul atenţiei pe acest ilustru frate al Ordinului nostru, poate prea puţin cunoscut de către mulţi dintre noi”, a spus profesorul Damian Gheorghe Pătraşcu, care a prezentat mesajele din partea Custodiei Generale “Sacro Convento” din Assisi şi a episcopului Diecezei de Iaşi, Petru Gherghel, cu privire la eveniment şi tema dezbătută.

În cuvântul său, părintele provincial Emilian Cătălin a spus că evenimentul a adus o lumină mai clară despre ceea ce a însemnat fratele Elia: “Este foarte bine să vorbim despre înaintaşii noştri din prisma spiritualităţii noastre. Astfel de întâlniri sunt un prilej de aprofundare a istoriei franciscane, de cunoaştere a personajelor importante ale acesteia, dar şi un motiv de a ne întări în credinţă plecând de la ceea ce a însemnat fratele Elia pentru Ordin, când abia se forma structura acestuia, şi de la imensa activitate desfăşurată din punct de vedere arhitectonic şi nu numai”.

La 26 iulie 1895, Sacra Congregaţie a hotărât înfiinţarea Provinciei „Sf. Iosif”, a Fraţilor Franciscani Minori Conventuali din Moldova. 

Primarul municipiului Roman, profesor Laurenţiu Dan Leoreanu, a adresat câteva cuvinte la început de an universitar: “Mi-am dorit şi am reuşit să fiu prezent astăzi la acest eveniment, să urez tuturor cadrelor didactice şi studenţilor un an universitar bun, cu rezultate frumoase. Mi-aduc aminte cu drag că foşti elevi ai Seminarului şi Institutului Franciscan sunt în aceste bănci, astăzi, de pe poziţia de profesor. Cadrelor didactice le urez sănătate, succes şi putere. Aşa după cum îi cunosc, sunt convins că o să vă facă să gustaţi cât mai profund din dulceaţa tainelor cunoaşterii, iar studenţilor aflaţi la început de drum le doresc să obţină rezultate frumoase şi să fie cu gândul spre obiectul major al finalităţii acestor cursuri şi desăvârşirii din punct de vedere duhovnicesc, pastoral şi teologic. Fiţi mereu o echipă, aşa cum s-a demonstrat că a fost întotdeauna aici”.

evenim 03Cum Romanul este înfrăţit cu localitatea Cortona din anul 2009, primarul Leoreanu a primit, din partea delegaţiei, un cadou simbolic. “Am amintiri foarte frumoase despre Cortona, pe vremea când părintele Eugen Răchiteanu era acolo. Cred că am reuşit să facem lucruri deosebite împreună. Ne apropiem de ziua de 4 octombrie, hramul lăcaşului din Cortona. În catedrala bisericii am semnat, pe 4 octombrie, în altar, actul de înfrăţire dintre Roman şi Cortona. Părintele Eugen Răchiteanu, un membru de seamă al familiei franciscane, a avut un rol deosebit în înfăptuirea acestui deziderat”, a spus primarul Leoreanu.

În cadrul simpozionului, invitaţii au susţinut comunicări ştiinţifice şi au iniţiat dezbateri referitoare la tema întâlnirii.

Părintele provincial de Toscana – Florenţa, Antonio di Marcantonio, profesorul universitar doctor Angelo Molfetta, de la Universitatea Europeană din Roma, şi istoricul de artă Carla Michelli au ţinut interesante conferinţe despre viaţa şi activitatea fratelui Elia de Cortona, o figură importantă a familiei franciscane, de la cărui moarte se împlinesc 760 de ani. A fost misionar, mare arhitect, om politic, primul organizator al mişcării franciscane, un personaj incomod, ale cărui personalitate şi genialitate au lăsat în istorie o urmă care nu poată fi ştearsă.

