FLORENTINA NIȚĂ: PE CE LIMBĂ ȘTII MAI BINE


„Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor… Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exală limba română şi, ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii.” 

de Florentina NIȚĂ, corespondență din Milano –  Cronica veche, Anul VII, nr.9 (80), septembrie 2017, p. 21. 

În august, când tot omul se bucură de ultima lună de vară iar gospodarul își face sanie pentru iarna ce vine, bântuie un aer de vacanță iar, ce poartă spre casă mulțime de români din diaspora răspândiți prin lume. Un fenomen migrator ciclic, pe care unii l-au asemuit cu ”hoardele migratoare” iar alții îl privesc cu un aer circumspect, atenți la orice greșeală de compotament sau limbaj și gata fiind să pună orice dezacord ori controversă iscată pe seama unor conflicte de interese. Alții, mai puțin vehemenți, manifestă o toleranță sporită față de greșeli de exprimare, dar le corectează pe loc, ca la școală. O ușoară ironie se întrevede pe chipul vânzătorilor, când clienții fac socotelile în euro la prețurile afișate în lei. Trece neobservat doar cine umblă deghizat și, spontan și pe nesimțite, se corectează din auzite. Sau are la purtător un sufleor ori, mai bine, ține în buzunar un mic dicționar.

Mărturisesc că și pe mine mă deranjează deseori acele exprimări verbale sau întâlnite pe rețelele de socializare, în care cuvintele se pocesc, se amestecă cu alte limbi sau se  inventează cuvinte inexistente în limba română. De multe ori nu știu ce să fac, să acționez sau să tac? De la percepția greșelii la atitudine e un spațiu imens de acțiune ce s-ar cuveni a se defini. Să trec peste ele e prea puțin. Iar să protestez ar fi o polemică iscată din senin. Ce soartă de izbândă ar avea așa ceva? Și oricum ar fi prea puțin de folos, căci problema nu s-ar rezolva într-o perspectivă imediată.  Mă străduiesc cu greu să nu cad în greșeli și eu deși, involuntar, se mai întâmplă să strecor cuvinte nelalocul lor. Am întâlnit și din aceia care pretind că se pot exprima ușor, spre a fi pe placul amicilor și, fără să fi auzit de cele mai elementare reguli gramaticale în uz, se pronunță într-o aproximativă italiană confuz.  Spre a nu-și mai chinui interlocutorii să ghicească ce vor, le-aș sugera să se exprime corect mai întâi în limba lor, sau în una pe care o știu mai bine (dacă o fi vreuna) și pe urmă un traductor, combinat cu un corector ortografic, le-ar putea pune la punct textul cu pricina. Deocamdată mă limitez să îi ignor și astfel să nu îi încurajez. Un lucru însă tot nu îmi dă pace: cum să spun că treaba asta nu îmi place?

Mi se pare mie sau cu adevărat anul acesta tirul reproșurilor la adresa ”stranierilor”, ”etranjerilor” sau cum vreți să-i numiți pe cei acasă veniți, a fost mai redus? Ori poate ceva din lecția anilor trecuți a fost de folos? E drept că, în ceea ce mă privește, de data acesta am ales să călătoresc prin zone mai puțin zgomotoase și cu adevărat pitorești, dar tihnă și odihnă, chiar în locuri unde te-ai aștepta în voie să respiri, cum ar fi pe poteci de munte ori la mănăstiri, în luna august, cu greu mai poți găsi.

Zilele au o curgere a lor specifică, domoală și în același timp amenințătoare în august. Ca aceea a sloiurilor pe Siret la vale, când se sparge gheața în primăvară. Cu gândul la câte sunt de văzut și cu ochii pe calendar, numeri zilele și locurile pe care ți le-ai propus să le străbați. Noaptea plănuiești iar ziua hălăduiești, uneori pe unde ai mai fost într-o altă vară. Dar de ce acum ți se pare totul schimbat? Sperai să le găsești la fel ori poate memoria îți joacă o festă și refuză să accepte ceea ce ți se prezintă în decor? Timpul pare să măsoare cu o unitate de măsură diferită  imaginile din amintire.

Numai ce s-a terminat Postul Sfintei Mării și se trece de jumătatea lunii august, începi să îți faci valiza. Câteva reviste și cărți, achiziționate din vitrina cu noutăți a unei librării apărute în cale din întâmplare într-o zi, își fac loc în bagaj alături de ia cea nouă cu flori cusute și iz de ladă a bunicii, descoperită undeva pe o tarabă cu lucruri meșteșugite. Câțiva primari întreprinzători din orașe de vază ne mai ispitesc cu festivaluri și programe speciale dedicate diasporei, la sfârșit de august bineînțeles. Acțiuni menite să atragă pe cei plecați și capitalurile lor, spun ei cu subînțeles. Am înțeles dar, de-acum, noi avem pregătite biletele de drum.