Conferinţe au susţinut preoţii Gabriel-Marius Căliman şi Silvestru Borşa (Cortona), precum şi profesorii Ștefan Acatrinei şi Cristian Dumea, de la ITRCF Roman.

Sursa: Ziarul de Roman

Simpozion_Frate_Elia

A Cortona un incontro-studio dedicato a frate Elia 

Frate Elia: le conclusioni del convegno a Cortona

PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi: Nu vă fie teamă!


English: Bishop Petru Gherghel

 

“Isus Cristos, cel de ieri şi de astăzi, este acelaşi în vecii vecilor” (Evr 13,8).

 

În tumultul veştilor legate de anunţul făcut de Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea de a se retrage din responsabilitatea de suveran pontif, începând cu data de 28 februarie 2013, autorul Scrisorii către Evrei ne cheamă la un lucru care ne face să rămânem cu totul liniştiţi. Cel care este întemeietorul Biserici rămâne veşnic viu şi nu mai moare, iar Biserica va continua să transmită lumii, chiar şi în mijlocul furtunilor, cuvântul său mântuitor. El însuşi a spus: “Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui” (Mt 16,18). Un lucru cu adevărat este sigur, ea va rămâne, indiferent cine îi ia locul lui Petru.

 

E drept, anunţul ne-a surprins pe toţi. Pe unii chiar i-a tulburat şi au început să comenteze în fel şi chip, îngrijoraţi de viitorul Bisericii şi vizând doar aspectele omeneşti în faţa unui astfel de eveniment. Pentru cei care cred şi care au adevărata încredere în cuvintele sale nu înseamnă altceva decât o şi mai mare speranţă că divinul întemeietor va oferi Bisericii sale un alt Petru, care va continua, cu acelaşi zel şi cu aceeaşi profundă dăruire, misiunea de a conduce barca Bisericii pe marea învolburată a lumii, până la limanul aşteptat.

 

Cu privire la decizia Sfântului Părinte de a renunţa la misiunea primită prin cardinalii Bisericii, în afară de faptul că e un lucru nemaiîntâlnit în istoria recentă a Bisericii, nimic nu este în afara normelor şi legilor canonice care reglementează o astfel de misiune. Un suveran pontif, ales în mod canonic de cardinalii electori, îşi încetează misiunea fie prin moarte, fie prin renunţare de bunăvoie la mandatul primit. Nu se poate vorbi de o demisie în înţelesul termenilor laici, ce guvernează lumea civilă, ci e vorba doar de o renunţare la o responsabilitate administrativă, care poate fi primită de orice alt ales de cardinalii electori, după cum nici un preot sau episcop nu dă demisie din misiunea sacră a preoţiei sau a episcopatului, ci se retrage din acea responsabilitate, pentru a putea, mai liber, să se dedice rugăciunii şi slujirii sacramentale.

 

Aşadar, când un papă se retrage din misiunea de suprem părinte, ea continuă prin alt ales, după voinţa lui Cristos, întemeietorul Bisericii, “care este cel de ieri, cel de azi şi cel mereu acelaşi în vecii vecilor”.

 

Analizând în această cheie gestul Sfântului Părinte Benedict, nu putem decât să admirăm capacitatea lui de înţelegere şi iubire a Bisericii, pentru care şi-a oferit, în cei peste 85 de ani de viaţă, toată pregătirea, toate calităţile de mare învăţat şi teolog al lumii şi al Bisericii şi pe care doreşte să o lase în mâinile unui alt slujitor, ales de către Cristos prin cardinalii Bisericii, cu forţe noi şi cu calităţi adaptate timpurilor prin care trebuie să treacă Biserica, la începutul mileniului al III-lea. Trebuie să admirăm în gestul Sfântului Părinte umilinţa sa, cu care a început ministerul petrin, din ziua de 19 aprilie 2005, şi profunda sa iubire faţă de Biserică şi faţă de viitorul ei, cu care doreşte să lase această misiune în mâinile altuia mai vrednic şi cu forţe reînnoite.

 

Faptul că a anunţat că va continua să se roage şi să fie mai departe un slujitor fidel al Bisericii, prin aceasta, el dă tuturor un exemplu de adevărată umilinţă şi rămâne pentru orice slujitor un model de urmat în iubirea şi slujirea Bisericii.

 

Îi mulţumim Sfântului Părinte pentru tot ce a făcut pentru ştiinţele teologice, pentru apărarea credinţei, pentru misiunea de păstor suprem al Bisericii, pentru exemplul lui, de o mare umilinţă, şi pentru impresionantul umanism cu care a continuat să-l urmeze pe marele şi vrednicul său înaintaş, fericitul papă Ioan Paul al II-lea. Pentru tot ce a făcut şi va mai face, îl preamărim pe Dumnezeul istoriei, pe Isus Cristos, capul veşnic viu al Bisericii, prin Duhul cel Sfânt, care însufleţeşte Biserica şi pe care o conduce prin slujitorii săi. O rugăm pe Maica Bisericii să-i ocrotească pe toţi fiii Bisericii noastre şi să-l ocrotească cu iubirea ei pe marele nostru părinte Benedict al XVI-lea.

 

PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi

 

Sursa: ercis.ro

 

 

 

Conferinţă de presă. „Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”, o iniţiativă inedită din partea comunităţii migraţiei române în Italia


„Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”, o iniţiativă inedită din partea comunităţii migraţiei române în Italia, prezentată marţi într-o Conferinţă de presă la Biblioteca Europeană din capitala Italiei: pentru Radio Vatican a intervenit pr. Adrian Dancă

Simona_Cecilia_Farcas_Biblioteca europea(RV – 15 ianuarie 2008) Asociaţia IRFI – Italia România Futuro Insieme – a comunităţii de români catolici din Roma a marcat marţi o cotitură decisivă în istoria recentă a emigraţiei româneşti, la Conferinţa de presă de la Biblioteca Europeană din capitala Italiei având ca temă prezentarea iniţiativei intitulată „Cărţi în româneşte în bibliotecile din Roma”.

Practic, este vorba de un fond de carte românească, strâns datorită donaţiilor efectuate de diverse edituri din ţară. Cele cinci biblioteci care găzduiesc secţiunile de literatură românească au început să fie inaugurate la 12 ianuarie, cu un program care se va încheia duminică 20 ianuarie.