Milano pare un oraș selenar în luna august. Circulația se reduce, multe vitrine rămân închise, oamenii lasă apartamentele și afacerile și se mută cu familii cu tot în altă parte. O migrare în masă către zone mai prielnice de climă și ambient. Un oraș parcă absent. Mijloacele de transport se răresc, pe străzi e mai ceva ca în parcuri, poți cu ochii închiși traversa, fără riscul să te ia pe sus careva. Asta ne face oarecum mai ușoară reluarea programului cotidian, chiar dacă tot gust de mâncare reîncălzită are. Cu vorbitul e mai greu, în primele zile limba ți se înnoadă și deznoadă la întâmplare.

Noroc că imediat, pe 31 august, este Ziua Limbii Române și la Consulat avem prilejul să ne întâlnim și să o sărbătorim. O dezbatere pe tema situației limbii române în afara granițelor României, ne anunță în comunicat Centrul Cultural care acest eveniment a organizat. Poeții evocați ne-au emoționat pe toți cei prezenți: Nichita Stănescu, cel care definea într-un mod sugestiv spiritul cu care ne identificăm atât de mult și noi astăzi ”Limba română este patria mea” și Grigore Vieru, al cărui glas a înflăcărat mai ales pe basarabenii prezenți în sală. Editura ”Rediviva” a oferit gratis participanților unele exemplare din volumele publicate.

Bucuria revederii, cadrul festiv, prezența unei consiliere (de origine română) din primăria orașului Milano și timpul poate prea scurt la dispoziție pentru câți ar fi vrut să ia cuvântul, au transformat dezbaterea propriu-zisă într-un dialog amical, presărat cu momente artistice și documentare în care s-au trecut în revistă numeroasele mărturii prețioase lăsate de-a lungul secolelor de călători străini prin țările române, mulți dintre ei italieni, care au apreciat graiul nostru strămoșesc.

Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor… Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exală limba română şi, ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii.” – scria umanistul italian Antonio Bonfini (1434-1503), fost secretar la curtea regelui Matei Corvin al Ungariei, în ”Călători străini despre ţările române”.

Poate că s-a pierdut de această dată o bună ocazie de analiză critică și la obiect asupra pericolului alterării  limbii   române vorbite în străinătate, o temă care este de dorit să fie abordată nu numai în medii academice dar și între noi, vorbitorii, la oricare nivel, mai cu seamă acolo unde ceva poate fi remediat. De remarcat oricum că grija pentru o exprimare corectă a fost pe primul plan. Au fost aduse cuvinte de laudă la adresa celor care trăiesc în Italia de mulți ani și a tinerilor emigrați aici de mici care stăpânesc încă bine limba română. S-a penalizat prompt, în schimb,orice greșeală sau tentativă de a strecura ”italianisme” în comentarii, ca dovadă că percepția pericolului există și semnale de alarmă se trag.

Florentina NIȚĂ

Sursa:

 

https://cronicaveche.files.wordpress.com/2017/09/revista-cronica-veche-septembrie.pdf

Annunci

Romania, incontri con la poesia di Aura Christi a Roma


Elegie nordiche (Roma, 2017); La sfera del freddo. Dall’inferno, con amore (Milano, 2015): presentazione di due volumi di versi firmati da Aura Christi .

 

Giovedì, 15 giugno 2017, alle ore 18.30, nella Biblioteca dell’Accademia di Romania a Roma, avrà luogo un incontro con la poetessa Aura Christi. Saranno presentati due dei suoi recenti volumi usciti in Italia: La sfera del freddo. Dall’inferno, con amore/Sfera frigului. Din infern, cu dragoste, Milano 2015, Rediviva Edizioni, e Elegie nordiche/Elegii nordice, Roma 2017, Edizioni Aracne (edizione bilingue, traduzione italiana e nota bibliografica di Geo Vasile). L’evento gode del sostegno dell’Istituto Culturale Romeno di Bucarest.

Interverranno:

La poetessa Aura Christi, Maria Floarea Pop –  traduttrice del volume “La sfera del freddo. Dall’inferno, con amore/Sfera frigului. Poeme. Din infern, cu dragoste”, il dott. Mario Scagnetti, editore capo dell’Editrice Aracne di Roma. Modera il dott. Iulian Mihai Damian (coordinatore delle attività culturali dell’Accademia di Romania in Roma).

 Domenica, 18 giugno, dalle ore 12.00, la poetessa Aura Christi, insieme alla traduttrice Maria Floarea Pop, incontreranno i lettori di lingua romena presso il Teatro Lo Spazio di Roma (Via Locri, 42/44, 00183). L’evento è organizzato dall’ Associazione Cenacolo Letterario Romeno di Roma.

 Aura Christi è poetessa, narratrice, saggista, giornalista e traduttrice romena. È nata a Chişinău, nell’attuale Repubblica Moldava, dove ha compiuto gli studi, laureandosi in giornalismo presso l’Università Statale, nel 1990. Oggi vive a Bucarest dove lavora come capo-redattrice presso la rivista «Contemporanul». La sua opera è stata tradotta e pubblicata in numerosi Paesi dell’Europa e non solo: Germania, Francia, Belgio, Italia, Svezia, Bulgaria, Albania, Turchia, Israele, USA, Cina. Ha vinto numerosi premi letterari nazionali ed internazionali. Nei suoi saggi, romanzi e versi parla di destini umani schiacciati dall’occupazione straniera, motivo letterario che la scrittrice stessa definisce: a casa – in esilio. L’argomento ricorrente dei suoi libri è l’esilio geografico e il tentativo di trovare nella poesia una patria. Ha pubblicato finora oltre 10 volumi di poesie, altrettanti libri di saggi, due romanzi e una tetralogia. Come traduttrice ha offerto una versione in romeno della poesia di Anna Achmatova.

 Floarea Maria Pop è poetessa e traduttrice, collaboratrice del Centro culturale italo-romeno di Milano per la diffusione della cultura romena in Italia. Ha tradotto in italiano: In assenza dei padroni di Nicolae BrebanEdizioni Cantagalli 2013; Storia della Romania di Florin Constantiniu (in collaborazione con Fulvio del Fabbro), Rubbettino 2015 e La sfera del freddo. Dall’inferno con amore di Aura Christi, Rediviva 2015.

 Geo Vasile è nato e vive a Bucarest, dove si è anche laureato in filologia italiana. È autore di opere di critica letteraria, di due romanzi e di numerose traduzioni dal romeno in italiano e viceversa. In patria ha ricevuto svariati riconoscimenti e premi per la traduzione. In Italia nel 2014 gli è stato assegnato a Pescara il premio “Flaiano” destinato all’italianistica.

Presentazione del volume «Uno di Me» di Severino Bacchin all’Istituto Romeno di Venezia


Martedì, 31 maggio 2016, ore 18.00,  nell’aula „Marian Papahagi” dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, sarà tenuta la presentazione del volume „Uno di me” di Severino Bacchin, pubblicato nel 2015 presso l’editrice Rediviva di Milano. Nell’ambito della serata, l’attrice Margherita Stevanato terrà un recital di poesie appartenenti a Severino Bacchin, accompagnate dalle musiche del compositore Matteo Segafreddo.

Severino Bacchin è uno dei poeti consacrati della regione del Veneto, occupandosi di poesia lirica, satirica, sociale, visuale e sperimentale. Le sue poesia sono state tradotte in francese (Gérard Luciani), inglese (A. Anderson e Philip Morre), romeno (Ştefan Damian e Irina Turcanu) e turco (Mattia Bordignon e Giampiero Bellingeri). E’ presente in  varie antologie di poesia italiana e straniere

Severino Bacchin (è nato nel 1940, a Mira – Venezia) ha firmato vari volumi di poesia, tra i quali ricordiamo „Parole-Pietre” (1975), „Parole mute” (1977), „La Maison Rose” (1979), „Parole arrugginite” (1982), „Loreley Benz” (2003), La luna dov’è? (2008), „Mille&3 tamburi/A Thousand&3 Marching-drums/O mie&3 tobe (2012), “Ozono generation” (2015). Inoltre, è presente in varie antologie („Antologia dei poeti del Triveneto” – 1975, „Omaggio poetico a Giacomo Casanova” − 1992, „Age Quod Agis” – 1999 ecc.).

L’evento è organizzato dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.