La conferinţa de presă de marţi, desfăşurată la sediul Bibliotecii Europene din cadrul „Institutului de Cultură Goethe” din Roma, au luat cuvântul reprezentanţi ai ambasadei României în Italia, ai Primăriei Romei, directorul de la Accademia di Romania, profesori de la universitatea La Sapienza, cel care vă vorbeşte şi bineînţeles preşedinta asociaţiei IRFI – Italia Romania Futuro Insieme (Italia România Viitor Împreună), Simona Farcaş.
Bogată în semnificaţie, ziua aleasă pentru prezentarea iniţiativei: 15 ianuarie, ziua de naştere, în 1850, a poetului nepereche Mihai Eminescu. „Pentru noi, italienii, a afirmat Igino Poggiali, preşedintele Bibliotecilor din Roma, a sosit timpul ca în rafturile bibliotecilor să-l aşezăm şi pe Eminescu alături de Dante al nostru”. Reprezentantul ambasadei României, George Bologan a subliniat necesitatea ca istoria şi cultura fiecărui popor să fie cât mai cunoscută şi împărtăşită, fără de care o ţară şi chiar Uniunea Europeană riscă să devină mai săracă. Interesantă a fost şi intervenţia Luminiţei Gugeanu, coordonatoarea unui proiect de promovare a bilingvismului în rândul copiilor români care frecventează şcolile din Italia. Este de dorit ca autorităţile române să privească cu mai multă încredere şi sprijin real asemenea iniţiative, a subliniat profesoara Luisa Valmarin, de la universitatea La Sapienza din Roma. Europeizarea bibliotecilor poate deveni astfel şi o sursă de răspândire a cunoaşterii, pentru îndepărtarea ignoranţei şi a prejudecăţilor care încă mai despart la nivel cultural ţările membre ale Uniunii Europene.Biblioteca europea
Ce s-ar mai putea adăuga? Faptul că o bibliotecă fără cititori rămâne un depozit inutil. Or, cine sunt cititorii spre care se îndreaptă aceată iniţiativă? Desigur, imigranţii români. Astfel că într-o perspectivă mai amplă, s-ar putea spune că iniţiativa asociaţiei IRFI reprezintă un mare semn de speranţă şi în acelaşi timp o adevărată cotitură în viaţa imigranţilor din Italia.
Un semn de mare speranţă, pentru că aduce o contribuţie extrem de preţioasă la problematica indicată de Benedict al XVI-lea în mesajul pentru Ziua migrantului şi a refugiatului: pentru tinerii migranţi, afirmă Sfântul Părinte – rezultă deosebit de resimţită problematica referitoare la aşa numita „dificultatea dublei apartenenţe”. Pe de o parte, ei simt necesitatea de a nu pierde cultura de origine, iar pe de alta, iese la suprafaţă dorinţa de a se integra organic în societatea care-i primeşte. Inaugurararea unui fond de carte românească se prezintă astfel ca un răspuns la acest apel de a înlesni păstrarea identităţii culturale şi religioase a tinerilor români din Italia.
Tototdată, lansarea acestei iniţiative este şi o cotitură în istoria recentă a imigraţiei româneşti în Italia. Orice român care păşeşte pe străzile Romei, aude vorbindu-se româneşte, vede numărul tot mai mare al restaurantelor şi al magazinelor cu produse culinare româneşti, sunt tot mai frecvente cursele de transport între capitalele celor două ţări. Toate acestea sunt desigur, semne pozitive ale unei evoluţii îmbucurătoare, dar cu toate acestea rămân în sfera vieţii materiale, a derivatelor verbului „a avea”. La nivelul lui a fi, al creşterii interioare, românul emigrat la Roma a avut şi are la dispoziţie sprijinul continuu al comunităţilor bisericeşti de limba română; dacă ar fi să ne referim la comunitatea catolică românească, primele Sfinte Liturghii s-au celebrat încă din 1990. Cu toate acestea, când trece pragul lăcaşului de cult şi revine în traficul citadin, simte lipsa unei librării cu literatură în limba română, simte lipsa unei biblioteci. Acum, după iniţiativa lansată şi sprijinită de IRFI, Bibliotecile din Roma au deschis larg uşile pentru un acces gratuit tuturor celor dornici de se bucura de roadele limbii materne.
În fine, la Conferinţa de presă s-a afirmat binecuvântarea şi sprijinul episocopului Petru Gherghel, al diecezei de Iaşi, responsabil pentru pastoraţia migranţilor din partea Conferinţei Episcopale din România, precum şi salutul coordonatorului român pentru pastoraţia migranţilor din Italia, din partea Bisericii Catolice din Italia. Pentru asociaţia “Italia România Viitor Împreună”, cuvântul responsabililor ecleziastici este însoţit şi de făgăduinţa unui ajutor constant în difuzarea, la Roma, a cărţilor de cultură şi spiritualitate românească.
Emoţionantă, la încheierea conferinţei de presă, lectura unei poezii de Mihai Eminescu, mai întâi în limba română, şi apoi, în italiană, primită cu mare căldură de numerosul auditoriu calificat. Titlul poeziei? „Învierea”, ca şi dorinţa care sălăşluieşte în sufletul multor români migranţi în oraşul Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul.
De la Biblioteca Europeană din Roma, pentru Radio Vatican, pr. Adrian Dancă.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3

Sursa: http://ro.radiovaticana.va/