Fonte: http://icr.ro/venetia/

Editura REDIVIVA la Salonul International de Carte de la Torino 14-18 mai 2015


Editura REDIVIVA din Milano la a treia participare la Salonul International de Carte de la Torino

14-18 mai 2015

Deja o tradiție pentru iubitorii de carte din Italia și nu numai, Salonul International de carte de la Torino, ajuns la cea de-a XXVIII-ediție își va deschide porțile pe 14 mai 2015. Așa cum anunță organizatorii, în perioada Salonului vor prinde viață peste 500 de evenimente, o sărbătoare a cuvintelor, marcată de un calendar foarte bogat: întâlniri cu autori, spectacole de teatru, dialoguri, seminarii, dezbateri, lecturi, laboratoare pentru copii etc.

Tema ediţiei din acest an este Le meraviglie d’Italia/Minunile Italiei, iar țara invitată de onoare este Germania. Pentru al șaptelea an consecutiv, Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează participarea ţării noastre la cea mai importantă manifestare de profil din Italia cu un stand naţional cu titlul Le meraviglie della Romania/Minunile României.

Situat în Pavilionul 3 R10-S05, Standul României va cuprinde: un spațiu dedicat vânzării de carte: un spațiu destinat evenimentelor literare care vor avea loc în cadrul Standului României; o cabină radio care va găzdui echipa Radio Torino International, unul dintre partenerii media ai participării României la Salonul de Carte, și un punct de informare turistică organizat în parteneriat cu Biroul Național de Turism al României în Italia

Pentru a treia oară, Editura REDIVIVA – un proiect al Centrului Cultural Italo Român din Milano, fondată în anul 2012 are bucuria și onorea să participe la actuala editie a Salonului si sa aducă în fața cititorilor români și italieni, câteva apariții editoriale, apărute în mai multe colecții ale editurii:

  1. “ ” pentru totdeauna ediție bilingvă: română și italiană (titlu în italiană: „Badante per sempre”), de Ingrid Beatrice Coman, apărută în Colecţia Ti racconto il mondo.
  2. „Frontierele inimii” de Lilian von Kertay; Colecția Memorie
  3. I confini del cuore de Lilian von Kertay; Colecția Memorie
  4. “Adam și Eva” de Liviu Rebreanu (Adamo ed Eva traducere în italiană de Davide Arrigoni), colecția Quaderni romeni
  5. Sfera Friglui. Din infern cu dragoste de Aura Christi (Sfera del freddo. Dall’inferno con amore traducere în italiană de Maria Floarea Pop), Colectia Phoenix

Volumul „Sfera frigului. Din infern cu dragoste (titlu în italiană: Sfera del freddo. Dall’inferno con amore) de Aura Christi – proiect editorial susţinute de Institutul Cultural Român prin programul TPS.

 Prezentari REDIVIVA.

Vineri, 15 mai, ora 15.30

Spazio della Poesia, Pavilionul 2

In cadrul tematicii Poezia: exil sau patrie? Poezia română la feminin va fi prezentat volumul Aura ChristiLa sfera del freddo. Dall’inferno, con amore, traducere de Floarea Maria Pop, aparut la Colectia Phoenix a editurii. Intervin: Denisa Comănescu, Aura Christi, Mauro Barindi, Floarea Maria Pop

Moderează: Bruno Mazzoni

Duminică, 17 mai, ora 15.30

Standul României, Pavilionul 3, R10-S05

Noi apariţii editoriale – Centrul cultural italo-român de la Milano (Rediviva)

Prezentarea volumelor: Liviu RebreanuAdamo ed Eva, traducere de Davide Arrigoni (Rediviva); Lilyan KertayI confini del cuore (Rediviva), Ingrid Beatrice ComanBadante per sempre (Rediviva)

Intervin: Violeta Popescu, Ingrid Beatrice Coman, Roberto Merlo, Davide Arrigoni. Moderează: Irina Ţurcanu

Milano, 8 mai 2015

www.redivivaedizioni.com

“Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste” 1945-1964. In uscita a maggio


Milano, aprile 2014

copertina

copertina

Il primo libro con il quale Rediviva Edizioni apre la collana Memorie: Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964), 220 pagine, vuole rendere  omaggio alla memoria di tutti i romeni i quali hanno sofferto in nome della libertà, della dignità e della fede durante il regime comunista.

Nell’ambito del Salone Internazionale del Libro di Torino (8-12 maggio 2014) presso lo Stand della Romania organizzato dall’Istituto Culturale Romeno di Bucarest tramite il Centro Nazionale del Libro e l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, domenica 11 maggio 2014 dalle 18.30verrà presentato il volume “Catacombe della Romania, Testimonianze dalle carceri comuniste (1945 – 1964)”.

Interverranno: Marco Baratto, Claudia Bolboceanu, Mirela Tingire, Lorena Curiman, Violeta Popescu.

promo VIDEO

Continua a leggere…